Pretenţii, Admite în parte acțiunea, Obligă pârâta la plata către reclamantă a următoarelor sume: ........ lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale; o sumă lunară cu titlu de prestaţie de întreţinere în cuantum de 1/3 din valoarea venitului mi

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 11.03.2019 sub numărul unic de înregistrare dosar ......................, reclamanta ........................... în contradictoriu cu pârâta .........................a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta la: plata sumei de 600.000 lei reprezentând daune morale; plata unei indemnizaţii lunare către reclamanta ........................ până la împlinirea de către aceasta a vârstei de 26 ani, corelativ obligaţiei de întreţinere prevăzută de dispoziţiile art.499 alin.3 C. civ.; obligarea pârâtei în calitate de asigurator de răspundere civilă auto la plata de penalităţi de întârziere, calculate in cuantum de 0.1%/zi de întârziere la sumele acordate, începând cu a 11-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti ce urmează a fi pronunţată in prezenta cauza si pana la plata efectivă a sumelor.

În motivarea în fapt a cererii se arată că în data de 14.09.2018, în jurul orelor 21,00 numitul ............................. conducând autoturismul marca Mercedes Benz înmatriculat în Bulgaria sub nr. ............... pe DN-55, la Km 39+300 m, în afara localităţii .................., jud Dolj, a pierdut controlul autovehiculului care s-a răsturnat ieşind din inerţia deplasării în decor, moment în care pasagerul aflat pe locul din dreapta — faţă, numita ..................., a fost proiectată afară din autoturism, decedând pe loc. In cauză a fost deschis dosarul de urmărire penala nr. .................... având ca obiect săvârşirea de către ...................... a infracţiunii de ucidere din culpa prevăzută de art.192 alin. (l) si (2) C.pen, ce se afla în lucru la Politia Orasului ...................., sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.

Întrucât suspectul ....................... a decedat, în dosarul penal urmează sa se dispună în temeiul art.315 alin. (1) lit. b) C.pr.pen raportat la art. 16 alin. (l) lit. f) C.pr.pen clasarea cauzei fiind incident un caz care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale prev.de disp. art. 16 lit.f CPP. Astfel, întrucât acţiunea civilă nu a fost şi nici nu va putea fi soluţionată in cadrul procesului penal ca urmare a clasării cauzei din pricina incidentei în dosar a dispoziţiilor art.16 alin.(l) lit.f) C.pr.pen respectiv acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă ....f) a intervenit decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică în temeiul art.27 alin. (5) C.proc. pen., a înţeles sa investească instanţa civila cu soluţionarea prezentei cauze.

Referitor la culpa în producerea evenimentului rutiera apreciază că aceasta aparţine in totalitate conducătorului auto ............................. care nu a adaptat viteza la condiţiile de trafic, nemaiputând controla astfel autoturismul si intrând în derapaj s-a răsturnat, iar în urma  impactului mama reclamante – numita .......................... ce se afla pe scaunul din dreapta – faţă a fost proiectata afară din autoturism.

In consecinţă a apreciat că în cauză există o faptă culpabilă, determinată de nerespectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice de către ....................... Totodată, având in vedere ca urmările evenimentului rutier produs sunt atât decesul mamei sale ..................., cât şi prejudiciile astfel cauzate (prejudiciul material si moral), consideră ca în cauză sunt îndeplinite condiţiile atragerii răspunderii patrimoniale ca urmare a faptei culpabile prevăzute de art.1357 şi urm. Cod civil.

In acelaşi sens, întrucât la momentul producerii accidentului rutier numitul .........................., persoana vinovata exclusiv de producerea accidentului, avea poliţa RCA valabil încheiată cu societatea ............................. al cărui corespondent, conform Formularului Carte Verde, raportat si la codul asiguratului ......................, este societatea pârâtă, apreciază ca solicitarea sa se circumscrie în prevederile OUG nr.54/2016 privind asigurările raportat la prevederile Legii nr.136/1995. In ceea ce priveşte prejudiciul solicitat, a arătat instanţei că acesta se cuantifică la suma de 600.000 lei reprezentând contravaloarea daunelor morale cauzate ca urmare a decesului brusc şi intempestiv al mamei sale în vârstă de doar 42 ani, personă fără probleme medicale.

In aceeaşi ordine de idei la stabilirea cuantumului daunelor morale, a solicitat ca instanţa să ţină cont de situaţia delicată în care se află reclamanta, întrucât în anul 2016 a decedat şi tatăl său, iar din acel moment singurul sprijin emoţional, afectiv, moral şi material mi-a fost asigurat doar de mama sa victima ............................, pentru ca ulterior, din cauza accidentului rutier din data de 14.09.2018, să devină o tânără orfană, în acest sens, învederează durerea nemărginită pe care a trebuit sa o suporte şi totodată încearcă să o depăşească.

A mai arătat faptul că anterior promovării prezentei acţiuni a încercat soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, însă în urma comunicării avute cu pârâta ............................., nu a reuşit să pună capăt acestuia prin încheierea unei tranzacţii.

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru conform art. 29 alin.1 lit.i) din OUG 80/2013.

La data de 22.04.2019, în conformitate cu disp. art. 201 alin. 1, art. 205 – 208 N.C.P.C. pârâta ......................... a formulat întâmpinare prin care pe cale de excepţie de procedură: necompetenţa materială a judecătoriei Craiova, întrucât cuantumul despăgubirilor solicitate peste 600.000 lei şi în consecinţă competenţa aparţine tribunalului Dolj.

De asemenea, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ........................... chemată în judecată, în nume propriu, în calitate de PÂRÂTĂ.

Pe fondul cauzei a solicitat instanţei să aibă în vedere mai multe aspecte la stabilirea despăgubirilor respectiv şi o eventuală culpă a pasagerului aflat în autoturismul petentului, defuncta .............................

În probaţiune: înscrisuri şi expertiză.

La termenul de judecată din data de 03.06.2019, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia necompetentei materiale a Judecătoriei Craiova.

Prin sentinta civila nr. ......................... pronuntata de Judecatoria Craiova a fost admisa excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Craiova, invocata de parata prin intampinare, si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Dolj, retinandu-se urmatoarele aspecte de fapt si de drept:

Instanţa a constatat că prin cererea de chemare în judecată reclamanta ...................... a chemat în judecată pe pârâta .......................... solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta la plata sumei de 600.000 lei, reprezentând daune morale,  plata unei indemnizaţii lunare către reclamanta ..................... până la împlinirea de către aceasta a vârstei de 26 ani, corelativ obligaţiei de întreţinere prevăzută de dispoziţiile art.499 alin.3 C. civ., obligarea pârâtei în calitate de asigurator de răspundere civilă auto la plata de penalităţi de întârziere, calculate in cuantum de 0.1%/zi de întârziere la sumele acordate, începând cu a 11-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti ce urmează a fi pronunţată in prezenta cauza si pana la plata efectivă a sumelor.

Excepţia de necompetenţă ar putea fi definită ca un mijloc de contestare a competenţei instanţei sau organului cu activitate jurisdicţională învestit cu judecarea unei cereri.

Potrivit disp. art. 248 alin 1 C.p.c. „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedura precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe sau, după caz, cercetarea în fond a pricinii”, iar conform art. 132 C.p.c. „când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau la cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa competentă, ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent” .

Instanţa a reţinut că potrivit art. 94 lit. k) din codul de procedură civilă, judecătoriile judecă "orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti;" iar în prezenta cauză valoarea obiectului cererii de chemare în judecată este mai mare de 200 000 lei, valoarea din promisiunea de vânzare-cumpărare fiind de 223 000 lei, motiv pentru care competenţa de soluţionare în primă instanţă aparţine Tribunalului Dolj.

In atare situaţie, în temeiul art. 248 C.proc.civ coroborat cu disp. art. 132 cpc., instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Craiova şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Dolj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj – Sectia I Civila sub nr. ....................... si s-a dispus citarea partilor.

In sedinta publica de la 12.09.2019, instanta din oficiu a invocat exceptia de necompetenţa procesuală materială a Secţiei I Civile a Tribunalului Dolj, apreciind că faţă de obiectul acţiunii şi calitatea părţilor, competenţa aparţine Secţiei a II a Civile din cadrul Tribunalului Dolj.

Prin  încheierea pronunţată în şedinţa publică din data de 12 septembrie 2019 de Tribunalul Dolj - Secţia I Civilă a fost  admisă excepţia necompetenţei procesuale materiale a Secţiei I Civile a Tribunalului Dolj şi a fost declinată  competenţa de soluţionare a cauzei privind acţiunea formulată de reclamanta ............................ în contradictoriu cu pârâta ...................... în favoarea Secţiei a II a Civile a Tribunalului Dolj.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a constatat că în cadrul acţiunii de faţă, reclamanta ..................................a solicitat obligarea pârâtei ............................. la plata unor sume de bani, cu titlu de daune morale si indemnizatie lunara, în considerarea faptului că numitul .................... este autorul unui accident de circulaţie a cărui victimă a fost mama sa, numita .......................... reclamanta solicitând obligarea societăţii de asigurare a persoanei vinovate de producerea accidentului, la plata despăgubirilor rezultate în urma acestui accident.

Având în vedere că reclamanta a solicitat obligarea, în temeiul răspunderii civile delictuale, a pârâtei care are calitatea de profesionist, în sensul disp. art. 3 alin. 2 şi 3 din Noul cod civil (persoana vinovată de producerea accidentului avea poliţa RCA valabil încheiată cu societatea ........................ al cărei corespondent, conform Formularului Carte Verde, raportat la codul asiguratului, este societatea pârâtă), în speţa de faţă, s-a constatat că litigiul are la bază şi un raport juridic existent între o persoană fizică şi una juridică, aceasta din urmă având calitatea de profesionist.

Astfel, s-a apreciat că, în speţă, este vorba de un litigiu cu profesionişti, în sensul art. 3 alin. 2 şi alin. 3 Noul Cod civil, pentru judecarea unor astfel de cauze existând, în cadrul Tribunalului Dolj, o secţie specializată, respectiv Secţia a-II-a Civilă, fosta Secţie comercială. 

Este necesar, aşadar, să se respecte principiul specializării secţiilor existente în cadrul aceleiaşi instanţe, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 1375/2015.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. 2 si 3 din Noul Cod Civil "Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere. Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ".

La rândul său, art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 prevede că "(1) Noţiunea "profesionist" prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil.

(2) În toate actele normative în vigoare, expresiile "acte de comerţ", respectiv "fapte de comerţ" se înlocuiesc cu expresia "activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii".

Aşadar, în lumina noilor dispoziţii legale, profesioniştii sunt o specie mai largă, specie care cuprinde şi comerciantul (fără însă a se limita doar la aceasta categorie, spre deosebire de reglementarea anterioara), deoarece profesioniştii sunt:

(i) cei care exercită activităţi economice în mod independent (cei supuşi reglementărilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 şi liber-profesioniştii care exercită profesii reglementate sau liberale);

(ii) persoane juridice de drept privat (unde sunt incluse societăţile comerciale, companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societăţile cooperative, organizaţiile cooperatiste, societăţile europene, societăţile cooperative europene şi grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România, alte societăţi cu personalitate juridică);

(iii) instituţiile publice, precum şi

(iv) organizaţii non-guvernamentale şi alte entităţi fără personalitate juridică.

De asemenea, instanţa a avut în vedere şi decizia nr. 18/17.10.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 237 din data de 06.04.2017, cu aplicare obligatorie de la această dată conform art. 517 alin. 4 N.C.P.C., din care rezultă că, potrivit dispoziţiilor procedurale în vigoare, criteriile de determinare a competenţei materiale sunt instituite după natura, obiectul sau valoarea pretenţiei (paragraful 165) şi că revine în acest scop judecătorului, ca prim interpret al legii, rolul de a decela elementele comune, cum sunt cele avute în vedere de legiuitor la stabilirea celor patru categorii de litigii exemplificative şi de a aprecia asupra competenţei materiale proprii în soluţionarea litigiului cu judecata căruia a fost învestit (în paragraful 176 din decizie).

Aşadar, în prezent, secţiile specializate ale instanţelor trebuie să aibă în vedere, ca şi criterii de determinare a competenţei materiale funcţionale, în primul rând, natura, obiectul sau valoarea pretenţiei, ţinând cont de natura litigiilor de genul celor enumerate exemplificativ în cadrul dispoziţiilor art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011.

În plus, criteriul final care trebuie să fie determinant pentru stabilirea competenţei materiale funcţionale este dat în cauză de natura litigiului, respectiv litigiu cu profesionişti, pentru soluţionarea căruia există o secţie specializată în cadrul Tribunalului Dolj, Secţia a-II-a Civilă.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 10 pct. 4 din Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Dolj nr. 16/29.10.2015, potrivit cărora "…următoarele tipuri de cauze vor fi soluţionate de Secţia Civil II şi pentru litigii cu profesionişti: …Acţiunile izvorâte din raporturile juridice dintre profesionişti, precum şi dintre profesionişti şi alte persoane fizice sau juridice (persoană fizică autorizată), respectiv (…) cereri în materia răspunderii delictuale", dar şi ale art. 10 pct. 7 din Colegiului de conducere al Tribunalului Dolj nr. 16/29.10.2015, potrivit cărora Secţia a-II-a Civil soluţionează "cererile în materie de asigurări, inclusiv acţiunile în regres dintre profesionişti, precum şi dintre profesionişti şi alte persoane fizice sau juridice...".

În consecinţă, având în vedere obiectul si natura litigiului de faţă (litigiu cu profesionişti), dispoziţiile art. 10 pct. 4 şi pct. 7 din Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Dolj nr. 16/29.10.2015, dar şi dispoziţiile art. 2 alin. 2 din Hotărârea C.S.M. nr. 1375 din 17.12.2015, pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în baza art. 136 alin. 1, art. 247 alin. 1 şi art. 248 alin. 1 N.C.P.C, a fost admisă  excepţia necompetenţei materiale specializate a Secţiei I Civile din cadrul Tribunalului Dolj, invocată, din oficiu, de către instanţă şi declinată competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, având ca obiect pretenţii-răspundere civilă delictuală, formulată de către reclamanta PREDA MARINA-DANIELA, în contradictoriu cu pârâta ..........................., în favoarea Secţiei a-II-a Civile din cadrul Tribunalului Dolj.

Dosarul a fost versionat şi înregistrat  sub nr. ......................... pe rolul Secţiei a II-a Civile din cadrul Tribunalului Dolj, la data de 19 septembrie 2019.

În cauză, instanţa a  administrat proba  cu înscrisuri şi proba testimonială , fiind audiat martorul  ................................, propus de reclamantă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, raportat la  motivele invocate şi dispoziţiile legale incidente, instanţa constată şi reţine următoarele:

La data de 14 septembrie 2018 în jurul orelor 21.00 în afara localităţii .................., judeţul Dolj a avut loc un accident rutier provocat de conducătorul  auto ..................... în urma căruia pasagerul aflat pe locul  din dreapta faţă-........................-, mama reclamantei a fost proiectată afară din autoturism şi a decedat pe loc .

Din Raportul de expertiză medico-legală- necropsie nr.2897/A3/2018 eliberat de IML Craiova rezultă că " moartea numitei ..................... a fost violentă.Ea s-a datorat  hemoragiei interne, consecinţa  unui politraumatism forte toraco-abdominal, cu fracturi multiple de coaste şi stern şi rupturi ale organelor interne. Leziunile traumatice  constatate cu ocazia  autopsiei au putut fi produse în condiţiile accidentului de circulaţie suferit. Între leziunile traumatice  şi deces există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată. Moartea poartă data din  ....................."(filele 19-33 dosar).

Cum şi conducătorul auto ...................... a decedat pe loc în urma aceluiaşi accident , I.G.P.- Inspectoratul de Poliţie  al Judeţului Dolj-Poliţia oraşului ..................... a înaintat către procuror Referatul cu propunerea de clasare a cauzei cu privire  la infracţiunea de ucidere din culpă în baza art. 192 al. 2 din Codul Penal iar prin Ordonanţa  dată în dosarul nr.  ............../P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus clasarea cauzei.

La momentul producerii accidentului rutier, în urma verificărilor făcute la faţa locului, organul de cercetare a stabilit că " în data de  .........09.2018, orele 21.00, numitul  .....................  din comuna .................., jud. Dolj, în timp ce conducea  autoturismul marca Mercedes Benz înmatriculat în Bulgaria cu nr. ..................  pe DN -55 din direcţia  Craiova către ............, la km 39+300 m, în afara localităţii .................., pe fondul neatenţiei în conducere a  pirdut controlul direcţiei, a pătruns pe contrasens şi s-a răsturnat în afara părţii carosabile".

Prin urmare, vinovat de producerea accidentului în urma căruia a decedat mama reclamantei, este conducătorul  auto al autoturismului care, la acea dată, era asigurat la societatea de asigurări ..................  al cărei corespondent în Romania  este, conform  Formularului Carte Verde, ...........................

Cu privire la răspunderea civilă delictuală a persoanei vinovate de producerea accidentului rutier, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art.  1357 al.1 din Codul Civil " cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare" iar al.2 prevede că "  autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă".

Din prevederile legale menţionate rezultă că,  pentru angajarea răspunderii civile delictuale  pentru fapta proprie, se cer a fi întrunite cumulativ , patru condiţii, şi anume : existenţa unui prejudiciu; existenţa  unei fapte ilicite săvârşite cu vinovăţie şi existenţa unui raport de cauzalitate între faptă şi prejudiciu.

Totodată, fiind vorba  despre un accident rutier, devin incidente dispoziţiile  art. 11 al.1 şi 2 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie coroborat cu dispoziţiile art.  2223 din Codul Civil care prevăd obligaţia de a despăgubi prejudiciul cauzat de conducătorul auto al bunului asigurat.

Raportat la  aceste aspecte, trebuie amintit faptul că , anterior  formulării prezentei acţiuni, s-a  încercat soluţionarea  pe calea amiabilă a litigiului, prin încheierea unei tranzacţii dar acest demers a eşuat.

Societatea de asigurare pârâtă nu a negat calitatea procesuală şi nici faptele expuse anterior , dar nu a fost  de acord cu cuantumul despăgubirilor solicitate de către reclamantă.

În acest sens  în urma notificării adresate de celelalte  rude ale defunctei ......................, respectiv părinţii ................... şi cele două surori,  ......................către societatea de asigurări pârâtă, s-a încheiat tranzacţia din data de  31.01.2019, prin care s-a acordat suma totală de  325997 lei  cu titlu despăgubiri civile ( filele 54-61 vol. II dosar).

În legătură cu cererea reclamantei, fiica defunctei ................, societatea pârâtă nu a fost de acord  să plătească suma solicitată , apreciind că este disproporţionată faţă de realitatea  situaţiei, fiind dispusă să-i plătească  doar  27000 de  EURO.

Cu privire la acest aspect, instanţa constată că reclamanta este singura fiică a defunctei, născută la data de  30.05.1998 şi în prezent este înscrisă la Şcoala Postliceală  Sanitară "Ion Nănuţi"  ......... la calificarea asistent  medical de farmacie.

Reclamanta este orfană de ambii părinţi , tatăl său ..................... a decedat la data de 29.08.2018 (certificat deces-fila 13 dosar) şi astfel, de la vârsta de 20 de ani a pierdut orice sprijin părintesc , atât de necesar în drumul prin viaţă al oricărei persoane.

Trauma suferită la aflarea veştii  că mama sa a decedat în cumplitul accident  a fost mare şi o va urma toată viaţa , aşa cum au declarat în instanţă  sau  prin  declaraţii  extrajudiciare  persoane care locuiesc  în apropiere şi care  o cunosc de când era mică.

În legătură cu natura daunelor morale, în practica judiciară s-a stabilit că " acestea, în principiu, nu se concretizează într-o stare de fapt , ci se menţin la nivelul trăirilor psihice , iar evaluarea acestora, chiar atunci când  existenţa lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin  folosirea unor criterii obiective, dauna morală fiind extranee realităţilor materiale  şi întinderea ei nu poate fi determinată decât prin apreciere, desigur nu arbitrar şi nu prin operare cu criterii precise, ci doar pe baza  unor aprecieri  subiective în care rolul hotărâtor îl are  posibilitatea de orientare  a instanţei în cunoaşterea  sufletului uman  şi a reacţiilor sale ". La aceste  exigenţe s-a adăugat şi existenţa unei limite naturale: daunele morale să nu fie excesive, nerezonabile, fără simţul măsurii, să nu devină astfel spoliatoare şi nelegitime , căci, aşa cum s-a  observat în practică" prejudiciul moral trebuie să fie dovedit, dar judecătorii au obligaţia să-l aprecieze în raport  de gravitatea şi importanţa sa şi  fără a se ajunge la realizarea unui dezechilibru  de interese".

În cauza de faţă, la aprecierea  cuantumului daunelor morale, instanţa va avea în vedere suferinţa psihică a reclamantei, impactul psihologic avut de evenimentul rutier, în urma căruia mama sa a decedat pe loc, asupra acesteia, împrejurarea că prin acest eveniment  a rămas fără ambii părinţi, "singură pe lume" şi riscul ca multe dintre idealurile ce le avea la vârsta adolescenţei, să nu poată fi realizate niciodată.

Din acest punct de vedere, este relevant faptul că reclamanta a participat la şedinţe  de consiliere psihologică, în prezent este foarte emotivă, plânge fără motiv, îi este frică să rămână singură în casă şi este foarte sensibilă emoţional, cum a declarat martora ......................... (fila 199 dosar).

În acest sens, instanţa apreciază că rezultă în mod neîndoielnic  faptul că reclamanta a suferit traume  psihice accentuate, că viaţa sa a fost afectată  profund  , dar,  cu toate acestea  se impune  menţinerea unei proporţionalităţi  între suferinţele  provocate,care, deşi nu pot fi cuantificate , trebuie cel puţin  estimate, raportat la  varsta reclamantei si alte particularitati ale acesteia si sarcina impusa societatii de asigurare de a suporta efectiv plata despagubirilor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale.

Astfel, instanţa reţine că reclamanta a solicitat suma de 600000 lei cu titlu de despăgubiri morale pentru prejudiciul suferit. Cu toate acestea, instanţa , în raport de probele administrate în cauză, apreciază că această sumă este  disproporţionată  şi va admite în parte acţiunea , respectiv va acorda cu acest titlu suma de 400000 lei.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind  penalităţile de întârziere, instanţa reţine că, faţă  de data  producerii accidentului-18.09.2018, sunt aplicabile dispoziţiile  Ordinului nr. 5/2010 al Comisiei  de Supraveghere a asigurarilor, art.36 al. 1 şi art. 37 conform carora despagubirea se plateste in maximum 10 zile de la data la care asiguratorul a primit o hatarare judecatoreasca definitiva cu privire la suma de despagubire pe care a fost obligat sa o platească, în caz contrar, fiind obligat la o penalizare de 0.1% calculata pentru fiecare zi de întarziere.

Potrivit dispoziţiilor art. 1535 al. 1 din Codul Civil " in cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit  de părţi, sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu".

Totodată, potrivit art. 1522 din Codul Civil, debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul  îi solicită executarea obligaţiei  care poate fi făcută prin intermediul executorului judecătoresc, sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării, sau prin cererea de chemare în judecată.

În cauză, instanţa reţine că deşi reclamanta a notificat pârâta încă din data de 31-01.2019 pentru acordarea daunelor, prin cererea de chemare în judecată aceasta a solicitat obligarea pârâtei la penalităţi de întârziere începând cu cea de-a 10-a zi după data rămânerii definitive  a prezentei hotărâri astfel că instanţa, având în vedere şi principiul disponibilităţii, respectiv, limitele investirii, va obliga pârâta la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi , începând cu cea de-a 11-a zi după data rămanerii definitive a prezentei şi până la plata efcetivă.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea pârâtei la prestaţie periodică, instanţa , în urma probelor administrate în cauză şi ţinând seama de vârsta reclamantei, de faptul că urmează cursurile unei unităţi de învăţământ acreditată de Ministerul Educaţiei. Cercetării, Tineretului şi Sportului din Romania, care îşi desfăşoară activitatea conform dispoziţiilor Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, în temeiul dispoziţiilor art. 499 şi urmatoarele din Codul Civil, apreciază că este întemeiat  şi îl va admite.

În concluzie, având în vedere considerentele de fapt şi de drept arătate, instanţa constată că acţiunea este întemeiată în parte şi o va admite în sensul că va obliga pârâta la plata către reclamantă a următoarelor sume: 400000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale; o sumă lunară cu titlu de prestaţie de întreţinere în cuantum de 1/3 din valoarea venitului minim net pe economie începând cu data de 14.09.2018 şi pană la terminarea studiilor, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 26 de ani. Va obliga pârâta către reclamanta la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere la suma de mai sus, începând din cea de-a 11 zi după data rămânerii definitive a prezentei hotărâri si pana la plata efectiva.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta ........................., în contradictoriu cu pârâta ............................

Obligă pârâta la plata către reclamantă a următoarelor sume: 400000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale; o sumă lunară cu titlu de prestaţie de întreţinere în cuantum de 1/3 din valoarea venitului minim net pe economie începând cu data de 14.09.2018 şi pană la terminarea studiilor, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 26 de ani.

 Obligă pârâta către reclamanta la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere la suma de mai sus, începând din cea de-a 11 zi după data rămânerii definitive a prezentei hotărâri si pana la plata efectiva.

Domenii speta

Spete similare