Fara titlu

Dosar nr. 3140/257/2007

R O M Â N I A

JUDECATORIA MEDIAS

SECTIE GENERALA

SENTINTA CIVILA Nr. 53

Sedinta publica de la 15 Ianuarie 2009

Constata ca prin actiunea civila înregistrata la data de 27 septembrie 2007, reclamantii C S si C M au chemat în judecata pe pârâtii Statul Român prin Comuna Laslea prin Primar si Consiliul Local Laslea , precum si pe pârâtii D E si D M, solicitând a se dispune stabilirea liniei  de granita între proprietatea  reclamantilor înscrisa în CF 319 Malâncrav , nr.cadastral … compusa din teren intravilan în suprafata de 3.719 mp, moara comunala, situata administrativ în loc. Malâncrav  si urmatoarele proprietati :

-pe o latura a proprietatii reclamantilor , între proprietatea acestora si strada

 din Malâncrav, proprietatea Statului Român reprezentat prin Comuna Laslea ;

- pe alta latura a proprietatii reclamantilor si cea a pârâtilor D E si D M, înscrisa în CF 758 Malâncrav , nr.cadastral … compusa din gradina intravilan în suprafata de 3143 mp, acestia având cota de 7/8 din imobilul amintit;

- pe aceeasi latura  , între proprietatea reclamantilor si proprietatea Statului Român reprezentat prin Comuna Laslea  prin primar, înscrisa în CF 758 Malâncrav, nr.cadastral … compusa din gradina intravilan în suprafata de 3.143 mp, având cota de 1/8 din imobil, fosta proprietate a numitilor M H si S A, decedati, fara urmasi, Statul Român devenind proprietar prin vacanta succesorala;

- pe celelalte laturi între proprietatea reclamantilor si proprietatea Statului Român reprezentat prin comuna Laslea , proprietate înscrisa în CF 799 Malâncrav, nr.cadastral ...

Cu obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare, reclamantii arata ca sunt proprietarii terenului si ai constructiei înscrisa în CF 319 Malâncrav , nr. cadastral … compusa din teren intravilan în suprafata de 3.719 mp, cu moara comunala, situata administrativ în Malâncrav , iar pârâtii sunt proprietari ai imobilelor învecinate. Sustin reclamantii, faptul ca între ei si pârâtii Damian au survenit neîntelegeri cu privire la granita existenta între proprietatile lor, motiv pentru care cer reglementarea situatiei prin stabilirea liniei ce delimiteaza proprietatile lor.

În drept, s-au invocat prev. art. 584 C. civil .

În probatiune, s-a solicitat încuviintare probei cu acte, expertiza topografica si martorii F C si L I.

Atasat cererii , s-au depus copii extras carte funciara si foi funciare, copie schita cadastrala, copie cerere ordonanta presedintiala , dovada achitarii taxei legale de timbru si dovada împuternicirii avocatiale.

Pârâtii D E si D M au depus întâmpinare si cerere reconventionala – fila 57 dosar. Prin întâmpinare, pârâtii au aratat ca nu se opun stabilirii granitei între proprietatea reclamantilor si a lor, însa au solicitat sa se respinga capatul de cerere referitor la dobândirea dreptului de proprietate de catre Statul Român asupra cotei de 1/8 parti, prin vacanta succesorala. Pe cale de cerere reconventionala au cerut sa se stabileasca faptul ca fostii proprietari de la care pârâtii D  au cumparat cota de 7/8 parti din imobil  , au dobândit prin uzucapiune si cota de 1/8 parti apartinând proprietarilor tabulari M J si S A, iar acest drept le-a fost transmis lor o data cu perfectarea contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 2012/2002. Cu cheltuieli de judecata.

Instanta, constatând faptul ca prin cererea reconventionala au fost chemate în judecata si alte persoane, nefiind opusa exclusiv reclamantilor din actiunea principala ,iar reprezentantul pârâtilor a solicitat disjungerea ei, s-a dispus , prin încheierea din 10 ianuarie 2008 , disjungerea si judecarea separata a ei.

Prin precizarea pârâtilor de la filele 63-64 dosar, acestia au invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii vazuta prin prisma faptului ca proprietarii tabulari M J si S A nu au fost chemati în judecata, iar Statul Român nu are calitatea de reprezentant al unor persoane fizice si de asemenea ,ca  nu poate fi reprezentat de Comuna Laslea sau Consiliul Local Laslea, calitatea de reprezentant legal al statului având-o numai Ministerul Economiei si Finantelor. În privinta granituirii, pârâtii D au aratat ca îsi mentin pozitia procesuala exprimata prin întâmpinare, respectiv ca nu se opun stabilirii limitei de hotar dintre cele doua proprietati ,dar au solicitat sa se aiba în vedere faptul ca linia de granita se situeaza la o distanta de 3 m în spatele anexelor gospodaresti înspre imobilul reclamantilor, întrucât acele constructii-anexa au fost ridicate pe cheltuiala proprie a antecesorilor persoanelor de la care ei au cumparat cota de 7/8 parti.

În probatiune, pârâtii au mentionat ca înteleg sa se prevaleze de proba cu înscrisuri, interogatoriul, cercetarea la fata locului si cu expertiza extrajudiciara pe care au efectuat-o ei.

Citati fiind ceilalti pârâti indicati în cererea de chemare în judecata formulata de catre reclamanti, Statul Român prin Comuna Laslea prin primar si prin Consiliul Local Laslea , s-a depus întâmpinare de catre Primaria comunei Laslea - fila 42 dosar, reprezentantii legali ai autoritatilor administrative locale precizând ca între ei si reclamanti nu exista divergente ci numai între pârâtii D si reclamantii C. De asemenea, se mai precizeaza faptul ca moara comunala s-a aflat în administrarea consiliului local, fiind vânduta reclamantilor  C pe baza legilor speciale, mai precis a Legii nr. 550/2002. Atasat acestei întâmpinari au fost depuse un set de acte constând în : copia contractului de vânzare-cumparare ; copia procesului-verbal de negociere ;  copie extras carte funciara; copie schita cadastrala ; copie schita CF.

Examinând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :

Potrivit  extrasului CF depus în copie la fila 13 dosar, reclamantii sunt proprietari  asupra imobilului înscris în CF 319 Malâncrav nr.top… constând în teren intravilan cu moara comunala  în suprafata de 3.719 mp. Pârâtii D E si M detin în proprietate cota de 7/8 parti din imobilul  înscris în CF 758 Malâncrav nr.top…,  constând în gradina  în suprafata de 3.143 mp - conform copiei foii funciare de la fila 18 dosar, în indiviziune cu M J si S A, care detin cota de 1/8 parti.

Prin actiunea promovata, reclamantii au solicitat sa se stabileasca linia de granita dintre cele doua proprietati, existând o situatie conflictuala în aceasta privinta numai  cu pârâtii D, iar acestia din urma nu s-au opus determinarii acestei linii de demarcatie sustinând însa, ca ea exista si a existat , aflându-se pe un aliniament rectiliniu situat la o distanta de 3 m, înspre proprietatea reclamantilor, distanta masurata  de la anexele gospodaresti aflate pe proprietatea lor fiind construite de antecesorii vânzatorilor de la care ei au cumparat cota de 7/8 parti din imobil.

Pe cale de exceptie pârâtii au invocat inadmisibilitatea actiunii, având în vedere faptul ca cei cu care se afla în indiviziune , respectiv proprietarii tabulari M J si S A, nu au fost chemati în judecata, iar Statul Român nu are calitatea de reprezentant al acestora  si nici Comuna Laslea - prin Primar sau Consiliul Local Laslea, nu are calitatea de reprezentant legal al statului.

Examinând exceptia invocata , instanta retine faptul ca asa dupa cum rezulta din foaia funciara nr. 758 Malâncrav privind imobilul identificat sub nr. top…, dobândirea dreptului de proprietate de catre numitii M J si S A a avut loc în anul 1874, imobilul fiind retranscris în aceasta foaie în anul 1920 din foaia funciara nr. 43. Având în vedere ca la timpul dobândirii proprietatii nu este mentionata starea de minoritate se prezuma ca cei în favoarea carora a fost înscris dreptul de proprietate au fost majori si socotind ca de atunci au trecut 135 ani , rezulta ca acestia, în mod obiectiv,  nu mai pot fi în viata  la aceasta data, biologic nefiind cunoscuta o fiinta umana care sa fi trait atâta timp. Prin urmare, pe calea unei prezumtii simple se impune concluzia fireasca a faptului ca acestia sunt decedati si în atare situatie, critica pârâtilor precum ca reclamantii ar fi trebuit sa-si îndrepte actiunea si împotriva coindivizarilor se dovedeste neîntemeiata, întrucât  o persoana decedata nu mai poate  sta în judecata nemaiavând capacitate de folosinta. Cum, nici mostenitori ai proprietarilor tabulari , care sa fie cunoscuti si acceptanti ai mostenirii, nu s-a relevat  a exista, înseamna ca succesiunea este vacanta si prin urmare, ea revine statului în virtutea art. 680 C.civil. Însa, art. 477 C.civil statueaza ca averile vacante sunt ale domeniului public, iar conform art. 25 din Legea 213/1998 prin sintagma „domeniu public” se întelege de fapt domeniul privat al statului sau  al unitatii administrativ-teritoriale. Asadar, succesiunea este vacanta si revine statului , dar averea se va regasi în domeniul privat al statului sau unitatii

administrativ –teritoriale . În cazul de fata, fiind vorba despre un teren , bun de interes local si nu national, distinctie functie de care legal este delimitat si domeniul public , notiune de la care s-a pornit, înseamna ca el nu poate fi considerat decât ca facând parte din domeniul privat al  unitatii administrativ-teritoriale ,  conform

art. 6, 36 din Legea 18/1991 si art.121 din Legea 215/2001. Art. 25 din

Decretul  31/1954 stabileste calitatea de reprezentant al Ministerul Finantelor Publice pentru stat, numai în cazurile în care prin alte legi dreptul de reprezentare nu este dat unei alte entitati. Succesiunea dispozitiilor legale enuntate, denota calitatea de reprezentant , pentru statul care culege succesiunea, a unitatii

 administrativ-teritoriale din a carui domeniu privat face parte bunul preluat, care la rândul ei este reprezentanta în justitie de primar , conform art. 21 din Legea 215/2001 Aceasta interpretare este în consens chiar si cu practica instantei noastre supreme , care printr-o decizie de speta nr.318/01.02.2000 , a statuat asupra faptului ca Ministerul Finantelor are calitatea de reprezentant legal al Statului Român numai atunci când în litigiu sunt bunuri ale statului ce apartin domeniului public nu si în situatia când este vorba de bunuri din domeniul privat, în acest ultim caz, apararea intereselor statului fiind realizate de unitatea administrativa prin autoritatile care o reprezinta. Mai mult, conform art. 75 alin.2 din Legea 36/1995, chiar si în procedura necontencioasa , se prevede ca notarul va cita autoritatea administratiei publice competenta a prelua bunurile ,iar nu numai autoritatea Ministerului Finantelor. Daca în procedura necontencioasa bunurile declarate vacante sunt preluate de autoritatile administratiei publice cu atât mai mult se impune aplicarea aceluiasi tratament , pentru identitate de rationament, si procedurilor contencioase.

În cauza de fata, nu se poate face abstractie de faptul ca statul este titularul dreptului de a culege succesiunea, unitatea administrativ-teritoriala sau autoritatile care o reprezinta neavând calitatea de a culege o succesiune vacanta. Dar, averea culeasa face parte din domeniul privat al unitatii administrativ - teritoriale potrivit dispozitiilor legale enuntate.

Prin urmare, Statul Român si Comuna Laslea – prin Primar au calitate procesuala pasiva , prin ceea ce s-a enuntat mai sus, asa încât actiunea promovata este admisibila. Consiliul Local Laslea , nu are însa calitatea de reprezentant deoarece potrivit art. 12 alin.5 din Legea 213/1998 aceste entitati juridice  reprezinta unitatile administrativ-teritoriale numai în litigiile privind bunurile din domeniul public nu si din cel privat.

Pe fondul cauzei, partile au solicitat încuviintarea probelor testimoniale, cu înscrisuri , expertiza tehnica judiciara si interogatoriul partilor,iar instanta le-a administrat. Astfel, a fost administrata proba testimoniala cu  martorii F C, L H si L I, M A, propusi de reclamanti , ale caror declaratii se afla în dosar la filele 92-93; 94-95; 118 ; 133 dosar, precum si cu martorul P I, propus de pârât, declaratie aflata la fila 120-121 dosar. S-a luat interogatoriu partilor, raspunsurile acestora aflându-se la filele 85,88,90 dosar; s-a efectuat o expertiza tehnica judiciara – filele 152-159 dosar, doua suplimente la expertiza – filele 185-186 ; 243 dosar si a fost audiat expertul pentru a da lamuriri instantei, depozitia acestuia aflându-se la fila 239 dosar. Pârâtul D a mai depus un set de înscrisuri la filele 198-210; 221-228; 253-267 dosar, constând într-o lucrare tehnica de specialitate extrajudiciara ; documentatia care a stat la baza vânzarii imobilului-moara, reclamantilor si raportul de evaluare întocmit cu aceea ocazie.

Din declaratiile martorilor audiati, rezulta ca înainte de dobândirea de catre parti a corpurilor funciare pe care acestea  le detin, ele au format un singur corp funciar fiind proprietatea aceleasi persoane. Cele doua parcele, perimetrul morii cu terenul aferent si gradina folosita în prezent de pârâtii D, se delimitau prin intermediul unor constructii - anexe , care de fapt sunt si motivul discordiei dintre reclamanti si pârâti, iar nu atât granita în sine. Aceste constructii - anexe au constat într-o cladire denumita „casuta ” si un grajd, care în prezent se afla într-o situatie deplorabila, însa ele mai exista în fapt - potrivit  declaratiei expertului . Atât martorii reclamantilor cât si cel al pârâtilor au mentionat în declaratiile lor ca aceste constructii au delimitat în fapt cele doua fonduri, ele fiind folosite de cei care detineau si moara. Astfel, martorul F C spune ca vechea linie de granita ce exista între  cele doua parcele, era data  de gardul despartitor ce a existat o data, si care se configura pe un aliniament rectiliniu cu  aceste

 constructii-anexa ,  si ca în prezent, aceasta linie a fost încalcata prin mutarea ei în detrimentul reclamantilor, constructiile –anexa fiind incluse în lotul pârâtilor D. Martorul L H, de asemenea aminteste despre acelasi gard despartitor existent în anii 1977-1980 , care delimita cele doua parcele de teren cu folosinte diferite asa încât, acele constructii-anexe erau socotite ca facând parte din perimetrul morii. Chiar si martorul pârâtilor, numitul P I, a relevat faptul ca linia initiala  de granita dintre cele doua parcele a fost determinata de aliniamentul acelor constructii-anexa si ca proprietarul originar a deplasat aceasta linie cu 2-3 metri înspre gradina, asa încât constructiile –anexa au fost incluse în perimetrul morii.

Pentru restabilirea liniei de granita, s-a efectuat si o expertiza tehnica judiciara de specialitate.  Expertul în lucrarile întocmite , expertiza si cele doua suplimente, a aratat situatia existenta în fapt, a prezentat doua variante de stabilire a granitei, propunându-se în mod invariabil una si aceeasi solutie , potrivit careia acele constructii anexe sunt incluse în lotul pârâtilor.

În echitate, expertul ar fi trebuit sa prezinte cel putin patru variante de stabilire a granitei : una mergând pe ipoteza reclamantilor si una pe cea a pârâtilor; alta care sa aiba în vedere situatia actuala si ultima cea pe care expertul o considera din punct de vedere tehnic , ca fiind cea mai buna solutie, dar el s-a pozitionat în mod inexplicabil pe o singura varianta, apreciind peste ceea ce instanta ar putea decide în raport cu toate probele administrate, inclusiv cele testimoniale, asupra  liniei ce se impune si nu care restabileste vechea granita dintre cele doua fonduri  devenite între timp  proprietatea unor persoane diferite. Spunem cel putin 4 variante, pentru ca pe schita de la fila 155 dosar, desi  expertul evidentiaza punctul pe care reclamantii l-au indicat ca concorda cu vechea linie de granita, nu se prezinta nici o varianta de granituire  pe simplul considerent, apreciativ al expertului ca punctul indicat nu putea fi punct al granitei vechi. Aceasta chiar si în conditiile în care,urmare a demersurilor instantei,  prin suplimentul ulterior întocmit, se releva faptul ca linia de delimitare dintre cele doua numere topografice care identifica proprietatile celor doua parti aflate în litigiu, se constituie dintr-o linie ce trece prin chiar mijlocul acelor constructii-anexa despre care aminteam mai sus si care sunt disputate atât de reclamanti cât si de pârâti. În final, dupa audiere, spre a da explicatii,  expertul totusi a prezentat si o alta varianta , în care constructiile-anexa sunt incluse în lotul reclamantilor.

În alegerea uneia sau alteia dintre cele doua variante , instanta urmeaza a da eficienta celei care corespunde liniei vechi de hotar dintre cele doua fonduri învecinate , întrucât aceasta este finalitatea actiunii în granituire. Prin exercitarea unei astfel de actiuni nu se tinde la crearea unui nou hotar ci la reconstituirea si marcarea adevaratului hotar, având astfel un caracter declarativ si nu constitutiv de drepturi.

În varianta I din schita de la fila 157 dosar, marcata în zona B, propusa de expert, se constata ca varianta propusa  nu este în consens cu vechea linie de granita despre care au amintit martorii mentionati mai sus, ba mai mult, încalca, prin modul de efectuare al masuratorilor, cadrul procesual stabilit, expertul cu de la sine putere efectuând masuratori  privind proprietatea  unei alte persoane care nu este parte în proces, sustinând ca ele au fost facute întrucât proprietarul imobilului identificat sub nr.top.204 i-a permis acest lucru. În acest fel, justifica expertul traseul liniei noi de granita evidentiata în schita, pornindu-se de la asigurarea întregii suprafete de teren ce figureaza în cartea funciara sub numarul topografic 202, chiar si în plus cu 29 mp ,  în detrimentul suprafetei fondurilor urmatoare, mergându-se  si la proprietatea altor persoane  care nu au fost parti în proces, lucru care în opinia instantei este de neacceptat, deoarece pe de o parte  se depaseste cadrul litigiului si a granitei care se disputa ,iar pe de alta parte pentru ca ceea ce garanteaza  cartea funciara este numai dreptul de proprietate nu însa ,  si întinderea lui.

Varianta a II a de granita , prezentata în schita de la fila 245 dosar , marcata  în zona denumita „A ” restabileste linia vechiului hotar , asa dupa cum au sustinut si martorii audiati. Nu se va retine obiectia expertului asupra necesitatii dezmembrarilor si unificarilor preconizate de acesta, astfel de operatiuni tinzând la reglementarea continutului drepturilor de proprietate ceea ce excede unei actiuni în stabilirea granitei, care asa dupa cum s-a mentionat deja  are ca finalitate doar restabilirea liniei vechi de hotar între doua proprietati.

În consecinta, se apreciaza ca linia marcata de expert în schita de la fila  245 dosar, corespunde adevaratului hotar dintre cele doua proprietati  si ca atare, instanta va da eficienta acestei propuneri, stabilind cu caracter declarativ în baza art. 584 C. civil , ca linia de demarcatie dintre cele doua proprietati este cea evidentiata în schita mai  sus-mentionata si individualizata sub indicativul  A”B”C”D”E” .

În baza art.276 C.pr.civila , pârâtii vor fi obligati sa plateasca reclamantilor suma de 808 lei , cheltuieli de judecata partiale, constând în suma de 800 lei parte din taxa cu efectuarea expertizei si suma de 8 lei, parte din taxa judiciara de timbru, compensând restul cheltuielilor de judecata efectuate de parti.

Domenii speta

Spete similare