Obligatie de a face

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA GURAHONŢ Operator  3078/2868

JUDEŢUL ARAD

DOSAR NR.(...)

SENTINŢA CIVILĂ NR. (...)

Şedinţa publică din data de  (...)

Judecător : (...)

Grefier :  (...)

S-a  luat  în  pronunţare  acţiunea  civilă  înaintată  de  reclamantul  D.F. contra pârâţilor  H.G.  şi  B.L.A.  pentru acţiune  în  constatare drept  de  proprietate  şi  obligaţia  de  a  face  .

La  apelul  nominal nu  s-a  prezentat nimeni.

Procedura  de  citare  legal  îndeplinită.

Acţiunea legal timbrată  cu  suma  de 29  lei  RON  si  timbru  judiciar  in  valoare de 0,60  lei  RON  .

S-a făcut  referatul  cauzei de  către  grefier,  după  care se  constată  că  dezbaterea  cauzei  în  fond  a  avut  loc  în  şedinţa  publică  din data  de  (...) când  părţile, prin  reprezentanţi,  au  pus  concluzii  pe  fond  şi  când  s-a  amânat  pronunţarea  cauzei  pentru  termenul  de  astăzi  în  vederea  depunerii  de  concluzii  scrise.

Se  constată  că  prin  biroul  de  registratură  al  instanţei  partea  reclamantă a  depus  la  dosar concluzii  scrise,  precum  şi  chitanţa  de  plată  a diferenţei  de  onorariu  expert  în  sumă  de  500  lei  RON .

Pe  marginea  probelor  de  la  dosar  ,  a concluziilor  orale şi  scrise  puse  de  părţi,  instanţa  a  trecut  la  judecată .

 J U D E C A T A 

Constată că  prin  cererea  de  chemare  în  judecată, înregistrată la  aceasta instanţă la  data  de  23  septembrie 2008 ,  timbrată legal  cu  suma  de 29  lei  RON şi timbru  judiciar  în  valoare de 0,60  lei  RON  , reclamantul  D.F domiciliată  în (...) a solicitat în contradictoriu cu  pârâtul  H.G. domiciliat (…),  ca  prin  sentinţa  judecătorească să fie  obligat  pârâtul  să  ridice  acoperişul  terasei  montate pe gardul reclamantului, să-şi  construiască şanţuri  de  scurgere a  apei  pluviale între proprietăţile părţilor; să se constate că reclamantul este proprietarul  gardului  de  fier  forjat  ce desparte  proprietăţile  părţilor ;  să  se  încuviinţeze ca  reclamantul,  pe  cheltuiala sa ,  să  înalţe  zidul  pe  care este  montat  gardul ce  desparte proprietăţile  părţilor şi  cu  cheltuieli  de  judecată.

În  motivarea  cererii reclamantul  a  arătat  că  părţile  sunt proprietarii a două imobile vecine,  între  imobile  fiind  edificat,  cu  contribuţia reclamantului,  un  gard de  fier  forjat.  Pârâtul  a  amenajat curtea  proprietăţii  sale  betonând şi  acoperind  suprafaţa  acesteia,  lucrare ce  l-a  prejudiciat  pe  reclamant întrucât apele pluviale din curtea  pârâtului se  scurg  pe  proprietatea  reclamantului inundându-i pivniţa şi  grădina deoarece betonarea curţii  pârâtului  s-a ridicat  în  partea din  spate  a  acesteia  până  la nivelul  zidului pe  care  este  montat gardul  dintre  proprietăţi.  Reclamantul  a  arătat  că pârâtul nu a  prevăzut la  marginea  suprafeţei  betonate nici un  şanţ  de  scurgere  a  apei, iar  terasa betonată  şi  copertina  ce  o  acoperă  au  o înclinare  de  scurgere  spre  proprietatea  reclamantului. A arătat că  montarea  copertinei  chiar pe  gardul ce desparte  proprietăţile, situat  la  50  cm  de  zidul casei, sub  streaşina acesteia  îl împiedică pe reclamant să  execute  orice  lucrări de  reparaţii  sau  întreţinere  pe  proprietatea  sa (să  înlocuiască  o  ţiglă spartă  pe  acoperiş,  să  cureţe burlanele),  fapt  ce constituie o  restrângere abuzivă  a  atributelor  dreptului de  proprietate  al  reclamantului. Reclamantul  a  arătat că a  fost  nevoit să  promoveze  acţiunea deoarece  pârâtul  refuză rezolvarea  amiabilă  a  litigiului şi a  susţinut  că,  odată  cu  casa,  a  cumpărat şi  gardul dintre proprietăţi ,  gard  edificat  pe cheltuiala  reclamantului. A solicitat încuviinţarea  înălţării gardului  pentru  ca  apele de  pe  terasa pârâţilor  să nu  se  scurgă  pe  proprietatea reclamantului,  pârâtul  împiedicându-l să  execute lucrarea susţinând  că  gardul  îi  aparţine.

Cererea  a  fost  motivată în  drept  pe  prev.  art. 998-999  Cod  civil.

La  interogatoriul  luat  în  şedinţa  publică din data  de  21.10.2008  ( f 10)  ,  pârâtul  a  susţinut că  nu  este  proprietarul  imobilului din  litigiu  şi  a  indicat adevăraţii  proprietari , fiica  sa B.L.  şi  ginerele  B.F.

Prin  precizarea de acţiune de la f 18, reclamantul a  solicitat introducerea în cauză  în  calitate de  pârâtă  a numitei  B. L.A. născută  H.  domiciliată  în (…)

În  motivarea precizării  a  arătat  că  pârâta este  proprietară  tabulară a imobilului vecin  înscris în CF nr.(…), nr. top. (…) imobil pe care au fost edificate construcţiile ce prejudiciază  imobilul  proprietatea  reclamantului  şi  din  acest  motiv  a solicitat introducerea  în  cauză  a  acestei  pârâte.  În  ceea  ce-l  priveşte pe pârâtul  H. G  a  apreciat  că  şi acesta  are  calitate  procesuală pasivă,  fiind  autorul lucrărilor  a  căror desfiinţare  se solicită.

Precizarea  de  acţiune  nu  a  fost motivată  în  drept. 

Prin  întimpinarea  de  la  f 23  pârâta  B.L.A. a  solicitat  respingerea  acţiunii  reclamantului ca neîntemeiată  şi  nedovedită şi  să  fie  obligat  reclamantul  la  plata  cheltuielilor  de  judecată ocazionate  cu  purtarea  prezentului  proces ,  la  plata  despăgubirilor morale  în sumă  de  5.000  lei ,  la  plata  cheltuielilor  de  deplasare  şi a zilelor  pierdute  în  sumă  de  100 lei /zi.

În  motivarea  întâmpinării  pârâta  a  arătat  că  proprietatea din  strada  (…) ,  nr.  (…) îi aparţine,  în  casă  nu  locuieşte  nimeni  deoarece este în  construcţie. A  arătat  că  grădina,  casa  , curtea  şi  gardul din  fier  forjat  le-a  cumpărat în  anul 2004  gardul fiind  construit  de  vechii  proprietari  şi  pe  terenul  acestora. A  arătat  că în  podul  casei  se  mai  găsesc  panouri  de  acelaşi  model de  gard,  fapt  ce  întăreşte  susţinerea  că  gardul a aparţinut  vechilor  proprietari.  Pârâta  a  arătat că  acelaşi  model  de  gard  se găseşte  montat tot  pe  proprietatea sa  şi  se găseşte  montat de  la  gardul  ce  desparte  proprietăţile  părţilor  şi  până  la  anexele casei proprietatea  pârâtei.  Gardul  care  desparte  proprietăţile  părţilor are  în  prezent  înălţimea de 1 metru ,  dar  pentru a-şi  apăra  proprietatea  de diverşi  intruşi  a  considerat  că  trebuie înălţat  chiar  până  la  2  metri. Terasa  se  întinde  deasupra  curţii  proprietăţii  pârâtei  şi  nu  are  acoperiş  întrucât este o pergolă  pentru  susţinerea  viţei de vie  , nu este  terasă  împotriva  ploilor  şi  nici  umbrar împotriva  soarelui şi  are  stâlpi de  fier  montaţi  în  curtea pârâtei  lângă gardul din  fier  fără  să  depăşească  gardul  hotar .  Pârâta a  arătat  că  pergola  pentru  vie are panta înclinată  spre  anexele  proprietatea  pârâtei ,  nu  este  acoperită,  apa din  cer  căzând  pe  pământ  printre sârmele  pergolei care  sunt  montate  în  aşa  fel  încât  să  permită  trecerea  unei  persoane, respectiv  reclamantul pentru a-şi curăţa burlanele.  Betonarea  curţii  a  fost  făcută cu  scurgerea  dinspre stradă  spre  garaj  după panta  dealului pe  care  se  află  construită casa,  iar  apa  este  colectată  într-un  canal  direcţionat  pe  sub  garajul proprietatea  pârâtei  în  grădină. Pârâta  a  considerat că  nu  l-a  prejudiciat pe  reclamant dimpotrivă  i-a  întărit  burlanul care  se  sprijinea  pe sârme, pietricele şi bucăţele  de ţiglă . În  concluzi, a  solicitat respingerea  acţiunii reclamantului  ca  nedovedită,  nefondată  şi  neîntemeiată,  obligarea  acestuia  la  plata sumei  de 5.000  lei cu  titlu  de  despăgubiri  pentru hărţuire ,  insulte  şi  injurii .  A  solicitat strămutarea  cauzei  la Judecătoria (…) deoarece are în  întreţinere un  copil nou-născut .

Întâmpinarea  nu a fost  motivată  în  drept.

Prin  întâmpinările de la f  33-35,112-113, 120-121, pârâtul  H. G. a solicitat  respingerea  acţiunii  reclamantului  ca  neîntemeiată  şi  nedovedită  şi  obligarea  reclamantului  la  plata  cheltuielilor  de  judecată.

În  motivarea  întâmpinării,  pârâtul a arătat că proprietarul casei  din  strada (…) ,  nr.  (…)  nu  a  construit  nici  o  terasă sau copertină.  A  arătat  că a  construit  o  pergolă  pentru  viţa  de vie  de  lângă  casă ,  cum  are  de altfel  şi  reclamantul,  iar apa  din  precipitaţii curge în  mod  natural  pe pământ. Curtea  a  fost  betonată  sub formă  de  „V”, iar apa  se adună pe  mijlocul  curţii  şi  curge  în  grădina  casei  proprietatea  sa  la o  distanţă de 2,4 metri  de gardul  hotar şi  nicidecum  pe  proprietatea  reclamantului .Apele  pluviale pe  proprietatea reclamantului provin din scurgerea burlanelor proprietatea  reclamantului care  nu  au şanţuri  de  scurgere, iar  datorită  faptului că  reclamantul  depozitează  lemne  în  faţa  casei  blochează  scurgerea  apei pe  şanţul  pluvial. Prin  construirea pergolei pentru  viţa  de  vie  de  lângă  casă ,  reclamantul  poate să-şi execute  orice  reparaţii întrucât  fierul  din  pergolă  este  rar  şi permite  trecerea unui  om  printre  barele de  fier. Pergola se  sprijină  pe  stâlpii  ei, este  construită  numai pe proprietatea soţilor  B.  şi nu încalcă  proprietatea  reclamantului. Pârâtul  a  solicitat audierea  în  calitate  de  martori  a  foştilor  proprietari care cunosc situaţia imobilelor şi efectuarea unei expertize pentru  reglementarea  situaţiei.  A  arătat  că  reclamantul  doreşte mutarea gardului pentru  a-şi  mări  proprietatea. 

Întâmpinarea  nu a fost  motivată  în  drept.

Prin  întâmpinarea  de  la  f  92,  pârâta B.L.  a invocat excepţia lipsei  calităţii procesuale  pasive  a pârâtului H.G.,  acesta nefiind  proprietarul imobilului  şi  implicit  a gardului  la  care  se  face referire  în  acţiune. A  arătat  că  gardul  din  litigiu este  proprietatea  sa ,  acest  gard  existând în  momentul în care  a cumpărat  imobilul,  iar  pe  parcursul  timpului a efectuat reparaţii  la  acest gard.  În  ceea  ce  priveşte  scurgerea apei a arătat că  aceasta nu curge spre curtea proprietatea  reclamantului ,  din contră  apa  se  scurge dinspre  casa reclamantului spre  curtea  proprietatea  pârâtei. Cu  privire la  înălţarea bordurii pârâta  a  arătat  că reclamantul  s-a  opus,  ea  fiind  de acord. A  arătat  că  nu a  sudat  terasa de  gardul  de  fier  forjat,  în  realitate pergola  a  fost  sudată pe  nişte ţevi  amplasate paralel  în  imediata  apropiere  a  gardului. Sudarea  pergolei  este  imposibilă deoarece modelul  nu  permite  acest  lucru ,  el  fiind  construit din  nişte  tije subţiri  care  se  termină printr-o  săgeată cu  vârf ascuţit.  În  concluzii  a  solicitat  respingerea  acţiunii  reclamantului.

Întâmpinarea  a fost  motivată  în  drept  pe  prev.  art.115-117  Cod  procedura  civilă.

În  vederea  soluţionării  cauzei  s-au  depus  la  dosar  : (…)

Din coroborarea probelor administrate, instanţa reţine  în fapt următoarele :

Proprietară  tabulară  asupra  imobilului  înscris  în  CF nr. (…),  nr.  top. (…) teren  de  construcţie  cu  casa  nr.  (…) în  strada  (…) în suprafaţă  de  400  mp figurează  ca fiind H.L.A.  div. în  cotă  de  1/1  părţi  pe  titlu  de  cumpărare (  extras  de  cf  f  15).

Proprietari  tabulari  asupra  imobilului  înscris  în  CF nr. (…),  nr.  top. (…) casa  nr.  (…) în  strada  (…) ,  teren  de  construcţie  în  suprafaţă  de  433  mp, figurează  ca fiind D.F.  în  cotă  de  1/2  părţi  sistare  comunitate bunuri, D.A.  în cotă  de  ? părţi  pe  titlu  de donaţie  şi D.F. cu  titlu  de  interdicţie  de  înstrăinare  şi  grevare (  extras  de  cf  f  101).

Cele  două  proprietăţi  se  învecinează,  imobilul  fiind  dobândit de  pârâtă  prin cumpărare,în  baza contractului  autentic nr.  1655/19  decembrie  2003 încheiat la  Biroul Notarului  Public (…)(  f 13 -14). 

Cu privire  la  excepţia  lipsei  calităţii  procesuale  pasive ridicată  de  pârâtul  H.G.  la  interogatorul  luat în  şedinţa  publică  din  (…)  şi  de  pârâta  B.L.A.  prin  întâmpinarea  de la  f 92 ,  instanţa va  constata că  excepţia  este  întemeiată  şi  legală,  pârâtul  nu  justifică  un  interes  în  cauză, imobilul  aparţine  fiicei  sale pârâta  B.L., motiv  pentru  care în  baza  prev.  art.  41-43  Cod  procedură  civilă  urmează a  admite  cererea  şi a constata lipsa calităţii  procesuale  pasive  a  acestuia.

În  acţiunea  introductivă  reclamantul a solicitat să  i  se  recunoască  dreptul  de  proprietate  asupra  gardului  din  fier  forjat  ce  desparte  cele  două proprietăţi  învecinate ,  iar în  al  doilea rând,  a  solicitat  ca partea  pârâtă  să  ridice  acoperişul  terasei  montate  pe gardul  proprietatea  reclamantului,  să-şi  construiască şanţul  de  scurgere  a  apei  pluviale ,  iar  în  caz  de  refuz, să  fie îndrituit  reclamantul  să  înalţe  zidul pe  care  este  montat  gardul,  pe  cheltuiala  sa.

Cu  privire  la dreptul  de  proprietate asupra  gardului despărţitor, instanţa reţine  din  declaraţiile  martorilor următoarea stare  de  fapt:

  Martora  I.I.  declară  că  reclamantul  a  fost constructor  de  case. Când  martora i-a  cerut  reclamantului  să  îi  execute  o  lucrare  de  construcţie,  reclamantul a  motivat  că nu poate  efectua  lucrarea  în acea  zi  pentru  că trebuie „să  finalizeze  gardul  dintre  proprietatea  reclamantului  şi  a vecinului  său,  din  spatele  casei”. Martora  l-a  surprins  pe  reclamant în  timp ce lucra  la  gard împreună cu  ginerele său şi  a  constatat  că  gardul  era  cu  fundaţie  din  piatră şi  ciment, panourile  erau din  fier forjat,  iar  gardul era  amplasat  la  distanţă la  circa  1  metru  de  casa  reclamantului  şi  în  lungime  de  18-20  metri,  de  la  stradă  pe  lungimea  proprietăţii. Ginerele  reclamantului efectua  lucrarea  de  sudură a  panourilor  din  fier  forjat. După promovarea  acţiunii, martora  a  fost la  domiciliul  reclamantului ,  ocazie  cu  care  a constatat că pe  proprietatea  pârâtei  s-a  ridicat  o  terasă,  iar  ţevile  de  susţinere  ale  terasei  au  fost  sudate  pe  panourile  de  gard  construit  de  reclamant . Martora  susţine  că reclamantul  nu mai  poate să  efectueze  lucrările  de  reparaţii  la  imobilul  proprietatea sa, ţevile sunt  sudate  pe  gard,  iar  spaţiul  dintre  casa  reclamantului  şi  gard  nu  permite montarea  unei  scări pentru  efectuarea  lucrărilor  de  reparaţii.  Martora  a  înţeles  că  reclamantul ar  fi construit  gardul  în  calitate  de proprietar.

Martorul  P.P. a  efectuat  în  anii 2007-2008  lucrări la  imobilul  proprietatea pârâtei .  În  concret  ,  martorul  a  montat  o  terasă şi  ţevi  de  susţinere  pentru viţa  de  vie,  ţevile  fiind sudate  pe stâlpii  de  la  gardul  ce  desparte  cele  două  proprietăţi.  Martorul  susţine  că  apa  pluvială  nu  se  scurge  de  pe  terasă  pe  proprietatea  reclamantului  deoarece  există  burlane  la  acoperişul  terasei, acestea  fiind montate  sub  burlanele de  la  casa  proprietatea  reclamantului. Martorul a  declarat  că  nu  cunoaşte cine a  construit  gardul,  iar  pergola  nu  depăşeşte limita  proprietăţii  înspre  reclamant. Stâlpii  de  la  pergolă  nu  sunt  sudaţi  pe  gard,  iar  bordura gardului  nu a  fost  distrusă  cu  ocazia  montării  terasei  şi  a pergolei. Martorul  susţine  că  apa  de  ploaie  de  pe  terasă  nu se  scurge  înspre  proprietatea  reclamantului,  ci  este  direcţionată  înspre  gradina  proprietatea  pârâtului,la  o  distanţă  de  circa  2  metri  de  gardul  părţii  reclamante. Reclamantul  nu  este  împiedicat  în  operaţiunea  de  curăţire  a burlanelor montate la imobilul  său. Distanţa  dintre  gardul  despărţitor  şi  casa  reclamantului  este de  40 cm sau  60  cm  şi  la  această  distanţă sunt  montaţi şi stâlpii  pergolei.

În  urma conflictului  apărut  între  părţi,  martorul  P.F.A a fost  delegat din  partea  Primăriei  (…) să  constate  starea  de  lucruri  din  teren.  În  vara  anului  2008 ,  martorului  s-a deplasat  la  domiciliul  părţilor, ocazie  cu  care  a  constatat că  pe  gardul  despărţitor  , din  loc  în  loc, au  fost  sudate ţevi  de  susţinere  a pergolei  de  la  viţa  de  vie,  sudura  fiind făcută  înspre  proprietatea pârâţilor.  În  urma  montării  stâlpilor,  spaţiul s-a restrâns ,  iar  accesul  unei  persoane  între casa  reclamantului  şi  gard este destul  de  dificil,  cea  mai  mică distanţă  fiind  de  35  cm. Cu  privire  la  rezolvarea  diferendului,  martorul  a propus ca  în  spaţiul cel  mai  restrâns , lucrarea să  aibă  forma unui  arc  de  cerc  pentru a  permite  accesul  proprietarului  la  efectuarea  lucrărilor. Martorul a  declarat că  nu  cunoaşte  cine  este  proprietarul gardului ,  iar  bordura  gardului  nu a  fost  distrusă. Apa  pluvială  este colectată  într-o  rigolă  amplasată  înspre  proprietatea  pârâtei şi  nu afectează  proprietatea  reclamantului.

Martora  T.R. este fosta  proprietară  a imobilului înstrăinat  în  anul 2003 către  pârâtă. Martora  susţine  că gardul  despărţitor  a  fost  construit  de  tatăl său , gardul  reprezentând  limita  de  demarcaţie  dintre  cele  două  proprietăţi. Între reclamant  şi  foştii  proprietari  ai  imobilului  nu  au  fost  divergenţe  privind  dreptul  de  proprietate  asupra  gardului.  Două  panouri  din  gard  au  rămas în  podul  imobilului  cumpărat de  pârâtă,  acestea fiind  confecţionate  în  plus. În acest  sens  este  şi  depoziţia  martorei  P.A. care  susţine  că gardul a  fost construit de  părinţii  săi,  fără  să  poată  preciza  anul . Gardul  delimitează  cele  două  proprietăţi,  a  fost  vândut  odată  cu  imobilul  către  pârâtă,  iar în  timpul  vieţii  părinţilor  săi, între  aceştia  şi  reclamant  nu  au fost  nici  un  fel  de divergenţe,  relaţiile  de  vecinătate fiind  foarte  bune.

Declaraţia  martorei D.A. nu  clarifică  dreptul  de  proprietate  asupra  gardului  despărţitor,  aceasta  relevând aspecte nesemnificative.

Instanţa  analizând  declaraţiile martorilor în  ceea  ce  priveşte dovedirea  dreptului  de  proprietate  asupra  gardului  despărţitor, găseşte  că declaraţia  martorei  I.I.este singulară,  nefiind  coroborată cu restul  probelor  testimoniale. Dacă martorele  T.R.  şi  P.A.  susţin  că  acel gard  a  fost  construit  de  către părinţii  lor,  martorii P.P şi  P.F. declară că  nu  cunosc cine  este  constructorul/proprietarul gardului.

Participarea  reclamantului şi  a ginerelui  său la efectuarea  lucrărilor poate  fi interpretată şi sub  forma  executării  unei manopere  pentru  altul şi  nu, neapărat, în virtutea dreptului  de  proprietar.

În conformitate  cu prev. art. 129 alin.  2  Cod  procedură  civilă, la  termenul de judecată  din  data  de  (…),  instanţa  a pus  în discuţia  părţilor  dacă  deţin  înscrisuri cu  care  să  dovedească  proprietatea asupra  gardului  sau dacă  înţeleg,  în  completarea probaţiunii,  să  propună  noi probe  testimoniale ( încheiere  de  şedinţă  f  131).

Reprezentanţii  părţilor  au  declarat  că  nu  deţin  înscrisuri , iar  în  privinţa  probei  testimoniale , completarea  cererii s-a  făcut fără  însă  să  releve alte aspecte  de  natură  să ducă  la  schimbarea  convingerii  instanţei ( a  se  vedea  depoziţia  martorei  D.A).

Pentru aceste  considerente,  în  baza  prev.  art.  1169  Cod  civil, instanţa  va  respinge  capătul  de  cerere  din  acţiunea  reclamantului  privind  constatarea dobândirii dreptului  de  proprietate asupra  gardului  despărţitor .

Cu  privire  la  obligaţia  de  a  face ,  instanţa va  avea  în  vedere concluziile  rapoartelor  de  expertiză, topografică  şi  în  domeniul  construcţii,  precum  şi  declaraţiile  martorilor.

Din  concluziile raportului  de  expertiză  tehnică topografică întocmit  de  expert judiciar  L.V. ( f  189-194) ,  instanţa  reţine  că  gardul  despărţitor este edificat  pe  linia  de  hotar  cadastrală şi  nici  una  dintre  părţi nu  depăşeşte  această limită. Apele pluviale şi  meteorice  sunt  drenate spre  imobilul  proprietatea  pârâtei,  nu  depăşesc bordura  gardului  şi  sunt  evacuate  în  grădina pârâtei  printr-o  conductă  din  P.V.C  îngropată  sub fundaţia  garajului. În schiţa  anexă,  gardul  despărţitor  este  evidenţiat  pe  aliniamentul cu  punctele 7,1,2,3,12.

Partea  reclamantă a  formulat obiecţiuni. Instanţa examinând  conţinutul acestora  a  constatat  că  nu  au  caracterul  unor  obiecţiuni,  motiv  pentru  care a respins  cererea(încheierea  de  şedinţă  din  08  decembrie  2009).

Expert  judiciar  B.I a  propus, în concluziile  raportului  de  expertiză tehnică  în domeniul  construcţii (f  177-181),  reglementarea  diferendului  prin  stabilirea  în  sarcina  părţilor a următoarelor  obligaţii: curăţarea  permanentă a jgheaburilor ; betonarea  spaţiului dintre  gard  şi  casa  reclamantului şi  realizarea  unei  scafe în  dreptul  pereţilor casei reclamantului  pentru  a  împiedica  pătrunderea apei  pluviale la  fundaţie şi  dirijarea  acesteia  spre  grădina  reclamantului; înălţarea  elevaţiei  gardului  existent  spre  pârâtă  cu  realizarea  unei  scafe ,  astfel  încât,  în  cazul  unei  ploi torenţiale ,  apa să  nu  deverseze  peste  gard, ci  să  se  scurgă  la căminul  realizat  de  către  pârâtă  în  curte; curăţarea  permanentă  a şanţului din  stradă, atât  pe  porţiunea reclamantului  cât  şi  a  pârâtei.

Părţile  nu  au  formulat  obiecţiuni  la  raportul  de  expertiză  în domeniul  construcţii,  achiesând  la  concluziile  expertului.

Instanţa analizând  pretenţia reclamantului prin  prisma  probelor  de  la  dosar  şi  dispoziţiile  înscrise  în  art.  998-999  Cod  civil, art.  1077  Cod  civil, găseşte că  cererea este  întemeiată şi  urmează  a o  admite în  parte.

Reclamantul a făcut dovada că dreptul său de  proprietate  asupra imobilului din  CF  nr. (...) a fost  îngrădit prin fapta proprietarului fondului  învecinat. În  urma  acţiunii  de  montare a  pergolei pentru  susţinerea viţei  de  vie, precum  şi a  burlanelor  pentru  scurgerea  apelor  pluviale,  burlane  montate  sub cele aparţinând  imobilului  proprietatea  reclamantului,  în  caz  de reţinere  a  impurităţilor  există  riscul  ca  burlanele să  deverseze  apa  şi  să producă  igrasie  la  casa  proprietatea  reclamantului.

Pentru reglementarea  situaţiei ,  instanţa  va  stabili  în  sarcina pârâtei  obligaţia de  a curăţa în  permanenţă jgheaburile  montate la  pergolă,  de  a  realiza  o scafă  în  dreptul  pereţilor  casei  proprietatea reclamantului  în sensul dirijării apei pluviale spre grădina reclamantului;  de a înălţa  elevaţia  gardului  despărţitor prin  realizarea  unei  scafe  astfel  ca, în  caz  de  ploi torenţiale,  apa să  nu deverseze  peste  gard şi  să  se  scurgă  la căminul construit  pe  proprietatea  pârâtei şi  de  a  curăţa în permanenţă şanţul la  stradă,  pe  porţiunea proprietăţii sale, iar  în  caz  de  refuz, va îndritui pe reclamant  să  efectueze  lucrările  pe  cheltuiala  pârâtei.

Cu  privire  la restul  obligaţiilor(  de  curăţire permanentă a  burlanelor  de  la  imobilul  proprietatea  reclamantului  şi  de  betonare  a spaţiului dintre  gard şi  casa  reclamantului), obligaţii stabilite  în  sarcina  acestuia, în  lipsa unei  cereri reconvenţionale  întemeiată  pe  prev. art. 119-120  Cod  procedura civilă , instanţa nu  va putea  dispune.

Ca  urmare  a  admiterii  în  parte a  acţiunii,  în  baza  prev.  art. 276  Cod  procedură  civilă, instanţa va  compensa  între  părţi  cheltuielile  de  judecată constând  în plata  onorariilor  avocaţiale  la  limita  sumei de 500  lei  RON.

Va  constata că reclamantul  a  suportat costul  expertizelor în  sumă  de  800  lei  RON (  chitanţe  f  146  şi  f 206) şi  plata  taxei judiciare  de  timbru  în sumă  de  30  lei  RON. Reclamantul  s-a  prezentat  în  faţa  instanţei  la 10  termene de  judecată,  iar  pârâtul  H.G.  la  16  termene,  costul unei  deplasări  ridicându-se  la  suma  de  50  lei  RON  potrivit  bonului  depus  la  dosar  la  f 11.

Ca  urmare  a  admiterii  excepţiei  lipsei  calităţii  procesuale  pasive  faţă  de  pârâtul  H.G. ,  instanţa îl va  obliga  pe  reclamant ,  potrivit  art.  274  Cod  procedură  civilă,  la  plata  sumei  de  800  lei  RON  către  pârât  reprezentând  costul  deplasărilor  la  instanţă ( 16  deplasări  X  50 lei  RON/deplasare).

Instanţa  va  respinge ca  nedovedite pretenţiile  pârâtului  H.G.  de  plată  a sumei  de 1.000  lei  RON  cu  titlu  de  daune  morale(  pentru  calomnie,  jigniri,  etc.),  pretenţii formulate  în  notele  de  şedinţă depuse  la  dosar  pentru  termenul  de  judecată  din  data de  15  decembrie  2009.

Ca  urmare  a  admiterii  în  parte  a  acţiunii  faţă  de  pârâta  B.L. ,  în  baza  art.  276  Cod  procedură  civilă, urmează  a o obliga  pe  pârâtă  la  plata  sumei  de 665 lei  RON  cheltuieli  de  judecată  parţiale către  reclamant ( ?  parte din  800 lei  RON  valori  expertize +30  lei  RON taxă  judiciară timbru  + 500  lei  RON deplasări  la  instanţă -10 deplasări x 50 lei  RON/deplasare-)

 PENTRU  ACESTE  MOTIVE

 IN  NUMELE LEGII

H O T A R A S T E

Admite  excepţia  lipsei calităţii  procesuale  pasive  a  pârâtului  H.G.

Admite  în  parte acţiunea civilă înaintată de reclamantul  D.F domiciliat  în (…) contra pârâtei  B.L.A.  născută  H., domiciliată  în (…)şi  în consecinţă  :

Stabileşte  în  sarcina  pârâtei  următoarele  obligaţii:

-să realizeze  o scafă  în  dreptul  pereţilor  casei  proprietatea reclamantului  în sensul dirijării apei pluviale spre grădina reclamantului;

-să înalţe  elevaţia  gardului  despărţitor prin  realizarea  unei  scafe  astfel  ca,  în  caz de  ploi torenţiale,  apa  să  nu  deverseze peste  gard şi  să  se  scurgă  la căminul  construit  pe  proprietatea  pârâtei;

- să cureţe în permanenţă  şanţul la  stradă,  pe  porţiunea proprietăţii pârâtei, 

iar  în  caz  de  refuz, îndrituieşte pe  reclamant  să  efectueze  lucrările  pe  cheltuiala  pârâtei.

Respinge restul  pretenţiilor reclamantului  ca  nedovedite.

Compensează  între  părţi  cheltuielile  de  judecată constând  în plata  onorariilor  avocaţiale.

Obligă  pe  reclamant  la  plata  sumei  de  800  lei  RON  către  pârâtul  H.G.  cu  titlu  de  cheltuieli  de  judecată.

Obligă  pe  pârâta  B.L.A  la  plata  sumei  de 665 lei  RON  cheltuieli  de  judecată  parţiale către  reclamant.

Cu  drept  de apel in  termen  de  15  zile  de  la  comunicare.

Pronunţată în  şedinţa  publică  din  (…).

Judecator, Grefier,

(…) (…)

Red. (…)

Dact. (…)

5 exp/(…)

Se  va  comunica  cu :

- reclamantul  D.F.  domiciliat  în (…)

- pârâţii H.G. domiciliat în  (…)

B.L.A. născută  H. domiciliată  în (…)

Domenii speta

Spete similare