Pretenţii

Sentinţă civilă 1201 din 04.12.2008


Pe rol , soluţionarea acţiunii civile având ca obiect „ pretenţii” formulată de către reclamantul  F. V. împotriva pârâtului U.C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 15.000.000 lei vechi despăgubiri , compusă din 7.500.000 lei despăgubiri morale şi 7.500.000 lei despăgubiri materiale.In motivare, reclamantul a arătat că în ziua de 16 iunie 2008 câinele pârâtului a muşcat-o de picior  pe fiica sa F. I. în vârstă de 8 ani , fiind necesar  ca pentru vindecarea acesteia şi aplicarea tratamentelor de urgenţă să efectueze 4 drumuri la Spitalul Judeţean Craiova cu o maşină pe care a plătit-o , la fiecare cursă ,cu suma de 500 lei. A învederat că  nu are dovezi pentru cheltuielile efectuate şi că a plătit  pentru consultaţia efectuată la Spitalul de boli  infecto-contagioase din Craiova  suma de 250.000 lei vechi, pentru care nu a primit chitanţă.In dovedire, reclamantul a depus la dosar  biletul de trimitere  şi certificatul de naştere al minorei şi a solicitat încuviinţarea probei testimoniale , nominalizând ca martori pe  B. L. ,P.C. şi M.N.Pârâtul a depus la dosar un înscris calificat de către instanţă ca fiind întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii promovate de către reclamant ca neîntemeiată, arătând că  el nu mai locuieşte de foarte mult timp în satul Ţiu şi nu deţine  nici un animal la această din urmă adresă întrucât imobilul a aparţinut părinţilor săi până la deces , iar în prezent este nelocuit, el venind foarte rar acolo şi anume, atunci când  este necesar să îndeplinească ritualurile bisericeşti. In acest sens i s-a luat şi un interogatoriu.Pârâtul a depus la dosar , în scop doveditor , copia cărţii de identitate, copiile certificatelor de deces ale defuncţilor U. I.şi U.A. şi adresa nr. 8025/922/14.05.2008 emisă de Postul de Poliţie Cernăteşti, jud. Dolj, iar în apărare a solicitat audierea martorilor B. V. şi U.  D.Instanţa  a încuviinţat proba testimonială solicitată de către părţi, martorii fiind audiaţi la termenele din 23 octombrie, 13 noiembrie şi  4 decembrie 2008.Martorii P. C. şi B. L.  au arătat  că au fost de faţă  în momentul în care câinele pârâtului a muşcat-o pe fetiţa reclamantului, în timp ce atât copilul cât şi animalul se aflau pe drumul public.

Au mai arătat că  animalul a aparţinut  mamei pârâtului , iar după decesul acesteia  , întâmplat în urmă cu 2 sau 3 ani câinele a rămas fără stăpân şi umblă  liber pe drumurile satului.Martorii B. V. şi U.D. au confirmat şi ei cele declarate de ceilalţi martori , precizând însă că animalul devenea agresiv numai dacă era provocat .

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine că reclamantul solicită despăgubiri materiale şi morale de la pârât în temeiul dispoziţiilor art. 1001 din Codul civil întrucât câinele pârâtului a muşcat-o pe fiica sa , pricinuindu-i astfel dureri fizice şi determinându-l să efectueze cheltuieli pentru asigurarea intervenţiilor medicale de urgenţă necesare în asemenea situaţii.Deşi pârâtul s-a apărat de maniera că nu deţine un câine în gospodăria din localitate, care a rămas nelocuită din anul 2006 când a decedat mama sa, toţi martorii audiaţi şi în special martorul U. D. au declarat că agresiunea suferită de către fetiţa minoră a reclamantului a fost cauzată chiar de către câinele pârâtului.Depoziţia ultimului martor audiat este relevantă sub aspectul aprecierii că animalul nu era unul fără stăpân  aşa cum a încercat să arate reclamantul, şi că, chiar dacă respectivul câine era liber şi părăsea adesea curtea umblând pe drumul public, el asigura paza imobilului , reclamantul trimiţând periodic alimente vecinului U. D. pentru  hrana câinelui.Aşadar, în conformitate cu art. 1001 din Codul civil care dispune că " Proprietarul unui animal sau acela ce se serveşte de dânsul în cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau că animalul se află sub paza sa, sau că a scăpat." , pârâtul este responsabil pentru prejudiciul cauzat reclamantului. Cum condiţia dovedirii prejudiciului afirmat nu poate fi ignorată, iar reclamantul  nu a dovedit cheltuielile  materiale efectuate pentru  înlăturarea pericolului  produs prin muşcătura câinelui în care a fost expusă fiica sa, instanţa urmează să admită numai în parte acţiunea şi să îl oblige pe pârât la plata despăgubirilor morale în cuantum de 750 lei , sumă rezonabilă dacă se are în vedere suferinţa pricinuită copilului şi riscul ca starea de sănătate a acesteia să se înrăutăţească.Văzând şi disp.art. 274 şi urm. C.pr.civ., instanţa urmează să îl oblige pe pârât la plata cheltuielilor de judecată ( taxă judiciară de timbru ) proporţional cu partea de acţiune admisă.Admite în parte acţiunea civilă având ca obiect „ pretenţii” formulată de către reclamantul F. C. V.împotriva pârâtului U.C.Obligă pârâtul să-i plătească reclamantului  suma de 750 lei reprezentând despăgubiri morale.Obligă pârâtul să-i plătească reclamantului  suma de 35 lei reprezentând cheltuieli de judecată.