Granituire-Revendicare

CIVIL

GRĂNIŢUIRE – REVENDICARE

Judecătoria Horezu

Sentinţa civilă nr. 1060/6.11.2009

Asupra cauzei de faţă  constată următoarele:

Prin  actiunea formulata de  reclamanta A. M. a chemat in judecata pe piritul  P. C. solicitind instantei ca prin hotarirea ce va  pronunta sa dispuna:  stabilirea  liniei de hotar care desparte proprietatile  partilor ; urmare a  stabilirii liniei de hotar  sa fie obligat  piritul sa-i respecte dreptul  de proprietate  asupra fisiei  de teren pe  care a  acaparat-o  din proprietatea reclamantei ; sa fie obligat piritul la plata cheltuielilor de judecata.Motivind in fapt actiunea a  aratat ca  este proprietră a  terenului situat in  comuna Mateesti,sat.Mateesti  pct. Meea  cu vecinii N-Dita Nicolae, S- drum acces, E-drum acces  V-Mihai Barbu si  vis a vis de  drumul de acces este  proprietatea  piritului cumparata de la P. C. A petins reclamanta ca  desi  terenul sau este delimitat de terenul piritului de drumul de acces  sunt indoieli cu privire la  hotarul dintre cele  doua proprietati  iar pentru  clarificarea acestei situatii  s-a deplasat la cererea sa o comisie formata din  membrii ai Primariei comunei Mateesti care au incheiat un proces verbal. A mai pretins  reclamanta ca piritul i-a ocupat din proprietatea sa suprafata de  816 mp.

In drept a invocat  art. 584  c.ciuv.  iar in probatiune  a solicitat  inscrisuri, martori,  expertiza tehnica, cercetare  locala  si interogatoriul  piritului.

Piritul a depus intimpinare si cerere de  chemare in garantie ( f 16 ) prin care : prin intimpinare a  solicitat  respingerea  cererii  motivat de faptul ca reclamanta nu a  dovedit calitatea de  proprietar iar posesia pe care o exercita este  legitima, acesta cumparând  suprafata revendicata, prin inscris  sub semnatura privata, de  la  defunctii Pirvulescu P. si P.C. ;prin cererea de chemare in garantie a mostenitorilor defunctiilor  P. P. si P.  C.- vinzatorii catre pirit, respectiv P. V., C. T., T.E., N. M.  si V.V.  a solicitat  ca, in ipoteza in care reclamanta  va opune un  titlu de proprietate valabil ca acestia sa raspundă pentru  evictiune partiala.In drept a invocat disp. art. 115 si urm c.pr.civ.  si art. 60 si urm. c.pr.civ.  iar  in ce priveste probatiunea a aratat ca isi rezerva dreptul de a  propune probe  dupa ce reclamanta isi va dovedi calitatea de proprietar.

Cererea de chemare in garantie a fost precizata oral de aparatul piritului in sedinta publica din  8 mai 2009 in sensul ca este o  cerere de  interventie fortata intrucit  chematii in garantie pot pretinde aceleasi drepturi ca si reclamanta. Cererea ,astfel precizată a fost legal timbrată.

La dosar s-au depus  inscrisuri, s-a  luat interogatoriu din oficiu si la cererea  piritului, reclamantei  ( f. 30,62, 63),  intervenientiilor fortati  P. V.,C. T., T. E., N. M. si V. V. ( f. 31) si s-au solicitat relatii de la Primaria comunei M. , ce au fost inaintate prin  adesa nr. 2979/21.05.2009 ( f. 35) si prin adresa nr. 3411 din 18.06.2009 ( f. 50)

Cu  privire la capatul de cerere  privind revendicarea reclamanta  a declarat  in sedinta publica din  19 iunie ca intelege sa renunte la judecata. Fiind in discutie  chestiunea pralabila a  timbrajului – in legatura cu care i s-a pus in vedere reclamantei sa timbreze la valoarea terenului revendicat, declarata  oral  in sedinta  publica din  8 mai 2009 ca fiind de 1000  lei, cu taxa de timbru in suma de  85,96 lei, aceasta a  arătat  ca nu intelege sa timbreze. In consecinta in temeiul art. 20 al 3 din  Legea 146/1997 a fost anulat ca netimbrat capatul de cerere  vizind revendicarea.

Cu privire la  capatul de cerere vizind granituirea  piritul prin aparator a invocat  exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si exceptia inadmisibilitatii  actiunii in granituire.

Exceptia lipsei calitatii procesuale  active a  fost motivata pe faptul ca  potrivit raspunsului la interogatoriul  luat la cererea piritului  ( f. 62)  terenul provine de  la M. N.M.  - mama fostului sot al reclamantei care este in viata, iar la decesul sotului sau au ramas mai multi mostenitori  respectiv reclamanta si  A. F.L.  I.In legatură cu acest  ultim motiv  a arătat că în ipoteza în care se va aprecia ca  atrage  o altă excepţie, respectiv a inadmisibilităţii , să fie analizat  ca atare.

  Exceptia  inadmisibilitatii actiunii in granituire a fost motivata pe faptul ca in speta stabilirea  liniei de  hotar implica  si o revendicare , avind in vedere pozitia  reclamantei exprimata la interogatoriul  luat din oficiu ( f. 63) prin raportare la schita de la f. 4 , reclamanta urmarind stabilirea  liniei de hotar prin cuprinderea in  posesia sa a unui teren ce este folosit de  pirit. In conditiile in care  reclamanta  nu a timbrat  capatul de cerere privind revendicarea intrucit dorea sa renunte la judecata acestei cereri a arătat pârâtul că nu poate fi  solutionata  doar cererea  in granituire fara cererea  in revendicare.

Analizând  cu prioritate exceptiile invocate  din perspectiva disp. art. 137 al. 1 c.pr.civ. instanta  retine urmatoarele.

In ce priveste exceptia  lipsei calitatii procesuale active instanta constata ca este neintemeiata urmind a o respinge pentru urmatoarele motive :  calitatea procesuala activa  presupune existenta unei identitati intre titularul dreptului dedus judecatii si  persoana reclamantului. In speta exceptia a fost motivata pe  doua  argumente care  presupun situaţii si conditii diferite.Primul argument relativ la  calitatea de proprietar a numitei M. M. nu se confirma intrucit din adeverinta de la f. 37 si din relatiile comunicate  de Primaria comunei M. prin adresa nr. 2979/21/05.2009  rezulta ca  pentru  terenul  din pct. Meea in suprafata totala de  1,15 ha a formulat cerere de  reconstituire A.M.- sotul  reclamantei, acesta fiind validat  in  baza Legii 18/1991 cu suprafata totala de  1,83 ha. Cel de-al  doilea argument intemeiat pe promovarea actiunii in granituire  doar de un coindivizar  respectiv doar de reclamanta desi la decesul autorului  A. M. au ramas mai multi mostenitori desi se confirma nu atrage  lipsa de legitimare procesuala activa a reclamantei. În speta  actiunea in granituire are caracter revendicativ intrucit  asa cum  rezulta din pozitia reclamanteia aceasta a solicitat ca linia de hotar sa se sabileasca  conform schitei la la f. 4 astfel incit  suprafata  de 816 mp. ocupată de pirit sa-i revina in stapinire.Fara a nega  ca exista o stare de indiviziune  ce impunea  respectarea regulii unanimitatii in promovarea acţiunii granituire, nerespectarea  acestei reguli nu atrage  lipsa  de  calitate procesuala activa a reclamantei, pentru ca reclamanta are  legitimare procesuala, intre persoana sa si titularul dreptului (indiviz) dedus judecatii fiind  identitate ;nerespectarea  reguli unanimitatii atrage insa  o alta sanctiune, respectiv a  inadmisibilitatii ce a fost invocata de  pirit  si intemeiata pe acelasi argument.Cita vreme actiunea a fost  promovata in alte conditii decit cele pe care le prevede legea, respectiv  cu nerespectarea regulii  unanimitatii acţiunea este inadmisibilă.Este real ca in prezent  regula unanimitaţii nu mai este privita in sens  strict, ci urmare a hotaririlor pronuntate de  Curte  (ex. cauza  Lupaş şi alţii c.România ) intr-un sens  mai larg, fiind admisa si promovarea  actiunilor revendicative  doar de o parte dintre coindivizari.Insa aceasta  posibilitate constituie o situatie speciala si presupune  invocarea si dovedirea de catre  coindivizarii reclamanti a unei imposibilitati obiective in  promovarea actiunii revendicative  de catre  toti coindivizarii ; ori in cauza reclamanta nu a invocat si nu a  dovedit  aceasta imposibilitate, desi instanta a acordat un termen pentru ca aparatorul reclamantei să  răspunda  la excepţiile invocate.

In ce priveste exceptia  inadmisibilitatii actiunii in granituire  intemeiata  pe faptul  ca granituirea  asa cum a fost solicitata de  reclamanta presupune  o revendicare- cerere in care  reclamanta nu a insistat  declarind ca  nu intelege sa timbreze  acest capat de cerere, se retine de instanta ca este intemeiata.Astfel :  si fostul Tribunal Suprem si  ICCJ  au stabili  ca , in sensul art. 584 c.civ.  granituirea  constituie o operatiune  de delimitare  prin semne exterioare  a limitelor  dintre proprietati  invecinate; in caz de conflict ea se realizeaza pe cale judecatoreasca nu numai  atunci cind intre  proprietati nu au existat niciodata  semne exterioare de hotar  ci si atunci cind asemenea  semne exista dar sunt  controversate, situatie in care  implica si o revendicare,cele doua actiuni fiind  strins corelate  si exercitate impreuna.In acelasi timp nu se mai poate pleca de  la ideea ca  o hotarire  pronuntata in actiunea in granituire nu are autoritate  de lucru judecat in privinta  intinderii dreptului de  proprietate  al partilor  producind efecte numai cu privire la  delimitarea  fondurilor ce apartin partilor  nu si cu privire la insusi dreptul real, astel ca  oricare dintre parti ar putea sa introduca  ulterior o actiune in  revendicare privind o suprafata determinata de teren fara a i se putea opune  autoritatea de  lucru judecat a hotaririi  ce s-a pronuntat in cadrul  actiunii in granituire .Ori  Curtea Europeana  a Drepturilor Omului  a statuat ( cauza  SC Pilot Service c.Romaniei)  ca obligatia de a  executa o hotarire  nu se limiteaza  la dispozitiv  invederind ca  articolul  6 paragraf 1  din Conventie  nu face  nici o distinctie  intre hotaririle  prin care se admite actiunea si cele  prin care se respinge actiunea  si ca, indiferent de rezultat hotarirea trebuie sa fie respectat  si aplicata  si  a reamintit  ca in cauza  Zazanis  si altii c.Greciei  a statuat  ca obligatia de a  executa o hotarire  nu se limiteaza la dispozitivul acesteia  iar autoritatile  nu pot impiedica  si cu atit mai mult nu pot  repune in discutie  fondul problemei  solutionate prin hotarirea judecatoreasca.De asemenea  in cauza Amuraritei c.Romaniei  Curtea  a  reamintit ca dreptul la  un proces echitabil  garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventie  trebuie interpretat prin prisma preeminentei  dreptului ce are  care ca element  fundamental  principiul  securitatii raporturilor  juridice care presupune  ,printre altele, ca  solutiile definitive date de  instantele judecatoresti nu mai pot fi repuse in discutie in cazul altor litigii ulterioare.

In cauza se solicita  stabilirea  liniei de hotar pe un alt amplasament decit cel  care rezulta din stapinirea faptica,  linie care  ridica  probleme cu  privire la  insusi dreptul real- asupra careia  instanta nu se poate pronunta in conditiile in care reclamanta nu a inteles sa timbreze capatul de cerere privind revendicarea ( intentia  exprimata a acesteia  fiind de a renunta la acest capat de cerere).Neputindu-se face o analiza  cu privire la  dreptul de proprietate al  partilor- ce este contestat  reciproc de acestea  se  retine de instanta  ca  actiunea reclamantei doar in stabilirea  liniei de hotar este inadmisibila.

Pentru aceste motive va  fi respinsa  exceptia lipsei  calitatii procesuale  active si va fi admisa exceptia inadmisibilitatii.

In ce priveste  cererea de  chemare  in garantei  pentru evictiune, precizata ca si o cerere de  interventie fortata  urmeaza a fi respinsa  ca ramasa fara obiect intrucit  nefiind verificate  pe fond pretentiile reclamantei – nu se poate examina pe fond  daca  reclamantii pot pretinde aceleasi drepturi ca si reclamanta.

In temeiul art. 274  c.pr.civ. reclamanta cazind in pretentii va fi obligata la cererea piritului la cheltuieli de  judecata in  suma de  1019 lei reprezentind taxa timbru,  onorariu avocat si cheltuieli de transport – conform inscrisurilor prezentate de  pirit.

Domenii speta

Spete similare