Somaţie de plată

Sentinţă civilă 13 din 15.01.2009


Prin cererea înregistrată  pe rolul Judecătoriei Filiaşi la data de 05.12.2008  sub nr. 1443/230/2008, creditoarea reclamantă S.C. T.F.SRL, prin reprezentant legal A. E. , a solicitat instanţei emiterea unei somaţii de plată prin care să fie somată debitoarea C. B. să-i plătească suma de 740,13 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie mobilă prestate şi neachitate, suma de 740,13 lei reprezentând  contravaloarea penalităţilor de întârziere datorate, precum şi obligarea la cheltuielile de judecată ocazionate .In motivarea cererii, creditoarea reclamantă a arătat că în fapt, la data de 17.12.2004, între SC V.R.  în calitate de prestator deservicii şi pârâta debitoare C. B. în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul pentru servicii Connex prestate de M.SA, în baza căruia i s-a  atribuit debitorului codul de abonat 208616399 pentru evidenţa internă a M. SC V.R.SA şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile contractuale, prestând în favoarea debitoarei servicii de telefonie mobilă, drept pentru care s-au emis facturile în conformitate cu art. 5 din contract, iar neîndeplinirea corespunzătoare de către acesta a obligaţiilor de plată pentru serviciile de care a beneficiat, au condus la aplicarea dispoziţiilor art. 6.1 din contract, respectiv la obligaţia debitorului  de a achita penalităţi de întârziere în cuantum de 0,5% din contravaloarea serviciilor de întârziere, până la plata întregii sume, totalul penalităţilor putând depăşi cuantumul sumei  asupra căreia au fost calculate.La data de 20.12.2007 s-a încheiat contractul de cesiune de creanţă nr. LEC -07 – 4305 între SC V. R. SA, în calitate de cedent , şi SC T.F. SRL, în calitate de cesionar, contract în urma căruia creanţa  ce face obiectul prezentului litigiu a trecut în patrimoniul cesionarului – creditor SC T. F. SRL cu toate drepturile contractuale şi procesuale pe care creanţa le conferea cedentului, inclusiv  calitatea procesuală activă.Creditorul SC T.F.SRL, începând cu data perfectării contractului de cesiune şi a înscrierii în Arhiva Electronică de garanţii Reale Mobiliare, a depus toate diligenţele necesare soluţionării pe cale amiabilă a litigiului, prin notificări scrise şi apeluri telefonice adresate debitorului, precum şi prin procedura concilierii directe – deşi  nu era condiţie prealabilă  promovării prezentei acţiuni.Creditoarea a arătat că , creanţa pe care creditorul SC T. F. SRL o deţine împotriva debitorului  C.  B. îndeplineşte condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 1 din ordonanţa de Guvern nr. 5/2001, respectiv creanţa este certă , lichidă şi exigibilă, iar în ceea ce priveşte penalităţile de întârziere, potrivit art.6.1 din  contractul de prestări servicii, pentru sumele neplătite  la termen, beneficiarul a acceptat aplicarea  de penalităţi de 0,5% pe zi de întârziere până la stingerea  integrală a debitului restant.In drept,creditoarea reclamantă şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile O.G. 5/2001, art. 969, 970, 1073, 1082, 1084, 1111 C.civ., art. 43 şi 46 din Codul comercial şi art. 112, 242 alin. 2, 274, 379 şi 338 din C.pr.civ. , iar în  dovedire, a depus la dosar, în xerocopie: contractul de prestări servicii încheiat cu debitorul,  pârât , facturile restante emise în temeiul contractului, modul de calcul al debitului restant, extras din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, acte care au stat la baza încheierii contractului de prestări servicii .Acţiunea a fost timbrată legal  cu 39 lei taxă judiciară de timbru şi 0,30 lei timbru judiciar.Pârâta debitoare nu s-a prezentat în instanţă deşi a fost legal citat, nu a formulat în cauză întâmpinare, nu a propus nici un fel de probe în apărare şi nu a făcut dovada că ar fi plătit suma solicitată  de creditoarea reclamantă.Instanţa a admis şi a administrat proba cu înscrisuri.Analizând probatoriul administrat în cauză  instanţa constată că între SC V. R. SA şi pârâta debitoare au existat raporturi juridice contractuale, între părţi încheindu-se contractul  pentru servicii C.  prestate de M. SA pentru persoane fizice seria POS nr. 01810279 în baza căruia, SC V. R. SA presta servicii de telefonie, iar debitoarea pârâtă avea obligaţia să achite contravaloarea  serviciilor ce urmau  să fie facturate.Instanţa constată din copia facturilor depuse la dosar că debitoarea trebuia să achite către SC V. SA suma totală de 740,13 lei reprezentând  contravaloarea serviciilor de telefonie mobilă.La aceasta sumă, creditoarea a calculat şi penalităţi de întârziere , penalităţi ce au fost calculate conform clauzelor contractuale şi care au fost solicitate până în limita debitului respectiv  740,13 lei.in înscrisurile depuse la dosar , respectiv extras din Arhiva Electronică de Creanţe Reale Mobiliare, instanţa reţine că între creditoarea  SC V. SA şi reclamantă s-a încheiat contractul de cesiune de creanţă nr. LEC 074305 prin care SC V. SA  în calitate de cedent a cedat reclamantei creanţa pe care o avea de recuperat de la debitoarea pârâtă, creanţa trecând astfel în patrimoniul cesionarului care a devenit astfel creditoare în locul cedentei. De asemenea, instanţa reţine că au fost îndeplinite şi formalităţile privind publicitatea cesiunii.In ceea ce priveşte dispoziţiile art.1 din OG 5/2001, acestea sunt în sensul că: „Procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii”.Potrivit disp. art. 379 C.pr.civ., creanţa este certă şi lichidă dacă existenţa ei rezultă din actul de creanţă, iar câtimea este determinata sau determinabilă.Reclamanta creditoare a făcut dovada că în baza raporturilor juridice contractuale are o creanţă certă şi lichidă faţă de debitoare, aşa cum sunt definite aceste noţiuni în art. 379 al.3 C.p.c., creanţă ce este constatată printr-un înscris însuşit de părţi prin semnătură , contractul de prestări servicii fiind semnat de debitoare.  De asemenea, creanţa este exigibilă, facturile fiind primite de debitor şi scadente , iar debitoarea nu a făcut dovada plăţii .Pârâta nu s-a prezentat in instanţa, nu a formulat întâmpinare şi nu a contestat datoria deşi a fost  legal citată, motiv pentru care instanţa va da relevanţă şi dispoziţiilor art. 225 C.pr.civ. potrivit cărora „Dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfăţişează, instanţa poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau numai ca un început de dovada in folosul părţii potrivnice.” In consecinţă, faţă de argumentele prezentate instanţa constată că sunt îndeplinite în cauză condiţiile prev. de art.1-3 din O.G.5/2001 privind emiterea ordonanţei de plată, motiv pentru care va admite acţiunea şi va soma debitoarea  ca în termen de 30 de zile de la primirea somaţiei să plătească creditoarei reclamante suma de 1480,26 lei reprezentând contravaloare  servicii şi penalităţi de întârziere.Fiind în culpă procesuală, debitoarea pârâtă va urma să suporte şi cheltuielile de judecată, în sumă de 39,3  lei reprezentând taxă timbru, în baza disp.art.274 c.p.civAdmite  cererea privind emiterea unei somaţii de plată formulată de către reclamanta creditoare SC T.F. SRL , împotriva debitoarei pârâte C. B..Somează debitoarea pârâtă B. C. să plăteasacă creditoarei  reclamante SC T. F. SRL Bucureşti suma de 1480,26 lei reprezentând contravaloare servicii şi penalităţi de întârziere  în termen de 30 de zile de la primirea prezentei somaţii.Obligă pârâta să plătească  reclamantei suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată.Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare pentru debitoare.