Sentinta civila

Sentinţă civilă 300 din 03.05.2012


 R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ

DOSAR Nr. .../204/2010

DECIZIA CIVILĂ NR.300

Şedinţa publică din data de 3.05.2012

 

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. .../204/2010, reclamanţii RG şi RSD au chemat în judecată pe pârâta MM, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea acesteia la modificarea acoperişului construcţiei limitrofe proprietăţii reclamanţilor astfel încât picătura streşinii să cadă pe proprietatea pârâtei, precum şi construirea gardului pe porţiunea din spatele casei reclamanţilor, cu respectarea liniei de hotar stabilită prin sentinţa civilă nr. 437/1988.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii imobilului - casă şi teren, învecinat pe o latură cu proprietatea pârâtei, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1783/3.03.1995, iar anterior prin sentinţa civilă nr. 437/3.03.1988 a Judecătoriei Câmpina s-a dispus grăniţuirea proprietăţilor, acoperişul casei pârâtei fiind modificat prin montarea de plăci ondulate de azbociment ce depăşesc linia de hotar, picătura streşini casei pârâtei dar şi a construcţiei noi aflată în continuarea celei vechi, pe hotar, căzând pe proprietatea reclamanţilor.

Au mai precizat reclamanţii că, şi zăpada din ultimii ani a determinat putrezirea gardului şi distrugerea acestuia pe o porţiune de 3-4 m, pârâta refuzând construirea gardului pe porţiunea din spatele casei reclamanţilor, pe o lungime de 8-9 m.

În raport de susţinerile reclamanţilor, pârâta a formulat în baza disp. art. 115-118 C.pr.civ. întâmpinare prin care a solicitat, în principal respingerea acţiunii ca inadmisibilă, existând autoritate de lucru judecat cu privire la primul capăt de cerere, respectiv ca nefondată.

Astfel, pârâta a arătat că numitul MGI, decedat la data de 29.11.1998, a fost soţul său, de pe urma căruia au rămas ca moştenitori pârâta împreună cu fiica lor NA (fostă M) care locuieşte în acelaşi imobil.

Chiar dacă nu s-a dezbătut succesiunea defunctului, pârâta a acceptat tacit această moştenire, iar în evidenţele Primăriei C figurează ca proprietară a imobilului dobândit în acest mod.

Cu privire la excepţia invocată, pârâta a menţionat că în anii 1987-1988 între MGI, autorul său, şi MII autorul reclamanţilor a avut loc un proces în care MI a formulat o cerere reconvenţională având ca obiect "modificarea streşinii construcţiei reclamantului astfel ca picătura să nu cadă pe terenul său.", cerere care a fost respinsă, soluţia fiind menţinută şi în recurs.

Reclamanţii nu pot solicita acelaşi lucru deoarece nu au existat modificări ulterioare anului 1988, dimpotrivă ei sunt cei care au construit fără autorizaţie de construcţie, pe linia de hotar, fiind în culpă.

Pârâta a susţinut de asemenea prin aceeaşi întâmpinare că locuinţa sa are acoperiş din tablă şi jgheaburi montate, dar reclamanţii în fiecare iarnă le-au provocat distrugeri, fiind nevoită să aplice peste tabla veche plăci ondulate din azbociment , care nu depăşesc forma acoperişului.

Cum locuinţa lor a fost construită în anii 1959-1960 în baza autorizaţiei de construire, iar în procesul anterior s-a constatat legalitatea construcţiei care nu depăşeşte linia de hotar, excepţia autorităţii de lucru judecat urmează a fi admisă şi pe cale de consecinţă respinsă în principal cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă, iar pe fond ca neîntemeiată, urmând a se avea în vedere şi raportul de expertiză topometrică Pădure Ion prin care s-a precizat că imobilul proprietatea pârâtei este construit la o distanţă de 0,38 m faţă de linia de hotar, iar construcţia aparţinând autorului reclamanţilor - MII se află la o distanţă de 1,05 m. faţă de linia de hotar.

La solicitarea reclamanţilor, în şedinţa publică din data de 29.11.2010 s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a numitei NA, ataşându-se şi dosarul nr. .../1987.

La data de 7.03.2011, în raport de excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâtă, reclamanţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acesteia, ca neîntemeiată, motivat de faptul că în dosarul nr. .../1987, cel care a solicitat modificarea acoperişului construcţiei dobândite de reclamanţi a fost MGI care a solicitat şi grăniţuirea proprietăţilor părţilor, sistarea lucrărilor pe care le efectuează la construcţia limitrofă proprietăţii sale, modificarea acoperişului acesteia şi obligarea să astupe fereastra de vedere spre proprietatea sa.

Pârâtul din acel dosar - MI, vânzător în actul autentic prin care reclamanţii au dobândit imobilul a formulat cerere reconvenţională, fiind de acord cu grăniţuirea proprietăţilor, dar nu închiderea ferestrei şi modificarea acoperişului casei sale.

Prin Sentinţa civilă nr. 437/1988 pronunţată în dosarul nr. .../1987 acţiunea reclamantului a fost admisă în parte, respectiv numai în ceea ce priveşte grăniţuirea, respingându-se celelalte capete de cerere , iar prin decizia nr. 1293/27 mai 1988 a fost admis recursul numitului MGI, dispunându-se grăniţuirea proprietăţilor pe un alt aliniament şi menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei.

Prin precizarea la acţiune, reclamanţii au solicitat abilitarea lor să efectueze lucrările de modificare a acoperişului, pe cheltuiala pârâtelor.

În urma probelor administrate în cauză, la solicitarea părţilor cu înscrisuri, interogatoriile părţilor reciproce, martori, expertize tehnice de specialitate topo şi construcţii, precum şi cercetare la faţa locului, Judecătoria Câmpina a pronunţat sentinţa civilă nr. 3382 din 19.12.2011 prin care a fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâţi, ca neîntemeiată, a fost admisă acţiunea precizată formulată de reclamanţi, dispunându-se obligarea pârâtelor să efectueze modificări la acoperişul construcţiei proprietatea acestora prin reducerea dimensiunii streşinii şi remontarea jgheaburilor pe toată lungimea acesteia, iar în cazul neexecutării obligaţiei au fost abilitaţi reclamanţii să efectueze lucrarea pe cheltuiala pârâţilor (art.1528 NCC) constând în suma de 1250 lei.

Totodată, prin aceeaşi sentinţă s-a dispus şi obligarea pârâtelor să permită construirea gardului pe întreg aliniamentul cu respectarea grăniţuirii efectuată prin decizia nr.1293/1988 a Tribunalului Prahova de modificare a sentinţei civile nr. 437/1988.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că în dosarul nr. 4803/1987, cel care a solicitat modificarea acoperişului construcţiei dobândite de reclamanţi a fost MGI care a solicitat şi grăniţuirea proprietăţilor părţilor, sistarea lucrărilor pe care le efectuează la construcţia limitrofă proprietăţii sale, modificarea acoperişului acesteia şi obligarea să astupe fereastră cu vedere spre proprietatea sa, pârât fiind MI, care a fost vânzător în actul autentic prin care reclamanţii au dobândit imobilul, acesta formulând cerere reconvenţională, fiind de acord cu grăniţuirea proprietăţilor dar nu închiderea ferestrei şi cu modificarea acoperişului casei sale.

Prin Sentinţa civilă nr.437/1988 pronunţată în Dosarul nr. .../1987 acţiunea reclamantului a fost admisă în parte numai în ceea ce priveşte grăniţuirea, respingându-se celelalte capete de cerere , iar prin decizia nr. 1293/27 mai 1988 s-a admis recursul numitului MGI dispunându-se grăniţuirea proprietăţilor pe un alt aliniament şi menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei.

Prima instanţă a concluzionat că în dosarul soluţionat irevocabil, reclamant a fost MGI, iar pârât MII, vizând grăniţuirea şi sistarea lucrările la construcţia pârâtului, iar în prezenta cauză reclamanţi sunt fiica pârâtului şi soţul său iar pârâtă soţia fostului reclamant acţiunea vizând construcţia pârâtei, invocându-se lucrări efectuate după soluţionarea irevocabilă a dosarului nr.4803/1987 astfel că în cauză nu se poate reţine tripla identitate, de părţi ,obiect şi cauză juridică prev de art. 163 C.pr.civ. pentru a fi admisă excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâtă.

Analizând capătul de cerere în grăniţuire, prima instanţă a constatat că, prin procesul verbal de cercetare locală întocmit la data de 24.11.2011 se confirmă susţinerile reclamanţilor în legătură cu lipsa gardului despărţitor al celor două proprietăţi în spatele casei reclamanţilor, deşi linia de hotar stabilită prin sentinţa irevocabilă este evidentă prin ţevile de fier existente pe soclul de beton şi cu amplasare necontestată de părţi.

De asemenea, s-a confirmat depăşirea liniei de hotar a streşinii construcţiei pârâtelor cu jgheaburile existente, deteriorate şi alipite de peretele casei reclamanţilor, împiedicând aerisirea acestuia şi determinând scurgerea apelor pluviale pe perete.

Deşi expertul tehnic constructor Dumitreanu Florin Radu a propus ca pe zona construcţiilor apropiate să se menţină spaţiul fără gard, cu acces pentru ambele părţi, faţă de starea conflictuală veche dintre părţi instanţa de fond nu a apreciat că măsura propusă poate rezolva litigiul, cu atât mai mult cu cât reclamanţii insistă în admiterea acţiunii şi grăniţuirea proprietăţilor prin montarea gardului despărţitor.

Expertul tehnic constructor precizează că picătura streşinii nu cade pe terenul proprietatea fiecărei părţi, astfel că urmează a se corobora concluziile expertizei topometrice completare cu cele ale expertizei construcţii urmând ca hotarul dintre proprietăţi să fie cel indicat prin hotărârea judecătorească irevocabilă din care face parte integrantă raportul de expertiză topometrică Pădure, preluat şi de expertul tehnic Băiuţă Nicolae în raportul completare pe aliniamentul 1, 2, 3, 4, 5, 6.

Instanţa de fond a reţinut că proba testimonială administrată în cauză a dovedit starea de fapt susţinută de reclamanţi, în special a martorilor Rafa Mihail şi Crăciun Gheorghe coroborate cu planşele fotografice depuse şi răspunsul la interogatoriu al pârâtei Nistor Ana.

Împotriva sentinţei instanţei de fond, au declarat apel în termen legal, pârâtele MM şi NA criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice arătând că în mod greşit a fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat, motivarea fiind făcută cu interpretarea intenţionat greşită a probelor administrate în cauză.

Astfel, pârâtele au învederat că prima instanţă a reţinut că între autorul acestora - MGI şi autoul reclamanţilor - MII a existat un litigiu pentru aceleaşi imobile, litigiu soluţionat definitiv şi irevocabil prin decizia nr. 1293/1988.

Dezvoltând motivele de apel, pârâtele au arătat că, instanţa de fond a reţinut în mod greşit pentru motivarea soluţiei respingerii excepţiei autorităţii de lucru judecat că numai MGI - autorul acestora a solicitat modificarea acoperişului construcţiei proprietatea lui MII, deoarece s-a trecut peste faptul că în acel dosar cererea reconvenţională a fost formulată de acesta din urmă.

Este adevărat că şi MGI a solicitat, pe lângă grăniţuirea proprietăţilor şi modificarea acoperişului casei lui MII, cerere care însă a fost respinsă, însă şi MII a solicitat pe calea cererii reconvenţionale modificarea streşinii caselor pârâtelor, astfel că fiind interpretate greşit prevederile art. 1201 C.civ. a fost respinsă excepţia autorităţii lucrului judecat.

Apreciază pârâtele că trebuiau reţinute susţinerile reclamanţilor care, în momentul invocării excepţiei autorităţii lucrului judecat, au afirmat că lucrările privind modificarea acoperişului casei pârâtelor, au fost efectuate de acesta după anul 1988, dorind astfel înlăturarea aplicării disp.art. 1201 C.civ.

Pe fondul cauzei, pârâtele au arătat că în ceea ce priveşte primul capăt de cerere, acesta este neîntemeiat, întrucât expertul constructor a stabilit că apa de pe ambele case curge pe terenul vecinului, întrucât aşa au fost construite imobilele, nefiind respectată distanţa faţă de linia de hotar.

În mod greşit s-a reţinut de către instanţa de fond că nu pârâtele ar fi fost cele care nu au respectat planul de construcţie, întrucât imobilul este construit în linie dreaptă, iar partea mai nouă a reclamanţilor este construită spre linia de hotar cu 35 cm dovadă în acest sens fiind expertiza Marinescu Nicolae efectuată în dosarul nr. .../1987.

Susţin pârâtele, că nu s-a ţinut seama de faptul că MGI a construit mai întâi casa sa, ulterior construind şi MII şi reclamanţii care au lipit calcanul casei lor de jgheaburi de la acoperişul casei pârâtelor, iar motivarea instanţei de fond apare ca fiind în contradicţie cu acţiunea reclamanţilor, întrucât se reţine că ar fi vorba de o acţiune în grăniţuire, iar nu de o acţiune având ca obiect obligaţie de a face.

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, pârâtele au arătat că au motivat prin întâmpinare şi dovedit cu probele administrate în cauză, că între proprietăţile părţilor este respectată linia de hotar stabilită prin decizia civilă nr. 1293/1988 conform expertizei Pădure Ion după cum au probat şi faptul că reclamanţii au construit gard numai pe o porţiune din hotar, iar între casele părţilor nu a fost edificat gard, întrucât acest lucru nu era posibil deoarece s-ar îngrădi accesul la pereţii celor două construcţii.

Pârâtele au solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinţei instanţei de fond, în sensul admiterii excepţiei autorităţii lucrului judecat, în ceea ce priveşte primul capăt de cerere şi respingerea în totalitate a acţiunii reclamanţilor, ca fiind nefondată.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr. ..../204/2010.

Examinând sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a dispoziţiilor legale care au incidenţă în soluţionarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Potrivit disp. art. 137 al.1 C.pr.civ., "Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi a celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii."

Puterea de lucru judecat - "res iudicata pro veritate habetur" este reglementată de art. 1201 C.civ. ca o prezumţie legală, absolută şi irefragabilă şi de art. 166 C.pr.civ, ca o excepţie de fond peremptorie şi absolută.

Pentru a exista putere de lucru judecat, trebuie să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Cât priveşte primul element - părţile - se are în vedere nu prezenţa lor fizică la proces, ci prezenţa juridică, adică participarea la proces, în nume propriu sau în calitate de reprezentant.

În sfera noţiunii de obiect al cererii de chemare în judecată, se include nu numai obiectul material (pretenţia concretă), ci şi dreptul subiectiv care poartă asupra obiectului material.

Prin cel de-al treilea element - cauza - se înţelege fundamentul pretenţiei afirmate şi aceasta nu trebuie confundată nici cu dreptul subiectiv, dar nici cu mijloacele de dovadă ale faptelor pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile.

Aşadar, cauza cererii de chemare în judecată este reprezentată de instituţia sau categoria juridică, ori de principiul de drept substanţial pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţia sa, iar cum soluţia se pronunţă într-un caz determinat, ceea ce interesează este nu numai regula de drept, ci şi împrejurările de fapt datorită cărora regula respectivă se aplică în acea speţă.

În speţă, prin cererea de chemare în judecată ce a formulat obiectul dosarului nr. .../1997, reclamantul MGI a chemat în judecată pe pârâtul MI solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună grăniţuirea proprietăţilor părţilor situate în com. C, judeţ Prahova, obligarea pârâtului de a sista lucrările ce le efectuează la construcţia limitrofă proprietăţii reclamantului, astfel încât streaşina să se încadreze în limita proprietăţii sale, precum şi să închidă fereastra cu vedere directă spre proprietatea reclamantului şi care se află sub distanţa permisă de art.612 C.civ.

Prin cererea reconvenţională formulată la data de 17.12.1987, pârâtul MAI a solicitat ca reclamantul să fie obligat la închiderea ferestrelor practicate la construcţia sa în anul 1981, construcţii care nu respectă autorizaţia eliberată de Consiliul Popular existând numai 40 cm. de hotarul de gospodăriile părţilor, cu precizarea că aceste ferestre sunt de vedere.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect grăniţuirea, pârâtul arată că este de acord ca aceasta să fie efectuată.

Prin sentinţa civilă nr. 437/3.03.1988 pronunţată de Judecătoria Câmpina, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul MGI, dispunându-se grăniţuirea proprietăţilor părţilor, conform expertizei topo Pădure Ion şi respinse celelalte capete de cerere privind astuparea ferestrelor de vedere de către ambele părţi şi capătul de cerere privind modificarea streşinii la casa proprietatea pârâtului MAI.

Prin decizia nr. 1293/27.05.1988 pronunţată de Tribunalul Judeţean Prahova în dosar nr. .../1988, definitivă, a fost admis recursul declarat de reclamantul MGI împotriva sentinţei civile sus-menţionate, dispunându-se modificarea acestuia, în sensul grăniţuirii proprietăţii părţilor pe aliniamentul punctelor 2,3,4 din acelaşi raport de expertiză, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei, fiind respins recursul declarat de pârâtul MII.

Dată fiind situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută şi prezentată în precedent, este evident că nu există identitate de părţi, câtă vreme, în dosarul nr.4803/1987 au figurat ca parţi MGI în calitate de reclamant şi MII în calitate de pârât, iar în prezenta cauză, reclamanţi sunt fiica pârâtului Mirel Ion şi soţul acesteia, respectiv RG şi RSD, iar pârâtă este soţia fostului reclamant MGI, respectiv MM.

Pe de altă parte, nu există nici identitatea de obiect impusă pentru a putea opera autoritatea de lucru judecat în ceea ce priveşte primul capăt de cerere care are ca obiect obligarea pârâtei să îşi modifice acoperişul construcţiei limitrofe proprietăţii reclamanţilor, astfel încât picătura streşinii să cadă pe proprietatea acesteia, iar nu pe proprietatea reclamanţilor, câtă vreme, în dosarul nr. .../1987, soluţionat definitiv, s-a solicitat obligarea pârâtului MII de a sista lucrările pe care le efectuează la construcţia limitrofă proprietăţii reclamantului MGI şi modificarea acesteia, astfel încât, streaşina să se încadreze în limita proprietăţii sale conform art. 615 C.civ.

Aşa fiind, în mod corect instanţa de fond a respins excepţia autorităţii lucrului judecat invocată prin întâmpinare de pârâta iniţială MM (f. 15 dos. fond), referitor la primul capăt de cerere, având în vedere că nu sunt întrunite, cumulativ, cerinţele impuse de art. 1201 C.civ.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar, că prin contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.1783/03.03.1985, MII împreună cu soţia sa ME, au înstrăinat fiicei şi soţului acesteia RGG şi RSD - reclamanţi în cauza de faţă, terenul în suprafaţă de 490 mp situat în intravilanul comunei C, jud. Prahova, având ca vecini: drumul comunal, fundătura, MG şi MGI, împreună cu casa de locuit situată pe acest teren, compusă din baie, 5 camere, bucătărie, două oficii, hol şi vestibul.

În contract se menţionează că imobilul astfel vândut, este proprietatea vânzătorilor dobândit, astfel: teren şi o parte din casa de locuit prin cumpărare cu actul autentic nr. 655/1966 de la MNI şi MIM care, le-au avut, după cum urmează: terenul a fost proprietatea lui MIon prin moştenire de la tatăl său MGN din anul 1927 şi casa construită de ei.

Trebuie menţionat faptul că pârâta MM este soţia supravieţuitoare a defunctului MGI - reclamant în dosarul nr. .../1987, decedat la data de 29.11.1998, conform Certificatului de deces nr. ../30.11.1998 (f. 22 dos. fond), iar potrivit Adeverinţei nr. 7213/25.11.2010 eliberată de Primăria comunei C, pârâta figurează înscrisă în Registrul Agricol vol. XI/2010, fila 99, cu următoarele bunuri imobile situate în comuna C, sat C, str. L nr. 877, judeţ Prahova, respectiv: teren arabil în suprafaţă de 800 mp, teren curţi - construcţii în suprafaţă de 500 mp, construcţie C1 în suprafaţă de 186 mp şi construcţie C2 - anexă, în suprafaţă 28 mp.

Raportul de expertiză tehnică de specialitate construcţii civile, industriale si agricole, ing. Dumitreanu Florin Radu, a menţionat că ambele construcţii în litigiu sunt apropiate de linia de hotar dintre proprietăţi, construcţia locuinţei reclamanţilor având la corpul dinspre drum acoperişul în două pante, cu scurgerea pe linia de hotar şi spre curtea proprie, iar la partea din spate acoperişul într-o singură pantă, cu scurgere spre curte proprie.

În ceea ce priveşte construcţia locuinţei pârâtelor, expertul a menţionat că acoperişul este în două pante, cu scurgerea spre linia de hotar şi spre curtea proprie, împrejmuirea terenului pe hotarul dintre proprietăţi fiind marcată în zona unde construcţiile sunt cel mai apropiate, prin capete de ţeavă fixate în beton, montate de executorul judecătoresc cu ocazia unei hotărâri judecătoreşti anterioare.

Răspunzând obiectivului fixat de instanţa de fond în sensul dacă acoperişul casei pârâtelor a respectat autorizaţia de construire, dacă se impune modificarea acestuia şi ce lucrări ar fi necesare, expertul constructor a arătat că locuinţa acestora se compune dintr-un corp amplasat spre stradă, datând din anul 1930, la care s-au alipit, spre spatele curţii, alte spaţii cu destinaţie de locuinţă, iar pentru extindere s-a prezentat autorizaţia de construire eliberată în anul 1981.

Având în vedere şi planşele fotografice prezentate de expert, s-a menţionat la obiectivul nr. 2, că imobilul pârâtelor are jgheaburi şi burlane din tablă zincată, care preiau apa din ploi, astfel încât burlanele sunt dirijate pentru deversarea apei, spre terenul proprietatea acestora.

Nu în ultimul rând, trebuie precizat şi faptul că expertul a menţionat că, din măsurătorile efectuate rezultă că există zone în care picătura învelitorii pârâtelor cade pe terenul reclamanţilor, depăşirea hotarului fiind de 14 la 22 cm., existând, de asemenea, zone în care picătura învelitorii reclamanţilor cade pe terenul pârâtelor, depăşirea hotarului, fiind, de până la 7 cm.

Raportul de expertiză tehnică topometrică ing. Pădure Ion efectuat în dosarul nr.4803/1987, a menţionat că fiecare dintre părţile litigante din respectiva cauză, şi anume MGI - autorul pârâtelor şi MII - autorul reclamanţilor, posedă case vechi de peste 20 - 30 de ani, fiecare proprietar executând lucrări noi de extindere a locuinţelor, care, după părerea expertului, nu au respectat documentaţiile prezentate în vederea obţinerii autorizaţiilor de construcţii.

Aşa fiind, este evident că atât autorii părţilor, dar şi părţile din prezenta cauză, au efectuat, de-a lungul timpului, modificări ale imobilelor, fără a respecta dispoziţiile legale, însă nu se poate susţine că numai construcţia pârâtelor nu ar respecta condiţia servituţii de picătură, câtă vreme, s-a menţionat că imobilul acestora este prevăzut cu jgheaburi şi burlane care preiau apa din ploi ş le dirijează în vederea deversării pe terenul proprietatea acestora.

Aşa cum s-a mai arătat, există şi zone în care picătura învelitorii reclamanţilor cade pe terenul pârâtelor, depăşirea hotarului fiind de până la 7 cm, context în care se apreciază că nu se impunea obligarea pârâtelor să efectueze modificări la coperişul construcţiei proprietatea acestora prin reducerea dimensiunii streşinii şi remontarea jgheaburilor pe toată lungimea acestora, câtă vreme, se poate concluziona că picătura streşinii nu cade pe terenul proprietatea fiecărei părţi.

Raportul de expertiză tehnică construcţii - răspuns la obiecţiuni ing. Dumitreanu Florin Radu (fila 113 dos. fond ), a arătat că nu există un plan vertical imaginar care să constituie hotarul dintre proprietăţi şi care să nu fie depăşit de picătura streşinii de la construcţia uneia sau celeilalte dintre părţi, iar pe zona unde construcţiile sunt apropiate, cei doi proprietari trebuie să ia măsuri de asigurare a scurgerii apelor dar şi de protecţie a pereţilor împotriva acţiunii apei, astfel încât, folosirea imobilelor să se facă în condiţii de bună funcţionalitate.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la a permite reclamanţilor să construiască gardul ce desparte proprietăţile părţilor, respectiv pe porţiunea din spatele casei reclamanţilor, astfel încât să fie respectată linia de hotar stabilită prin sentinţa civilă nr. 427/03.03.1988 pronunţată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr. 4803/1987, raportul de expertiză tehnică topometrică ing. Băiuţă Nicolae (f. 83 dos. fond), a relevat că între cele două proprietăţi există un gard pe aliniamentul pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6, cu precizarea că numai pct. 6 a fost singurul recunoscut de ambele părţi, ca fiind corect amplasat.

Analizând schiţa de plan anexă a raportului de expertiză topo Pădure Ion, se constată că prin sentinţa civilă nr. 437/03.03.1988 a Judecătoriei Câmpina s-a dispus grăniţuirea proprietăţilor părţilor conform expertizei arătate şi, întrucât, nu au fost menţionate punctele care determină linia de hotar, prin decizia civilă nr. 1293/27.05.1988 a Tribunalului Prahova, definitivă, urmare a admiterii recursului declarat de MGI, s-a dispus ca operaţiunea de grăniţuire să se facă potrivit aliniamentului 2 - 3 - 4, conform aceluiaşi raport de expertiză.

În răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză tehnică construcţii (f. 114 dos. fond), s-a menţionat că în spaţiul dintre construcţii, prin care, cu greu se poate strecura o persoană şi care trebuie amenajat ca o "rigolă" sau ca un "şanţ" de scurgere a apelor, în interesul ambelor imobile, introducerea unui gard ar face imposibil accesul pentru lucrări de protecţie şi întreţinere, soluţia raţională, din punct de vedere tehnic, propusă de expertul constructor fiind aceea ca, pe zona unde construcţiile sunt apropiate, să fie menţinut actualul spaţiu fără gard, cu acces pentru ambii vecini, care să poată amenaja, să poată observa situaţia şi să întreţină acest spaţiu şi peretele propriei construcţii.

Chiar dacă grăniţuirea este, conform art. 584 C.civ., o operaţiune de determinare prin semne exterioare a limitelor proprietăţilor învecinate, în caz de conflict, în cauza dedusă judecăţii, se apreciază că, pentru respectarea dispoziţiilor deciziei nr. 1293/27.05.1988 a Tribunalului Prahova, definitivă şi, aşadar, intrată în puterea lucrului judecat, nu se impune construirea unui gard între proprietăţile părţilor, respectiv pe partea din spate, întrucât, aşa cum s-a mai arătat, distanţa în spaţiul respectiv, permite cu greu trecerea unei persoane, iar edificarea unui gard, ar face imposibil accesul pentru executarea lucrărilor de protecţie şi întreţinere, lucrări absolut necesare pentru asigurarea securităţii imobilelor, având în vedere vechimea considerabilă a acestora, dar şi pentru buna exploatare a lor.

Pentru considerentele arătate, tribunalul urmează să admită apelul şi, în baza art. 296 C.pr.civ., va schimba în parte sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii precizate în totalitate, ca fiind neîntemeiată, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei în ceea ce priveşte respingerea excepţiei autorităţii lucrului judecat.

Urmare a respingerii acţiunii în totalitate, va fi înlăturată dispoziţia privind obligarea pârâtelor la plata către reclamanţi a sumei de 1720 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la instanţa de fond.

În temeiul disp. art. 274 alin.1 C.pr.civ., vor fi obligaţi, în solidar, intimaţii reclamanţi, să plătească apelantelor pârâte, suma de 300 lei reprezentând onorariu avocat, conform chitanţei nr. 869/11.04.2012.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite apelul.

Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că respinge acţiunea precizată în totalitate ca neîntemeiată.

Înlătură obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1720 lei către reclamanţi.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei în ceea ce priveşte respingerea autorităţii de lucru judecat.

Obligă intimaţii, în solidar, la 300 lei cheltuieli de judecată către apelanţi.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 03.05.2012

PREŞEDINTEJUDECĂTOR,

8