Revendicare imobiliară. Suportarea cheltuielilor de judecată.

 Revendicare imobiliară. Suportarea cheltuielilor de judecată.

 Asupra cauzei civile de faţă;

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu la data de 04.04.2008 sub nr.3421/236/2008 reclamantul V.I. a chemat în judecată pe pârâtul P.B.M. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul să îi lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 5.000 mp situat în extravilanul com. Oinacu, Jud. Giurgiu, în tarlaua 12, parcela 136, cu cheltuieli de judecată.

 În fapt, reclamantul a motivat că este proprietarul terenului în suprafaţă de 5.000 mp conform titlului de proprietate nr.115230/16.05.2007, iar pârâtul posedă acest teren fără nici un drept, refuzând să îl predea deşi i-a solicitat acest lucru în nenumărate rânduri.

 În drept au fost invocate dispoziţiile art.480,483 şi următoarele C.civ., art.274 C.proc.civ.

 Pârâtul nu a depus la dosar întâmpinare dar s-a prezentat în faţa instanţei şi a depus în copie 2 acte sub semnătură privată (filele 10,11).

 Instanţa a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri, interogatoriu şi câte 2 martori, considerându-le pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei, conform art.167 C.proc.civ., ulterior părţile renunţând la audierea martorilor.

 Potrivit art.218 C.proc.civ. a fost luat interogatoriul pârâtului.

 Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanţa a reţinut că reclamantul V.I. este proprietarul terenului în suprafaţă de 5.000 mp situat în extravilanul com. Oinacu, Jud. Giurgiu, în tarlaua 12, parcela 136, conform titlului de proprietate nr.115230/16.05.2007, teren care se află în posesia pârâtului P.B.M. de peste 1 an şi jumătate, astfel cum pârâtul a arătat la termenul din 14.05.2008.

 Acţiunea în revendicare este acţiunea reală prin care proprietarul neposesor cere terenul de la posesorul neproprietar, or, în speţă nu s-a făcut dovada că porţiunea de teren ce lipseşte reclamantului se regăseşte la pârât.

 În cauză s-a demonstrat prin probele administrate că reclamantul este proprietarul terenului în litigiu iar pârâtul nu deţine un titlu care să poată fi opus pârâtului şi care să justifice ocuparea acestui teren de către acesta.

 De altfel la interogatoriul care i-a fost luat, pârâtul a recunoscut calitatea de proprietar a reclamantului şi că acesta i-a solicitat de mai multe ori să îi elibereze terenul dar acesta a refuzat.

 Instanţa a reţinut că actele sub semnătură privată depuse la dosar de către pârât nu sunt de natură a-i conferi acestuia vreun drept asupra terenului ce în mod indubitabil este proprietatea reclamantului, pârâtul având doar un drept de creanţă asupra persoanei care s-a obligat să îi înstrăineze acest teren.

 Pentru toate considerentele expuse, instanţa a admis acţiunea şi a obligat pârâtul să lase reclamantului în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 5.000 mp situat în extravilanul com. Oinacu, Jud. Giurgiu, în tarlaua 12, parcela 136, cu arătarea vecinătăţilor terenului.

 De asemenea, în baza art.274 alin.1 C.proc.civ. instanţa a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 906 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat – 780 lei, conform chitanţei nr.141/03.09.2008, taxă judiciară de timbru – 126 lei, conform chitanţei seria TS4A nr.5557547/01.07.2008 şi timbru judiciar de 3 lei, pârâtul fiind cel care a căzut în pretenţii.

 Nu se poate reţine aplicabilitatea în speţă a art.275 C.proc.civ. întrucât pârâtul nu a recunoscut pretenţiile reclamantului la prima zi de înfăţişare ci la momentul administrării probei cu interogatoriu, astfel că atitudinea culpabilă a pârâtului nu poate fi imputată reclamantului, acesta fiind nedreptăţit dacă ar fi obligat să suporte nişte cheltuieli pe care le-a făcut dată fiind ocuparea terenului fără drept de către pârât şi pentru recunoaşterea dreptului său de proprietate.

1

Domenii speta

Spete similare