Minori. Ordonanţă preşedinţială. Condiţii de admisibilitate

Minori. Ordonanţă preşedinţială. Condiţii de admisibilitate.

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată la data de 04.02.2009, , reclamanta M.P.M. a chemat în judecată pe pârâtul M.P.M., solicitând ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună încredinţarea spre creştere şi educare a minorei M.P.A.E. şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta arată că, din căsătoria cu pârâtul, a rezultat minora M.P.A.E., iar, după o lungă perioadă de timp în care a suportat comportamentul violent al pârâtului, a hotărât să formuleze acţiunea de divorţ, care formează obiectul dosarului, aflat pe rolul Judecătoriei Giurgiu. Menţionează că, la data de 24.01.2009, pârâtul, cu care locuia în aceeaşi casă, a bătut-o de faţă cu copilul, a strâns-o de gât, a trântind-o la pământ, iar numai intervenţia unui vecin, care a sunat la poliţie şi la salvare, i-a salvat, probabil viaţa ei şi a copilului. Precizează că, în urma acestui incident, a fost transportată la spital, copilul însoţind-o, deoarece nu avea cu cine să o lase, iar, la spital, a venit pârâtul cu familia sa, care i-a luat copilul cu forţa. De asemenea, arată că pârâtul locuieşte, în prezent, cu mama, sora sa şi concubinii acestora, într-un apartament cu trei camere, loc unde a fost dus copilul, nefiind obişnuit să stea acolo, iar pârâtul lucrează în ture, 24 h/48 h, este o persoană violentă, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice, provoacă scandal, mama acestuia neputându-se ocupa de copil, deoarece a fost operată. Mai arată că a încercat să vadă copilul, dar pârâtul ţine minora sechestrată, interzicându-i să frecventeze grădiniţa, iar, datorită comportamentului imoral al pârâtului, copilul este foarte speriat, fiind martor la mai multe scene de violenţă provocate de tatăl său, situaţie care este nefavorabilă minorei, astfel că vârsta copilului de numai 5 ani impune ca acesta să fie în preajma mamei, aceasta fiind singura care se poate ocupa de minoră.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 581, art. 6132 şi art. 274 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu acte, interogatoriu şi martori.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare şi a solicitat administrarea probei cu acte, interogatoriu şi martori.

Procedând la judecarea cauzei, s-au administrat următoarele probe: înscrisuri, interogatoriul pârâtului, referate de anchetă socială la domiciliile părţilor, părţile renunţând la audierea martorilor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că M.P.A.E., este fiica părţilor, din relaţia de căsătorie a acestora, pe rolul Judecătoriei Giurgiu, fiind înregistrat dosarul ce are ca obiect desfacerea căsătoriei încheiate de părţi.

Din probele administrate, a reieşit că părţile au avut domiciliu comun, iar, la data de 24.01.2009, ca urmare a unui incident, aceştia s-au despărţit în fapt, minora fiind luată la domiciliul său de către pârât. Instanţa reţine, aşa cum rezultă, din răspunsurile pârâtului la interogatoriu, că minora s-a aflat permanent în îngrijirea mamei, iar, în prezent, de creşterea copilului se ocupă pârâtul, care este ajutat de mama şi sora sa.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 581 C.pr.civ., rezultă că pentru exercitarea procedurii ordonanţei preşedinţiale este necesară, ca o condiţie de admisibilitate, existenţa urgenţei, precum şi nerezolvarea fondului cauzei, ce rezultă din caracterul vremelnic al măsurii ce poate fi luată, pe această cale.

Din materialul probator administrat şi având în vedere şi acordul pârâtului exprimat la interogatoriu, s-a apreciat că este îndeplinită condiţia urgenţei, deoarece minora a fost, permanent, în grija reclamantei, până la data de 24.01.2009, când părţile s-au despărţit, iar de creşterea minorei reclamanta s-a ocupat în mod corespunzător, astfel că, ulterior, prin faptul că reclamantei nu i s-a permis vizitarea copilului, în condiţiile în care s-a creat o puternică legătură afectivă între copil şi mama sa, raportat şi la vârsta minorei, întreruperea relaţiilor existente este de natură a perturba dezvoltarea normală a copilului. Instanţa apreciază că urgenţa rezultă şi din faptul că minorul, având vârsta de 5 ani, necesită o îngrijire şi supraveghere atentă, ce nu îi poate fi oferită de pârât, chiar dacă este ajutat de mama şi sora sa.

În speţa de faţă, reclamanta a probat că se periclitează creşterea şi educarea minorei şi se impune încredinţarea către mamă, de altfel, locuinţa reclamantei fiind un mediu stabil pentru copil, pentru că minorul a fost pentru mai mult timp în îngrijirea mamei, iar modificarea ce a intervenit este de natură a produce o perturbare în dezvoltarea acestuia, existând un dezechilibru în viaţa copilului, prin întreruperea relaţiei cu reclamanta, iar relaţia conflictuală dintre părţi nu se poate reflecta decât în mod negativ asupra relaţiilor dintre părinţi şi copil. 

Astfel, din probele administrate în cauză, s-a apreciat că este în interesul minorei, având în vedere vârsta foarte mică a acesteia, ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să fie încredinţată spre creştere şi educare reclamantei, deoarece instanţa trebuie să aibă în vedere un complex de împrejurări, care să asigure copilului o dezvoltare corespunzătoare, analizând atât condiţiile materiale pe care le poate oferi copilului fiecare, relaţia dintre minor şi părinte, dar şi vârsta acestuia şi alte elemente ce caracterizează comportamentul părinţilor faţă de el, definitoriu fiind interesul copilului.

Instanţa a constatat că sunt îndeplinite şi celelalte condiţii de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, deoarece această măsură are caracter vremelnic şi nu rezolvă fondul, având în vedere şi faptul că, în materia ocrotirii drepturilor minorilor, măsurile nu au un caracter definitiv, putându-se modifica, în raport de împrejurările ce o justifică.

Faţă de aceste considerente, instanţa a apreciat ca întemeiată acţiunea şi a admis-o. În consecinţă, instanţa, în baza art. 65 C.fam. rap. la art. 42 alin. 1 C.fam., a  încredinţat-o spre creştere şi educare reclamantei pe minora M.P.A.E.; a luat act că reclamanta nu solicită obligarea pârâtului la plata obligaţiei de întreţinere în favoarea minorei M.P.A.E.; luând act că reclamanta nu solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Această măsură este executorie şi vremelnică, apreciind că, faţă de natura cauzei şi de acordul pârâtului, nu se impune stabilirea unui termen sau somarea în vederea executării.

1

Domenii speta

Spete similare