Obligatia de a face, revendicare imobiliara si granituire (cererea reconvenţională)

Data publicare portal: 29.09.2021

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul-pârât ....... cu domiciliul în .............., cu domiciliul procesual ales în ..............., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant ..............., domiciliat în ................., astfel cum a fost precizată.

S-a admis în parte cererea reconvenţională formulată de către pârâtul-reclamant ...........), domiciliat în ................, ca întemeiată.

A obligat pârâtul să-şi taie cei ... frasini, identificaţi conform raportului de expertiză .........

A stabilit linia de hotar între proprietatea reclamantului  şi cea a pârâtului pe actualul amplasament, materializată pe schiţa ....., între punctele .............. cu distanţele corespunzătoare între puncte.

A respins capetele de cerere privind revendicarea şi desfiinţarea construcţiilor formulate de către pârât ca neîntemeiate.

A constat ca definitiv onorariu de expert în sumă de ...... lei, pentru efectuarea expertizei în specialitatea topografie efectuată de către d-nul expert  ......

A admis în parte cererea privind cheltuielile de judecată formulată de către pârât la suma de ........ lei.

A dispus compensarea parţială a cheltuielilor de judecată efectuate de către reclamant în suma de ...... cu cheltuielile de judecata reduse efectuate de către pârât  în sumă de ....... lei şi a obligat pe reclamant către pârât la plata sumei de ..... de lei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei ... la data de .... sub nr.... reclamantul ... în contradictoriu cu pârâtul ... a solicit ca prin hotărâre judecătorească să se dispună stabilirea liniei de hotar care desparte proprietăţile lor urmând ca pârâtul să fie obligat să-i respecte dreptul de proprietate şi posesie si să defrişeze cei doi frasini existenţi la ... m. de casa sa si ... m de gardul dintre proprietăţile lor, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că este proprietarul unui imobil casa de locuit si teren intravilan în suprafaţa de .... mp., situat în ....., cu următoarele vecinătăţi: Nord-..., Est -.... Sud-..., Vest -...., conform contractului de vânzare-cumpărare nr. ... din data de .... şi titlul de proprietate nr. .... din data de ..... Intre proprietăţile lor există un gard despărţitor.

Pârâtul în mod abuziv a plantat ... frasini la distanta de ... m. de imobilul său (casa de locuit ) şi la .... m de gardul ce delimitează proprietăţile lor, fâră să respecte linia de hotar.

Vârsta celor doi frasini este de 40-45 ani, având un diametru de aproximativ 0,40-0,45m şi o înălțime de 8-10 m crengile fiind aproximativ peste tot acoperişul casei reclamantului.

Rădăcinile celor doi frasini sunt sub temelia casei proprietatea reclamantului afectând atât camera de lângă copaci, cât şi pivniţa, fapt ce a făcut ca de ani de zile să apară igrasie pe pereţii camerei cât şi în pivniţa .

Asa cum rezulta din alin.2 art. 613 C.civ. , în caz de nerespectare a distantei de minim 2 metri de proprietatea vecinului, când sunt plantaţi arbori înalți "proprietarul vecin este îndreptăţit sa ceara scoaterea sau după caz, tăierea la înălțimea cuvenita a arborilor plantaţiilor ori a gardurilor vii pe cheltuiala propretarului fondului pe care acestea se ridica".

Având în vedere aceste aspecte, reclamantul a solicit sa se stabilească linia de hotar care delimitează cele doua proprietăţi si sa fie obligat paratul sa-i respecte dreptul de proprietate prin tăierea sau scoaterea celor doi frasini din rădăcina .

In drept au fost invocate dispoziţiile art.613 alin. 1-3 din Codul civil.

În susţinerea cererii reclamantul au depus la dosar înscrisurile ( f....) şi împuternicire avocaţială (f...).

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanţei (f.....),

Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca netemeinică şi nelegală; obligarea reclamantului să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de .... m lăţime, pe o lungime de .... m, pe care a construit o cameră; obligarea pârâtului să demoleze camera pe care a construit-o pe terenul său şi până la ... m distanţă faţă de hotarul despărţitor dintre proprietăţile lor şi un garaj cu o cameră deasupra ce l-a construit la o distanţă de maxim .... cm de hotarul despărţitor, aşa cum reiese şi din planul de amplasament şi delimitare a imobilului, .... pe care a depus-o la dosar chiar reclamantul; sau să demoleze aceste construcţii edificate ilegal pe cheltuiala reclamantului precum şi obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată.

În fapt, prin acţiunea promovată de reclamant se solicită grăniţuirea respectiv, stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţile lor şi deşi, al doilea capăt cerere este intitulat revendicare, nu se menţionează nicio suprafaţă de teren pe care ar deţine-o în mod nelegal şi netemeinic, pentru că nu ocupă nici măcar .... cm din proprietatea reclamantului.

A solicitat respingerea acţiunii ca nelegală şi netemeinică, întrucât primul capăt de cerere intitulat grăniţuire, nu este întemeiat întrucât între proprietăţile lor există gard despărţitor, de când se ştie, însă reclamantul din această cauză a construit o cameră pe proprietatea sa, intrând pe terenul său pe o lăţime de ..... m şi o lungime de .... m, şi construind un garaj cu o cameră deasupra la o distanţă de numai .... cm distanţă de hotarul despărţitor, respectiv de gard, motiv ce a solicitat demolarea celor .... construcţii la o distanţă de .... m de hotarul despărţitor.

Această situaţie rezultă cu certitudine din însăşi planul de amplasament şi delimitarea imobilului ..... depusă de chiar reclamant la dosar eliberată la .... şi din această schiţă se observă cu uşurinţă că ce este delimitat cu puncte este garajul iar camera construită pe terenul său este numerotată cu .... Referitor la cei ... frasini nu i-a plantat şi sunt răsăriţi la o distanţă de .... m distanţă de gardul despărţitor şi dacă îl deranjează pe reclamant atât de mult, acesta este dispus să îi taie, însă să-şi demoleze construcţiile care îi produc grave prejudicii, ocupându-i dreptul de proprietate şi apele provenite din ploi şi zăpezi se scurg pe proprietatea sa, cauzându-i prejudicii şi fântânii care este imediata apropiere dar şi casei.

În susţinerea întâmpinării pârâtul a depus împuternicire avocaţială (f....) şi onorariu de avocat (f.....).

La data de ..... reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, respingerea întâmpinarii formulate de către parat, obligandu-1 să defrişeze cei doi frasini întrucât cele afirmate de către acesta în întâmpinare nu corespund realităţii.

La termenul din data de .... reclamantul a precizat că obiectul cererii este numai „obligaţia de face”, fără grăniţuire şi revendicare.

Instanţa în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ. a încuviinţat pentru părţi probele propuse ca fiind pertinente, concludente şi utile cauzei.

La termenul din data de .... a procedat la luarea interogatoriului pârâtului (f....).

La termenul din data de .... instanţa a pus în discuţie calificarea întâmpinării formulată de către pârât ca fiind în parte cerere reconvenţională, având ca obiect: revendicare, grăniţuire şi obligaţia de a face, punând în sarcina pârâtului achitarea taxelor judiciare.

La acelaşi termen, instanţa a procedat la luarea interogatoriului reclamantului (f....) şi la audierea martorului ..... (f....).

Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din .... instanţa în temeiul art. 411 alin.1 pct.2 C.p.civ. a dispus suspendarea cauzei având în vedere lipsa părţilor.

La data de .... pârâtul a solicitat repunerea pe rol a cauzei, cerere ce a fost admisă la data de .....

La data de .... a fost depus raportul de expertiză de specialitate topografie efectuată de expert desemnat .... (f. .....).

La termenul din data de .... cauza a fost suspendată pe temeiul art.42 alin.6 din Decretul nr......

Instanţa a dispus reluarea judecăţii la data de ...., iar pârâtul a formulat obiecţiuni, ce au fost respinse de către instanţă.

La data de .... instanţa a dispus comunicarea de către ...  a extrasului de carte funciară nr...., iar Primăria .... să precizeze de când .... figurează cu suprafaţa de ... ha teren intravilan şi unde este situat acest imobil, precum şi dacă pentru această suprafaţă este eliberat vreun titlu de proprietate sau alt titlu.

.... la data de .... a comunicat extrasul de carte funciară nr.... ... (f.... şi ....) şi Primăria ... a comunicat relaţiile solicitate  prin adresa nr..... (f...).

Din actele dosarului şi probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele :

Instanţa va analiza în acelaşi timp atât cererea principală formulată de către reclamant având ca obiect „obligaţia de face”, cât şi cererea recovenţională formulată de către pârât având ca obiect „revendicare, grăniţuire şi obligaţia de face”.

1.În art.563 alin.1 C.civ. se arată că “Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept […]”.

Astfel, cererea pârâtului având ca obiect revendicare, este aceea acţiune, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului poate cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar.

Ca mijloc specific de apărare a dreptului de proprietate, acţiunea în revendicare are caracter petitoriu, deoarece tinde să stabilească direct existenţa acestui drept în patrimoniul pârâtului, ea având totodată caracter real, întrucât însoţeşte, apără şi se întemeiază pe cel mai important dintre drepturile reale.

În materia probei dreptului de proprietate, este aplicabilă regula generală, statuată de art.249 C.pr.civ., respectiv „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”.

De asemenea, potrivit art.919 alin.3 C.civ. „până la proba contrară posesorul este considerat proprietar, cu excepţia imobilelor înscrise în cartea funciară”. Prin urmare, în lipsa acestei dovezii, reclamantul nu poate fi obligat să-şi dovedească titlul său de proprietate deoarece legea ocroteşte posesia, independent de vreo dovadă a dreptului ce pretinde a se manifesta prin ea.

Potrivit art.557 alin.1  C.civ. „Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesie de bună-credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor, prin ocupaţiune, tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească, atunci când este translativă de proprietate prin ea însăşi”, iar la alin.2 şi 3 se arată că în cazurile anume prevăzute de lege, dreptul de proprietate se poate dobândi, prin act administrativ sau alte moduri prevăzute de lege.

În prezenta cauză, pârâtul susţine prin cererea reconvenţională că a pierdut posesia unei suprafeţe de .... m lăţime, pe o lungime de ... m, iar că această suprafaţă s-ar afla în posesia reclamantului.

Instanţa reţine din contractul de vânzare-cumpărare nr. .... din data de .... că reclamantul a cumpărat de la ...., un imobil compus din ....mp teren loc de casă împreună cu o casă construită din cărămidă, grajd şi  bucătărie. Terenul a fost dobândit de către vânzătoare prin reconstituirea dreptului de proprietate, iar construcţiile au fost edificate împreună cu defunctul său soţ (f....).

Instanţa mai reţine că dreptul de proprietate al reclamantului privind imobilele de mai sus, este înscris în carte funciară nr...... (f....).

În ceea cel priveşte pe pârât, instanţa reţine din adeverinţele nr..... (f....)  şi nr. .... (f....) eliberate de către Primăria ..., că socrul pârâtului a deţinut, conform registrului agricol în perioada .... suprafaţa de .... ha, iar pârâtul din anul ....  şi până în prezent, deţine suprafaţa de ... ha.

Conform extrasului de carte funciară nr....., pârâtul .... are notată posesia asupra imobilului teren neîmprejmuit în suprafaţă de ... mp (... şi ....).

Potrivit art.13 alin.1 şi 6 din Legea nr.7/1996 „  În cazul imobilelor care fac obiectul înregistrării sistematice, în lipsa actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, în documentele tehnice se va înscrie posesia de fapt asupra imobilului şi „Ultimul posesor notat în cartea funciară va beneficia de intabularea dreptului său de proprietate, din oficiu, la împlinirea termenului de 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (7), ca efect al joncţiunii posesiilor anterioare cu posesia sa”.

Totodată, din raportul de expertiză la care s-a ataşat schiţa  terenului (f ....) efectuat de către d-nul expert .... s-a reţinut că pârâtul deţine în  fapt suprafaţa de .... mp.

Conform celor prezentate, reclamantul deţine prin titlul de proprietate (contractul de vânzare-cumpărare nr. .... din data de ....) suprafaţa de  teren de .... mp, dar în fapt are o suprafaţă de teren mai mică cu ... mp, iar pârâtul care nu a prezentat vreo dovadă privind dreptul său de proprietate asupra suprafeţei de teren revendicate, în fapt deţine o suprafaţă de teren mai  mare cu ... mp, faţă de suprafaţa de teren notată în carte funciară.

Prin urmare, nu se poate reţine că reclamantul ar ocupa vreo suprafaţă de teren din aceea ce ar aparţine pârâtului, acesta nefăcând dovada îndeplinirii condiţiilor prev. de art.563 C.civ., ce fundamentează acţiunea de revendicare, respectiv că reclamantul ocupă vreo suprafaţă din aceea revendicată de el.

Numai când proprietarul neposesor care dovedeşte că i-a fost ocupată o porţiune de teren din proprietatea sa, poate exercita cu succes acţiunea în revendicare imobiliară, acţiune reală şi petitorie. Or, în speţă persoana chemată în judecată în calitate de reclamant, nu i se poate reţine că este posesor neproprietar, nefiind dovedit faptul ocupării din terenul proprietatea pârâtului.

2. Grăniţuirea reprezintă o operaţie de delimitare prin semne exterioare a liniilor dintre două proprietăţi învecinate, o atare cerere, fiind admisibilă chiar dacă între proprietăţi există hotare  exterioare, ori de câte ori acestea nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească.

Întrucât între părţile din litigiu există relaţii conflictuale şi în prezent  determinate  de controversele cu privire la stabilirea unei linii de hotar care să delimiteze terenul fiecăruia, în conformitate  cu disp. art. 584 C.civ. în caz de conflict, grăniţuirea se realizează pe cale judecătorească, fiind o operaţiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre terenurile învecinate, pentru a se cunoaşte limitele fondului asupra căruia se întinde dreptul de folosinţă al fiecăruia dintre  vecini.

În cauza de faţă, instanţa a încuviinţat efectuarea unei expertize de specialitate, iar pentru lămurirea hotarului despărţitor, expertul a efectuat măsurători pentru trasarea liniei despărţitoare a terenurilor părţilor şi identificarea semnelor de hotar.

 În raportul de expertiză întocmit de d-nul expert, au fost stabilite 2 variante: 1- conform actelor întocmite; 2-conform împrejmuirilor actuale şi declaraţiilor părţilor.

Instanţa, va stabili ca linia de hotar dintre părţi să fie conform  primei variante întrucât, în caz contrar, pârâtului i s-ar atribui în plus o suprafaţă de teren pentru care acesta nu a făcut dovada dreptului de proprietate/posesie.

Astfel se va stabili linia de hotar între părţi pe actualul amplasament, materializată pe schiţa ...., între punctele .... cu distanţele corespunzătoare între puncte.

3.Instanţa, reţine  pe de o parte că reclamantul a solicitat ca pârâtul să-şi taie ... frasini, iar pârâtul a solicitat ca reclamantul să-şi demoleze o cameră construită pe terenul său la 1 metru de hotar şi un garaj cu o cameră deasupra construită la o distanţă de .... cm de hotarul despărţitor.

Potrivit art. 59 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod civil „Dispoziţiile art. 602-625 Cod civil nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.”

În raport de faptul că, edificarea construcţiilor  a fost realizată în anul ... şi ...., înainte de data de .... când a intrat în vigoare noul Cod civil,  faţă de dispoziţiile mai sus enunţate instanţa apreciază că în cauza pendinte sunt incidente dispoziţiile art.610 Vechiului  Cod civil.

Spre deosebire de Noul Cod civil, art. 610 Vechiul Cod civil, reglementa numai distanța cerută pentru edificarea unor construcții sau lucrări cu potențial vătămător (puțuri, private, cămine, vetre, fierării, cuptoare, sobe, ocoale pentru vite, magazii de sare sau grămezi de materii corozive).

Totodată, art.494 alin.1 și 2 Cod civil, conferă proprietarului terenului, dreptul de a cere constructorului de rea-credință, să ridice construcția edificată fără acordul său.

Instanţa reţine pe de o parte, din raportul de expertiză efectuat în cauză, că  în urma stabilirii liniei de hotar în varianta ...,  construcţia ... a reclamantului se află pe linia de hotar, iar construcţia .... la o distanţă de ... m până la hotar.

Pe de altă parte, costrucţiile ce aparţin reclamantului au fost edificate/renovate cu mult înainte de intrare terenului în posesia pârâtului, respectiv în anul .... (conform contractului de vânzare-cumpărare nr. .... din data de .... şi extrasului de carte funciară nr.... (f....) şi .... (răspunsul  nr..... la interogatoriu-f....).

Totodată, instanţa reţine că la  momentul edificării, conform adeverinţelor menţionate mai sus, pârâtul deţinea în perioada .... suprafaţa de ... ha, extinzându-şi posesia din anul ...., la suprafaţa de .... ha.

În acest sens, faptul extinderii posesiei de către pârât, ulterior edificării/renovării construcţiilor de către reclamant, nu-i poate fi imputat acestuia din urmă.

Mai mult, şi în prezent se observă, că deşi conform adeverintelor nr..... (f....)  şi nr. .... (f.....) pârâtul este cunoscut cu .... ha, în cartea funciară acesta este înscris cu o suprafaţă de ... mp.

Coroborând cele de mai sus, instanţa apreciază că reclamantul prin edificarea/renovarea cele două contrucţii nu a adus atingere dreptului pârâtului, atâta timp cât la edificare imobilelor s-a ţinut cont de stare de fapt de la acel moment, respectiv pârâtul deţine o suprafaţă de .... ha, astfel încât se reţine buna-credinţă a reclamantului.

Un alt aspect, pe care-l reţine instanţa este faptul că reclamantul prin răspunsul nr..... la interogatoriu, a învederat că la momentul edificării imobilului  a existat o înţelegere între părinţii săi cu socrii pârâtului, aspect necontestat de către pârât.

Prin urmare, pârâtul nu au probat condiţia relei-credinţe, necesară în vederea admiterii acţiunii şi desfiintarii constructiei, conform art. 494 al. 3 Vechiul C.civ.

În acest sens, instanţa nu va da eficianţă acestui capăt de  cerere formulat de către pârât şi-l va respinge ca atare, aceasta cu atât mai mult cu cât, în practica judiciară s-a statuat că, pe cât posibil se va evita soluția neeconomică a demolării unei construcții, prin adoptarea unor soluții de reparare a prejudiciului suferit prin edificarea construcției (rezolvare mai echitabilă și de natură să pună în concordanță interesele individuale ale părților în proces cu cele economice generale.

4. Reclamantul a solicitat ca pârâtul să-şi taie ... frasini existenţi lângă hotar.

Potrivit art.607 Vechiul C.civ., arborii care cresc înalţi trebuie să fie plantaţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de hotar.

 Instanţa observă că prin raportul de expertiză au fost identificaţi ... frasini  la  o distanţă de .... m şi celălalt la o distanţă de .... m cu înălţimea de .... m.

Prin urmare, frasinii ce se află pe terenul pârâtului nu respectă limita legală, aspect recunoscut şi de către pârât prin răspunsul nr.... la interogatoriu (f....).

În acest sens, instanţa va dispune obligarea pârâtului să-şi taie cei ... frasini, identificaţi conform raportului de expertiză (...).

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa va admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant, astfel cum a fost precizată.

Va admite în parte cererea reconvenţională formulată de către pârât, ca întemeiată.

Va obliga pârâtul să-şi taie cei ... frasini, identificaţi conform raportului de expertiză (...).

Va stabili linia de hotar între proprietatea reclamantului  şi suprafaţa de teren ce aparţine pârâtului pe actualul amplasament, materializată pe schiţa ...., între punctele ..... cu distanţele corespunzătoare între puncte.

Va respinge capetele de cerere privind revendicarea şi desfiinţarea construcţiilor formulate de către pârât ca neîntemeiate.

Va constata ca definitiv onorariu de expert în sumă de .... lei, pentru efectuarea expertizei în specialitatea topografie efectuată de către d-nul expert  ......

În ceea ce privesc cheltuielile de judecată solicitate de către pârât, instanţa va admite în parte cererea pârâtului, pentru următoarele considerente.

Cheltuielile de grăniţuire potrivit disp. art. 584 C.civ. trebuie  suportate deopotrivă de  proprietarii terenurilor învecinate, iar potrivit art. 453 alin.2 C.pr.civ. „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată”. 

Astfel, prin raportarea dispoziţiilor mai sus menţionate la soluţia dispusă (admiterea în parte a cererii reconvenţionale), instanţa urmează să admită în parte capătul de cerere privind cheltuielile de judecată  formulat de către pârât la suma de ..... lei (parte -taxă de timbru, parte onorariu avocat şi parte onorariu expert).

Va dispune compensarea parţială a cheltuielilor de judecată efectuate de către reclamant în suma de .... lei (....-taxă de timbru, .... lei onorariu avocat) cu cheltuielile de judecată reduse efectuate de către pârât  în sumă de .... lei (onorariu de avocat, taxă de timbru şi onorariu de expert ) şi va obliga pe reclamant către pârât la plata sumei de ..... de lei.

Domenii speta

Spete similare