Contestaţie la executare. Judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei prev. de art.320 Cod procedură penală, după începerea cercetării judecătoreşti.

Prin sentinţa penală nr.5/18.01.2011 pronunţată de Judecătoria Lipova, în baza art.461 al.1 lit d Cod procedură penală s-a respins contestaţia la executare  formulată de contestatorul Ş.S.D., iar în baza art.192 al.2 Cod procedură penală a obligat contestatorul să plătească statului suma de 300 de lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin sentinţa penală nr.35/2009 în dosar nr…. al Judecătoriei Lipova, contestatorul Ş.S.D. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt prev. de art.208 al.1, art.209 al.1 lit g  Cod  penal cu aplicarea art.37 lit b Cod penal, sentinţă rămasă definitivă prin neapelare.

Prin cererea înregistrată la data de 13.12.2010 contestatorul Ş.S.D., după rămânerea definitivă prin neapelare a sentinţei penale nr.35/2009, a solicitat aplicarea procedurii simplificate prev. de art.320 Cod procedură penală, solicitând reducerea cu o treime a pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr.35/2009.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei prev. de art.320 Cod procedură penală prevede ca „până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Inculpatul nu este repus automat în dreptul de a beneficia de dispoziţiile art. 320 Cod procedură penală, odată cu intrarea în vigoare a acestui text. În primul rând, trebuie ţinut cont de faptul că procesul penal a depăşit momentul procesual până la care inculpatul putea declara că recunoaşte savârşirea faptelor şi când putea solicita ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (începerea cercetării judecătoresti). Procesul penal trebuie să se desfăşoare operativ, fără opriri şi fără reveniri la faze anterioare, iar o revenire la un stadiu sau la o etapă procesuală anterioară este posibilă doar în cazurile în care legea prevede expres acest lucru (de exemplu în cazul casării cu trimitere spre rejudecare sau în cazul redeschiderii urmăririi penale). În al doilea rând, nu poate fi ignorată regula că legea procesual penală nu retroactivează decât în cazul în care se prevede în mod expres aceasta în conţinutul ei. În doctrină s-a susţinut chiar că retroactivitatea legii noi de procedură penală nu ar putea avea loc în nicio situaţie, deoarece nu este permisă de art. 15 alin. 2 din Constitutie [2], care prevede posibilitatea retroactivării doar pentru legea penala, nu şi pentru legea procesual penală.

În cauză nu se mai poate face aplicarea art. 320 Cod procedură penală, deoarece s-a depăşit momentul procesual până la care era posibil acest lucru, iar legea de procedură penală este de imediată aplicare, neputând să retroactiveze. Dacă s-a început cercetarea judecătorească şi s-au administrat unele probe în faţa instanţei, nu se mai poate face judecata în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Domenii speta

Spete similare