Necercetarea fondului cauzei, motiv de casare a sentinţei civile şi trimitere a cauzei spre rejudecare

Prima instanta sesizata cu mai multe capete de cerere, iar prin hotarârea pronuntata instanta de fond nu se pronunta asupra tuturor cererilor. Procedând de aceasta maniera, instanta nu a intrat în cercetarea fondului cauzei cu privire la aceste capete de cerere, iar sentinta nu cuprinde motivele de fapt si de drept pentru care prima instanta ar fi respins aceste petite.

Decizia civila nr.515/R din 06.07.2011

Prin sentinta civila nr. 1366/4.03.2009, pronuntata de Judecatoria Baia Mare în dosarul nr. 916/182/2008, a fost admisa exceptia prescriptiei actiunii în validare contract de vânzare - cumparare. S-a respins actiunea civila precizata, formulata de reclamanta P. T. în contradictoriu cu pârâtii: P. N. N., P. G. a U., V. D. C., F. A. M., P. G., pentru validare contract, contestare calitate de proprietar, dezmembrare, iesire din indiviziune, întabulare si cheltuieli de judecata.

Analizând probatoriul administrat prin raportare la dispozitiile art. 111 Cod procedura civila, art. 728 Cod procedura civila, art. 3 din Decretul 167/58 si Legea nr. 7/1996, instanta de fond a apreciat actiunea precizata formulata ca fiind nefondata, iar exceptia prescriptiei cererii în validarea promisiunii de vânzare cumparare ca fiind întemeiata pentru urmatoarele considerente:

Potrivit considerentelor raportului de expertiza efectuat în cauza terenul în suprafata de 1000 mp ce face obiectul actiunii se identifica tabular ca parte din nr. top. ..., suprafata totala din CF sub nr. top. amintit fiind de 3.255 mp, proprietari în indiviziune fiind P. G., P.T., P. C., C. L.M. si P.G.

Dintre amintitii P.T. este reclamanta coproprietara tabular sub B 12, P. G. coproprietar sub B9 (2/8-a parte) amintitul fiind decedat, avându-i ca mostenitori pe pârâtul P. G. a U., P. C. coproprietar sub B 13 (1/8-a parte) este decedata, C. L.M., coproprietar sub B 22 cu privire la 3/8-a parte din cota indiviza de 2/8-a parte pe care antecesorul P. V. o avea potrivit  mentiunii de sub B 10, respectiv cota de 1/2 parte (B 24) din cota de 2/8-a parte pe care antecesoarea P. L. T. o avea dupa acelasi antecesor P.V.

În sfârsit P.G., pârâtul de rândul 5 potrivit mentiunii de sub B 29 , detine drepturile tabulare ale antecesorului P. A. (3/8-a parte + 1/2-a parte) cu privire la topograficele de sub A 1-4 din competinta antecesoarei D. K. de sub B 2, pe care aceasta o are asupra topograficelor de sub A 1 - 4.

P. E. (C.), sora defuncta a reclamantei detinea la rândul ei sub B 13 cota de 1/8-a parte din competinta de sub B 2 a defunctei D. K. asupra topograficelor de sub A 1 - 4, respectiv sub b 15 cota de 1/2-a parte din competinta defunctului P.I. de sub B 3, pe care o avea din competinta defunctului P. I. (B 1) din topograficele de sub  A 1 - 4.

Aceeasi linie succesorala, respectiv izvor a competintelor, le este aplicabila si pârâtilor din prezentul dosar.

Prin urmare, raportul litigios este complex, stabilirea cotei partii efective a reclamantei si chiar a promitentului vânzator T.E. impunând identificarea suprafetei tabulare totale de sub A 1 - 4, stabilirea cotelor parti ideale si sistarea unitara si completa a indiviziunii.

Mai mult decât atât, pentru a putea stabili cotele partii efective care revine reclamantei si pârâtilor se impune stabilirea masei succesorale în cazul coproprietarilor initiali care nu si-au înstrainat competinta, cel putin potrivit evidentelor tabulare este cazul numitei P. B., sora decedata a reclamantei (B 3). 

Dupa aprecierea instantei cererea vizând dezmembrarea suprafetei de teren identificata sub topo ... si sistarea indiviziunii este nefondata raportat la cele anterior retinute.

Chiar daca posesia pe care o au partile nu este litigioasa, teoretic se impune întocmirea unor variante de partajare tinând seama de cote parti din dreptul indiviz.

Problema succesorala pusa în discutie mai sus o vizeaza pe defuncta T.E., cu actul aflat în original la dosar, aceasta înstrainând reclamantului cota indiviza mostenita de la antecesorul P. I., acesta la rândul lui având calitatea de coproprietar tabular.

Prin urmare, pe cale de actiune oblica se impunea stabilirea masei succesorale dupa P. I. si antecesorii acestuia, abia apoi putând fi luata în discutie validarea promisiunii de vânzare cumparare.

În alta ordine de idei, actul depus in original la dosar este datat 14.06.1959, cu toate acestea potrivit martorului audiat terenul în discutie, ce face obiectul prezentei actiuni si care se pretinde a face obiectul contractului amintit, a fost folosit de un anume G., apoi de un anume M. de la care a cumparat defuncta P. S., care l-a detinut din 1970 împreuna cu casa edificata de amintitul M.

Aceeasi depozitie a avut-o si celalalt martorul audiat, sustinerile celor doi martori confirmate de pârâtele de rândul 3 si 4 nu au fost contestate printr-o proba de aceeasi natura.

În  aceste  conditii actiunea în validare contract (obligatie de a face) promovata de reclamanta este prescrisa, reclamanta promitent cumparator nefacând dovada posesiei în primii trei ani dupa încheierea contractului, posesie care ar fi întrerupt cursul prescriptiei.

Dispozitiile art. 57 din Legea nr. 7/1996 invocate de reclamanta nu au aplicare în cazul în speta, actul având data certa anul 2002 (momentul decesului promitentei vânzatoare) nefiind notat în CF.

Si cererea accesorie vizând întabularea dreptului de proprietate urmeaza a fost respinsa, data fiind solutia data cererilor principala vizând iesirea din indiviziune si validare.

Desi reclamanta face referire în actiune exclusiv la nr. top. ... ea însasi si autorii ei sunt coproprietari si asupra nr. top. ..., ... si ... (A 1 - 4).

Parte din suprafata de teren retinuta de CF sub A 1 - 4 a facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, inclusiv pe seama reclamantei, iar o parte din teren a fost vândut de coindivizori unor terti, care s-au si întabulat în CF.

Chiar si terenul identificat sub nr. top ... a facut obiectul unei vânzari, astfel fratele reclamantei P. I. împreuna cu tatal sau vinde în 1971 numitului S. F. Si. o parte din topograficul ....

Si C. L. M. coproprietara sub B 22 asupra unei parti din competinta tatalui ei înstraineaza la acelasi S. F. suprafata de 1508 mp teren identificat în CF ..., nr. top. ... si ... si chiar ...(vizat de actiune.

Cererea de întabulare a amintitului S. F. desi a fost respinsa, întabularea neavând efect constitutiv important ramâne titlul obtinut Hot. nr. 8741/2001 a Judecatoriei Baia Mare.

Mai trebuie luat în calcul si faptul ca reclamanta a obtinut potrivit propriilor sustineri titlul de proprietate pentru o parte din terenul identificat în CF nr. ..., dupa aceiasi autori (antecesori) coproprietari tabulari sub A 1 - 4 în CF nr. ...

Instanta a respins si petitul vizând contestarea calitatii de proprietar cu privire la terenul ce face obiectul schitei de dezmembrare, depusa la dosar în conditiile în care reclamanta este coproprietara, se cunoaste doar cota parte ideala fara amplasament si identificare tabulara, date fiind cele mai sus retinute.

Împotriva sentintei civile nr. 1366/4.03.2009 a Judecatoriei Baia Mare, reclamanta, a declarat, în termen legal, apel, recalificat drept recurs raportat la valoarea obiectului cauzei, dispozitiile art. 282 indice 1 Cod procedura civila si art. 84 Cod procedura civila, solicitând admiterea apelului (recursului), desfiintarea (casarea) sentintei atacate si, trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond si în subsidiar, schimbarea (modificarea) sentintei atacate si admiterea actiunii astfel cum aceasta a fost formulata si precizata.

În motivarea apelului recalificat drept recurs, recurenta a aratat ca este coproprietara, împreuna cu pârâtii de rândul 2 si 5, precum si cu antecesorii pârâtilor de rândul 1,3 si 4, asupra imobilului în suprafata totala de 9 iugare si 3.814 stânjeni, înscris în CF .., nr. top. ..., ..., ..., ..., dreptul sau de proprietate fiind înscris în CF sub B12 si B14.

Acest teren nu a facut obiectul colectivizarii si nici nu a fost cuprins în titlul de proprietate nr. ... prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul cooperativizat.

Potrivit mentiunilor de sub B1,2 din coala funciara, acest teren a apartinut în totalitate bunicilor, P. I. cas. cu D.E., în urma carora s-au întabulat cu titlu de drept mostenire si donatiune, urmasii acestora reînscrisi sub B3-8, 9-13, 14, 15, 19, 20-22, recurentei revenindu-i cota de 1/8 (B12) din competinta lui P. I. de sub A1-4 si respectiv cota de ½ (B14) din competinta lui P. I. de sub B3, care la rândul lui a mostenit 1/6 din aceeasi competinta a lui P. I.

La rândul sau, sora sa, T.E. I. este înscrisa ca si coproprietara sub B13 si B15, având o cota identica de 1/8 din competinta lui P.I. de sub B1, precum si acea de ½ din competinta lui P. I. de sub B3. În concluzie aceasta detinea o cota egala cu cea a recurentei din întreg imobilul, pe care o înstraineaza cu act sub semnatura privata încheiat la data de 14 iunie 1959.

Din întreaga suprafata de teren înscrisa în CF ..., nr. top. ..., ..., ... si ..., o mare parte s-a înstrainat unor terte persoane, care si-au construit case, acestea fiind reînscrise în C.F. pe baza unor sentinte judecatoresti sub B25 si urmatoarele.

În urma unui partaj voluntar care a avut loc între coproprietari (frati si nepoti de frati) recurenta a folosit în mod constant suprafata de 3.225 m.p. teren aferent nr. top. ... pe care l-a împartit în 3 loturi a câte 1.000 mp. Din acestea a înstrainat câte 1.000 mp numitilor R. I. si H. I. pentru constructie de case, iar cel de-al treilea lot, situat între cele doua înstrainate l-a folosit ca si gradina de castani si nuci pe care a lasat-o în folosinta unei persoane, J., care îi îngrijea terenul si îi pazea castanii. De la acesta l-a preluat în acelasi mod o alta persoana, M., care traia în concubinaj cu o ruda, P.S.

Toate aceste persoane au folosit terenul cu îngaduinta sa si în numele sau, iar anual îi predau fructele si fânul.

Pe acest lot, P. S.si-a ridicat o casuta în care a locuit pâna la deces, cu acordul sau si care la aceasta data nu mai este locuibila.

Prin cererea de chemare în judecata a solicitat instantei ca în temeiul dispozitiilor art. 728 Cod civil sa dispuna iesirea din indiviziune a recurentei si a coproprietarei T. E. nasc. P., fata de restul coproprietarilor înscrisi în CF ... nr. top. ..., sa dispuna dezmembrarea suprafetei de 3.255 mp teren aferent acestui nr. top. în nr. top. noi a câte 1.000 mp si respectiv 2.255 mp conform schitei de dezmembrare vizata si anexata la actiune, sa valideze contractul de vânzare-cumparare sub semnatura privata încheiat cu coindivizara T.E. I. la data de 14.06.1959 si sa dispuna întabularea dreptului de proprietate asupra terenului identificat cu nr. top. nou ... nr. cad. ...cu titlu de drept iesire din indiviziune si cumparare.

Instanta de fond nu s-a pronuntat asupra primelor capete de cerere, rezumându-se a se preocupa doar de cererea privind validarea contractului sub semnatura privata privind înscrierea cotei dobândite prin cumparare de la T.E.I.

În acest mod, instanta nu a mai intrat în cercetarea fondului cu privire la primele doua capete de cerere, iar hotarârea nu cuprinde nici motivele de fapt si de drept pentru care acestea au fost eventual respinse, fiind astfel incidente prevederile art. 297 Cod procedura civila, ceea ce atrage consecinta desfiintarii hotarârii si trimiterea cauzei spre o noua judecata instantei de fond.

Totodata, instanta trebuia sa determine care este suprafata de teren ce-i revine din întreaga suprafata înscrisa în CF, conform cotelor asupra carora este înscrisa ca si coproprietara, întrucât potrivit dispozitiilor art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramâne în indiviziune, iar un coerede poate oricând cere împarteala succesiunii, chiar când ar exista conventii sau prohibitii contrarii.

Instanta de fond a ignorat aceasta dispozitie legala imperativa, fiind preocupata doar de apararea formulata de pârâtele V. D. C. si F. A.-M., care s-au dovedit a fi de totala rea-credinta prin pozitia procesuala adoptata, actul contestat de catre acestea nefiindu-le opozabil, deoarece nu viza cota de proprietate a antecesoarei lor C. L. M., el fiind încheiat cu antecesoarea pârâtei P. N. N., singura în masura sa conteste actul sau semnatura vânzatoarei.

Aceasta pârâta însa, de buna credinta, recunoaste la prima zi de înfatisare pretentiile reclamantei, iar la interogatoriul luat în instanta recunoaste atât vânzarea ca fiind reala, cât si actul în sine si semnatura mamei sale la rubrica „vânzator”.

Pe de alta parte, din probele puse de reclamanta la dispozitia instantei rezulta ca mama pârâtelor opozante, C. L. M. si-a înstrainat terenul detinut în zona respectiva unor persoane care si-au construit case si apoi s-au întabulat pe baza de sentinte judecatoresti, iar la interogator pârâtele au declarat ca mama lor nu a detinut niciodata terenul din litigiu si nici nu emit vreo pretentie cu privire la acesta.

Pentru a face dovada realitatii sustinerilor sale, recurenta a depus la dosarul de fond o copie a Sentintei civile nr. 8741/2001 pronuntata de Judecatoria Baia Mare, din care rezulta ca antecesoarea pârâtelor, C.L.M. a înstrainat numitului S.F., prin doua acte de vânzare-cumparare întocmite în anii 1981 si 1998 suprafata totala de 3.739 mp teren din CF ..., iar potrivit Sentintei civile nr. 2186/2004 a Judecatoriei Baia Mare, aceeasi vânzatoare înstraineaza tot din CF ..., numitului M. St. suprafata de 1.692 mp teren. În total aceasta a dispus de o suprafata de 5.431 mp din aceasta coala pe care a înstrainat-o.

Conjugând aceste probe, cu declaratiile martorilor, precum si cu recunoasterea celor doua pârâte la interogator cum ca antecesoarea lor nu a detinut acest teren ca si proprietara, în urma unui partaj voluntar realizat între coproprietari, dovada în plus fiind si împrejurarea ca reclamanta a fost acea care a înstrainat cele doua parcele alaturate de o parte si alta a terenului din litigiu, care fac parte din acelasi nr. top., respectiv din suprafata de 3.255 mp obiect al litigiului.

Cu toate ca aceste aspecte au fost dovedite, instanta de fond si-a polarizat întreaga atentie doar asupra sustinerilor celor doua pârâte vis-a-vis de actul de înstrainare, fara a se mai preocupa de restul capetelor de cerere din actiunea reclamantei si fara a mai face o analiza a probelor din dosar, pronuntând astfel o hotarâre vadit nelegala.

Intimatele F.A. M. si V. D. C. au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea întâmpinarii, s-a aratat, în esenta, ca sustinerile din motivele de recurs sunt nefondate.

Prin încheierea sedintei publice din 7.10.2009, judecata recursului a fost suspendata, în temeiul art. 243 alin.1 pct. 1 Cod procedura civila, pâna la introducerea în cauza a mostenitorilor defunctei P.T., decedata la data de 24 iulie 2009 .

Cauza a fost repusa pe rol pentru termenul de judecata din 3.11.2010, urmare a cererii de continuare a procesului formulata de mostenitoarele recurentei, H. A. si S. D.

În probatiune, în recurs, în acord cu dispozitiile art. 305 Cod procedura civila, s-au depus înscrisuri, în fotocopie, la dosar.

Recurentele au depus concluzii scrise.

Analizând sentinta civila nr. 1366/4.03.2009 a Judecatoriei Baia Mare, prin prisma motivelor de recurs invocate si în considerarea dispozitiilor art. 304 indice 1 Cod procedura civila, tribunalul constata ca recursul este întemeiat, pentru urmatoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecata, recurenta P. T., decedata în cursul procesului, acesta fiind continuat de catre mostenitoarele defunctei recurente, a solicitat ca, în temeiul art. 728 Cod civil, sa se dispuna iesirea din indiviziune a recurentei si a coproprietarei T. E. nascuta P. fata de restul coproprietarilor înscrisi în CF ... nr. top. ..., sa dispuna dezmembrarea suprafetei de 3.255 mp teren aferent acestui numar topografic în numere topografice noi, conform schitei de dezmembrare vizata si anexata la actiune.

Prima instanta nu s-a pronuntat asupra acestor doua capete de cerere, preocupându-se doar, asa cum rezulta din considerentele sentintei, de cererea privind validarea contractului sub semnatura privata privind înscrierea cotei dobândite prin cumparare de la T. E. I. Procedând de aceasta maniera, instanta nu a intrat în cercetarea fondului cauzei cu privire la aceste capete de cerere, iar sentinta nu cuprinde motivele de fapt si de drept pentru care prima instanta ar fi respins aceste petite.

Potrivit art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat sa ramâna în indiviziune.

Preocupându-se doar de capatul de cerere vizând înscrisul sub semnatura privata a carui validare s-a solicitat, fara a solutiona pe fond nici acest capat de cerere, în mod eronat si fara a administra probatiunea necesara verificarii sustinerilor privind întreruperea cursului prescriptiei, instanta fondului nu se mai preocupa de analizarea celorlalte capete de cerere, pronuntând astfel o hotarâre fara a intra în cercetarea fondului cauzei.

Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 312 alin.3 si alin.5 Cod procedura civila, tribunalul a admis recursul si a casat sentinta civila nr. 1366/4.03.2009 a Judecatoriei Baia Mare, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare primei instante, pentru solutionarea pe fond a tuturor capetelor de cerere.

Domenii speta

Spete similare