Neindicarea pârâtului prin cererea de chemare în judecată. Obligaţiile instanţei. Obligaţiile reclamantului. Anularea cererii.

Cererea de chemare în judecata va cuprinde numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, potrivit disp. art. 112  alin. 1 pct. 1 teza I Cod procedura civila.

Într-adevar, cererea de chemare în judecata care nu cuprinde numele pârâtului, va fi declarata nula, în conditiile art. 133 alin. 1 Cod procedura civila.

Dar, la primirea cererii de chemare în judecata presedintele sau judecatorul care îl înlocuieste,  va verifica daca întruneste cerintele prevazute de lege si atunci când este cazul, reclamantului i se pune în vedere sa completeze sau sa modifice cererea, acesta completând cererea de îndata, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. 1 , alin. 2 teza I Cod procedura civila.

De asemenea, atunci când completarea nu este posibila, cererea se va înregistra si se va acorda reclamantului un termen scurt si când cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se comunica în scris lipsurile ei, cu mentiunea ca pâna la termenul acordat, urmeaza sa faca modificarile sau completarile necesare, putând fi atrasa suspendarea judecatii, în cazul neîndeplinirii obligatiilor, potrivit art. 114 alin. 2 teza II, alin. 3 Cod procedura civila.

În orice caz, termenul propriu-zis de judecata se fixeaza  numai daca, se constata ca sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare în judecata, conform art. 114 ind. 1 alin. 1 Cod procedura civila.

În cazul în care, totusi,  instanta a fixat direct termen de judecata, mentiunea care se face  pe citatie cu privire la lipsurile cererii de chemare în judecata,  trebuie sa fie fara echivoc în raport cu dispozitiile legale  care prevad cerinta privitoare la  numele/denumirea, respectiv domiciliul/sediul pârâtului, având în vedere claritatea si simplitatea textului continut de art. 112 alin. 1 pct. 1  teza I Cod procedura civila.

 Astfel,  utilizarea unor expresii care nu se regasesc în cod, respectiv în legea care se publica în Monitorul Oficial si  care este accesibila publicului,  ci în doctrina, respectiv în teoria de specialitate, este cel putin neadecvata scopului urmarit, ineficienta în raport cu sanctiunea aplicabila si atrage neregularitatea actului de procedura al instantei. 

1. Prin sentinta nr. 904 din data de 06 iunie 2012, pronuntata de Tribunalul Olt, s-a admis exceptia nulitatii derivând din neindicarea numelui pârâtului si a fost anulata cererea formulata de reclamanta IM.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, analizând înscrisurile depuse la dosar, în analiza exceptiei absolute a nulitatii derivând din neindicarea numelui pârâtului, în conditiile art. 137 Cod procedura civila , instanta de fond a retinut urmatoarele:

In conformitate cu art. 112 pct.1 Cpciv cererea de chemare in judecata va cuprinde numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor.

Potrivit art. 133 Cpciv, cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau paratului, obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula. Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa semnaturii, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea.

In principiu, elementele cererii de chemare in judecata sunt prevazute in interesul paratului, astfel ca normele care le reglementeaza au un caracter dispozitiv. Prin urmare lipsa lor poate fi invocata doar de parat.

Totusi, elemente esentiale cum ar fi obiectul si numele partilor depasesc interesul privat al paratului, fiind strict necesare si pt desfasurarea procesului civil. De altfel, termenii utilizati de art. 133 alin. 1 Cpciv, "se va declara nula", justifica aprecierea caracterului imperativ al acestor norme.  In privinta semnaturii, alin 2 al art. 133 Cpciv nu deroga de la caracterul imperativ din alin 1 intrucat acest element este de natura sa inlature orice incertitudine cu privire la manifestarea de vointa a partii, in sensul de a sesiza instanta cu o anumita pretentie, astfel incat semnatura depaseste interesul personal al paratului.

În speta, instanta a constatat ca reclamanta nu si-a îndeplinit obligatia impusa în sarcina sa de textul de lege, respectiv de a indica numele partii cu care intentioneaza sa se judece,  desi a fost înstiintata despre necesitatea executarii acesteia si sanctiunea prevazuta de dispozitiile procedurale în cazul neîndeplinirii.

2. Împotriva acestei sentinte, în termen legal  a declarat recurs reclamanta. .

Criticile sunt în esenta urmatoarele: în mod gresit prima instanta a anulat cererea de chemare în judecata, nu a citat angajatorul si nu a admis pe fond actiunea privind plata indemnizatiei de concediu. 

Solicita admiterea recursului asa cum a fost formulat, citarea  angajatorului si  obligarea acestuia sa plateasca  drepturile banesti restante

Recursul este fondat urmând a fi admis ca atare, pentru considerentele ce se vor arata în continuare:

Cererea de chemare în judecata va cuprinde numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, potrivit disp. art. 12  alin. 1 pct. 1 teza I Cod procedura civila.

Într-adevar, cererea de chemare în judecata care nu cuprinde numele pârâtului, va fi declarata nula, în conditiile art. 133 alin. 1 Cod procedura civila.

Dar, la primirea cererii de chemare în judecata presedintele sau judecatorul care îl înlocuieste,  va verifica daca întruneste cerintele prevazute de lege si atunci când este cazul, reclamantului i se pune în vedere sa completeze sau sa modifice cererea, acesta completând cererea de îndata, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. 1 , alin. 2 teza I Cod procedura civila.

De asemenea, atunci când completarea nu este posibila, cererea se va înregistra si se va acorda reclamantului un termen scurt si când cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se comunica în scris lipsurile ei, cu mentiunea ca pâna la termenul acordat, urmeaza sa faca modificarile sau completarile necesare, putând fi atrasa suspendarea judecatii, în cazul neîndeplinirii obligatiilor, potrivit art. 114 alin. 2 teza II, alin. 3 Cod procedura civila.

În orice caz, termenul propriu-zis de judecata se fixeaza  numai daca, se constata ca sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare în judecata, conform art. 114 ind. 1 alin. 1 Cod procedura civila.

În cauza de fata, cererea de chemare în judecata care într-adevar nu cuprinde  numele si prenumele, domiciliul sau resedinta, respectiv denumirea si sediul persoanei juridice, dupa caz, chemata în judecata ca pârât,  nu apare expediata prin posta,  neexistând  un plic atasat ca fila  la dosar.

De, asemenea, în dosar s-a fixat termen de judecata, desi cererea nu cuprindea expres  aceste elemente, deci nu satisfacea cerintele legale enuntate în precedent.

Totusi, reclamanta au fost citata cu mentiunea  "de a preciza cadrul procesual sub aspect pasiv, sub sanctiunea anularii cererii".

 In acelasi timp, la termenul de judecata acordat, asa cum rezulta din practicaua sentintei recurate, instanta  a pus direct în discutie exceptia  nulitatii cererii de chemare în judecata în baza art. 133 alin. 1 Cod procedura civila, solutionând automat cererea din aceasta perspectiva.

 Curtea apreciaza ca acest procedeu de lucru a fost defectuos, motiv pentru care retine ca sunt incidente  dispozitiile art. 105 alin. 2  teza I Cod procedura civila, în sensul ca actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale, se vor declara nule daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate înlatura decât prin anularea lor.

Este adevarat ca în conditiile art. 108 alin. 4 Cod procedura civila, nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt, dar aceste din urma dispozitii legale nu sunt incidente în cauza.

Pentru a ajunge la asemenea concluzii, instanta de recurs are în vedere urmatoarele aspecte: în cauza nu s-au aplicat dispozitiile  legale enuntate în precedent privind verificarea cererii la primirea acesteia înainte de înregistrare si  completarea acesteia de îndata în conditiile în care nu apare trimisa prin posta.

Având în vedere ca reclamantii au depus la dosar  mai multe înscrisuri, din care lamuritoare ar fi copiile  contractelor de munca, ale carnetelor de munca, din care rezulta  în mod clar angajatorul în raport cu care s-a nascut conflictul de munca,  o completare de îndata a cererii, s-ar fi realizat cu mare usurinta.

Chiar si trecând peste neîndeplinirea acestor îndatoriri de catre instanta si  admitând ca se impunea  comunicarea lipsurilor prin posta, Curtea constata ca instanta nu a  acordat un termen pentru suplinirea lipsurilor  sub sanctiunea unei eventuale suspendari, ci direct  un termen de judecata cu citarea partilor si cu mentiunea  completarii cererii, dar sub sanctiunea anularii acesteia.

Mai mult, mentiunea care s-a facut pe citatie, Curtea o apreciaza ca fiind cel putin neadecvata în raport cu dispozitiile legale  care prevad cerinta privitoare la  numele/denumirea, respectiv domiciliul/sediul pârâtului, întrucât în raport cu claritatea si simplitatea textului continut de art. 112 alin. 1 pct. 1  teza I Cod procedura civila care s-ar fi impus a fi mentionat în citatie, instanta a ales sa utilizeze o sintagma care nu se regaseste în cod, în legea care se publica în Monitorul Oficial si este accesibila publicului,  ci în doctrina, respectiv în teoria de specialitate.

În aceeasi ordine de idei, la termenul acordat, asa cum rezulta din practicaua  sentintei atacate, instanta a pus direct în discutie exceptia nulitatii cererii, fara a fi preocupata  sa se asigure  ca partile prezente au înteles  ca cererea de chemare în judecata  este eliptica în privinta nominalizarii pârâtului, fiind evident acest lucru din  faptul ca au lasat la apreciere asupra exceptiei, când  firesc ar fi fost ca interesul legitim  în  continuarea procedurii declansate ,  sa le impuna o alta conduita procesuala usor de  asumat, respectiv sa completeze lipsurile din cerere si sa precizeze în scris denumirea si sediul pârâtei, respectiv ale angajatorului care rezulta din chiar actele depuse.

Sanctiunea nulitatii cererii de chemare în judecata nu este un scop în sine,  fiind aplicata titularului care îsi asuma  sa nu completeze anumite lipsuri, desi i s-a pus în vedere în mod clar sa le  remedieze, deci neîndeplinirea acestor obligatii impuse apare ca fiind culpabila.

Or, în cauza de fata, instanta de recurs retine ca  nu poate fi apreciata ca fiind culpabila conduita reclamantei, în conditiile în care însasi instanta  de la înregistrarea cererii si pâna la termenul fixat, a nesocotit , nu a observat  unele forme legale prescrise de normele enuntate în precedent, deci nu a asigurat în mod real si efectiv  conditiile  ca reclamanta sa cunoasca si sa-si îndeplineasca  de îndata obligatia  de completare a cererii, stabilita în sarcina sa.

Vatamarea produsa reclamantei prin pronuntarea  asupra exceptiei  cu neobservarea  formelor prescrise de lege, vizeaza  efectivitatea dreptului la aparare si nerespectarea principiilor procesului civil  privind oralitatea si contradictorialitatea, componente ale dreptului la un proces echitabil.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constata ca este incident cazul de recurs de casare prev. de art. 304 pct. 5 Cod procedura civila si de trimitere prev. de art. 312 alin. 5 teza I Cod penal, urmând ca în baza art. 312 alin. 1 teza I, alin. 2 teza  II Cod procedura civila, sa se admita recursul ca fondat sa se caseze în tot sentinta recurata si sa se trimita cauza spre rejudecare  aceleiasi instante, pentru a se asigura tuturor partilor accesul la un dublu grad de jurisdictie.

În rejudecare, de vreme ce dosarul a fost înregistrat si a  primit direct  termen de judecata si reclamanta  a fost citata, instanta va arata acesteia  în mod clar si limpede, într-un limbaj adecvat,  ca în cererea de chemare în judecata s-a omis a se preciza numele pârâtului în acord cu dovezile  atasate cererii si va da  efectiv posibilitatea  acesteia  sa  completeze cererea si numai în cazul în care conduita procesuala a reclamantei este una de refuz fara echivoc, sa se aplice dispozitiile legale sanctionatorii.

1

Domenii speta

Spete similare