Uzucapiune

Sentinţă civilă 7023 din 02.07.2010


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea la înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …..sub nr. …../180/2009, reclamanta G M  a chemat în judecată pe pârâtul MUNICIPIUL BACĂU solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să se constate că dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 289 mp, situat în B., Calea R. nr. 81, jud. B..

În motivare, reclamanta a arătat că în anul 1976, împreună cu soţul sa, care este decedat în prezent, fără descendenţi, au cumpărat de la G C imobil compus din teren în suprafaţă de 331 mp şi construcţie în suprafaţă de 42 mp şi că în anul 1997 a cumpărat încă o dată, din pricina neştiinţei, de la Primăria Mun. Bacău construcţia şi terenul pe care este edificată aceasta. De asemenea, a mai arătat că în privinţa diferenţei de teren de 289 mp a exercitat o posesie utilă începând din anul 1976 şi până în prezent.

În drept, cererea nu a fost întemeiată.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a solicitat şi s-a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale cu doi martori, respectiv BV  şi P F , care a fost audiaţi în cauză, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la filele 30 şi 32 dosar, interogatoriul pârâtului, răspunsurile date de către acesta la întrebările reclamantei fiind consemnate şi ataşate la fila 38 dosar, precum şi a probei cu expertiză tehnică specialitatea topo-cadastru, raportul efectuat fiind ataşat la filele 46-55 dosar.

Acţiunea a fost timbrată  cu taxă judiciară de timbru de 1385 lei şi timbru judiciar de 5 lei.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face în condiţiile Legii nr. 18/1991, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

Din adresa nr. 36276/18.06.2009 emisă de către Primăria Municipiului Bacău, aflată la fila 21 dosar, rezultă că terenul cu privire la care reclamanta solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate nu figurează în domeniul public sau privat al Municipiului Bacău şi cu privire la acesta nu s-au formulat cereri de reconstituire în baza Legii nr. 18/1991, iar din adresa nr. …../08.06.2010 emisă de către Primăria Municipiului Bacău, aflată la fila 70 dosar, rezultă că terenul cu privire la care reclamanta solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate face parte din rezerva aflată la dispoziţia comisiei locale de fond funciar.

Instanţa reţine că ori de cîte ori există o convenţie, o lege sau un alt mod prevăzut de lege prin care se poate face transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, iar situaţia de fapt corespunde respectivului mod de dobândire, atunci incidentă este acea modalitate de transmitere (dobândire) a dreptului de proprietate, care este specială faţă de uzucapiune.

Instanţa constată că în speţă sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 18/1991, reclamantul având deschisă procedura reglementată de această lege pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului pe care îl stăpâneşte în prezent, Legea nr. 18/1991 reglementând o procedură specială şi prioritară faţă de modalitatea generală de dobândire a dreptului de proprietate prin uzucapiune.

După apariţia Legii nr. 18/1991, terenul în cauză a trecut la dispoziţia comisiei locale de aplicare a fondului funciar, în prezent nefăcând parte din proprietatea privată sau publică a acestei unităţi administrativ-teritoriale şi nici din proprietatea publică sau privată a oricărei alte persoane fizice sau juridice. Prin urmare, în speţă, pârâtul nu este titularul nediligent al dreptului real de proprietate care să poată fi sancţionat pentru desesizarea de bunul său o perioadă îndelungată, creând astfel o aparenţă de proprietate în favoarea unui terţ care ar exercita o posesie neviciată tot timpul cerut de lege. De asemenea, instanţa nu poate reţine nicio eventuală prezumţie relativă de proprietate a unităţii administrativ teritoriale întrucât nu există o prevedere legală care să se grefeze pe cazul în speţă, prevedere care să reglementeze o prezumţie de proprietate în favoarea unităţii administrativ teritoriale pe teritoriul căreia se află imobilul.

Mai mult decât atât, instanţa reţine că, potrivit Art. 1844 C.civ.:

„Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declaraţie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privată, ci sunt scoase afară din comerţ.”

iar potrivit Art. 30 alin. 1 din Legea nr. 58/1974:

„Dobîndirea terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităţilor urbane şi rurale se poate face numai prin moştenire legală, fiind interzisă înstrăinarea sau dobîndirea prin acte juridice a acestor terenuri.”

imposibilitatea prescrierii achizitive a unui bun imobil dobândit după intrarea în vigoare a Legii nr. 58/1974 rezultând şi din interpretarea per a contrario a Deciziei nr. IV/16.01.2006 pronunţată de către Înalta Curte De Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite în dosarul nr. 22/2005, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 288 din 30/03/2006.

Faţă de aceste considerente, cererea reclamantului este inadmisibilă, motiv pentru care instanţa urmează să o respingă ca atare.

1