Contestaţie la executare

TIP SPEŢĂ: SENTINŢĂ CIVILĂ

TITLU: CONTESTAŢIE LA EXECUTARE

NR. 350

DATA: 31 MAI 2007

AUTOR: JUDECĂTORIA LUDUŞ

DOMENII ASOCIATE:

J U D E C Ă T O R I A,

 Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă la data de ***  sub nr. ***, contestatorul *** a chemat în judecată pe intimata *** solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

I. Nulitatea formelor de executare

În conformitate cu dispoziţiile art. 372 Cod procedură civilă executarea silită poate fi efectuată numai în temeiul unui titlu executoriu – hotărâre judecătorească sau un alt înscris ce potrivit legii este echivalent cu un titlu executoriu.

Se susţine că în speţă nu a existat un proces civil între el şi intimata *** Mureş, drept consecinţă lipsa unei hotărâri judecătoreşti este în afara oricărei discuţii şi că de aceea prin încheierea civilă nr. *** dosar nr. *** al Judecătoriei Tg. Mureş s-a respins cererea  intimatei de a se înfiinţa sechestru asigurator asupra bunurilor contestatorului pentru lipsa unui titlu executoriu.

Contractul de ipotecă nu este însoţit de un contract de împrumut, nefiind învestit cu formulă executorie.

II. Se  invocă netemeinicia cererii de executare silită.

 În baza H.G. nr. 865/2003 intimata *** Mureş, în anul 2004, a aprobat acordarea unui sprijin pentru constituirea unui adăpost de vaci cu lapte şi achiziţionarea de juninci şi instalaţii zootehnice.

Anterior aprobării acestui sprijin, contestatorul a început lucrările de construire a adăpostului din fonduri personale începând cu luna februarie 2004. A efectuat în cursul anului 2004 toate lucrările de construcţii şi amenajări al adăpostului, şi abia în luna decembrie 2004, în urma verificărilor lucrărilor efectuate de contestator şi constatându-se că sunt executate în procent de 100%, intimata a acordat banii în valoare de 130,000 lei noi.

Din aceşti bani urma să se mai achiziţioneze doar 20 de capete de juninci. Contestatorul a achiziţionat aceste juninci în cursul anului 2004 doar în valoare de 48.600 lei.

Suma încasată şi nefolosită pentru finalizarea proiectului finanţat de intimată a fost doar de 11.400 lei suma ce este de acord  a se restitui intimatei această sumă.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 399, 403 şi următoarele şi 274 Cod procedură civilă.

S-a anexat somaţia nr.*** şi procesul verbal din ***

Din oficiu s-a solicitat acvirarea dosarului execuţional nr.***, cu un număr de 20 de file.

La *** intimata *** a formulat întâmpinare  prin care a solicitat respingerea contestaţiei.

Contestatorul consideră că nu este obligat la restituirea întregii sume de 130.000 lei indexată cu rata inflaţiei, aşa cum solicită intimata creditoare.

Reclamantul, în calitate de persoană fizică a beneficiat de un sprijin direct al statului acordat producătorilor agricoli în anul 2003, conform H.G. nr. 865/2003 în dosarul de finanţare nr.*** de la  *** Mureş.

În urma controlului efectuat de către Curtea de conturi s-au solicitat anumite acte în original pentru a putea fi confruntate cu copiile depuse la dosar  de finantare, cate ce nu au putut fi prezentate şi ca urmare s-a dispus recuperarea sumelor acordate numitului ***, sumele fiind considerate ca acordate necuvenit.

În favoarea debitorului *** , SC *** SRL  a notat ipotecă de rang II, până la concurenţa sumei de 200.000 lei în favoarea *** Mureş, până la recuperarea integrală a datoriei.

Debitorul *** de la constituirea ipotecii şi până la sfârşitul anului 2006 a achitat anumite sume de bani din debitul datorat ***. Mureş, rămânând suma de 99.433 lei sumă ce va fi reactualizată până în momentul achitării integrale a debitului.

Contestatorul a fost de acord cu restituirea sumelor datorate, lucru ce poate fi văzut din plăţile efectuate şi nu a contestat în nici un fel, obligându-se personal la restituirea debitului. Ca urmare acest contract de ipotecă autentificat a fost investit cu formulă executorie fiind astfel respectate prevederile art. 376 Cod procedură civilă.

 Se invocă excepţia tardivităţii introducerii acţiunii, având în vedere prevederile art. 401 Cod procedură civilă care arată clar că o contestaţie se poate face în termenul de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă şi excepţia insuficientei timbrări.

 Din oficiu , pentru termenul din *** s-a  pus în vedere contestatorului să depună înscrisurile invocate în contestaţie.

 La ***  s-a mai depus adresa nr.***, procesul-verbal de recepţie la terminarea  lucrării, raport de execuţie 100%, cererea nr.***, centralizator, avizul nr.***, încheierea nr.*** a Judecătoriei Tg. Mureş .

 La *** se depun concluzii scrise prin care contestatorul arată că încheierea de încuviinţare a executării silite este nulă pentru că  nu are a bază un titlu executor, respectiv o hotărâre judecătorească învestită cu formulă executorie, contract bancar de  împrumut.

 De asemenea se depun înscrisuri respectiv recipisa pentru plata  cauţiunii, adresa nr. ***, avizul nr. ***, raport de execuţie, anexa 2, proces verbal de recepţie, încheierea nr.***, declaraţii autentice la notar.

 Sprijinul acordat conform HG nr.865/2003 nu are caracterul unui contract bancar de împrumut, nefiind titlu executor.

La termenul din *** s-a achitat diferenţa de taxă de timbru, excepţia rămânând fără obiect.

La termenul din *** contestatorul a solicitat audierea a doi martori pentru a face dovada datei de comunicare a somaţiei de către executorul judecătoresc, hotărârea nr.*** şi a mai depus un set de concluzii scrise în care arată în esenţă următoarele: cu privire la titlul executor, încheierea are la bază contractul de ipotecă autentificat, însă lipseşte contractul de împrumut, deci lipseşte cu desăvârşire titlul executor şi în consecinţă încheierea de încuviinţare  a executării silite este nulă de drept.

Cu privire la termen arată că acţiunea s-a înregistrat la ***, iar din dosarul execuţional nu rezultă nici o dată de comunicare a somaţiei, prin inexistenţa unei confirmări de primire poştal.

Mai susţine că potrivit art. 401 pct.1/1 Cod procedură civilă contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executor se poate face înăuntrul termenului general de  prescripţie.

De asemenea se susţine că  nu a fost beneficiarul unui împrumut, că din procesul-verbal de recepţie rezultă finalizarea lucrărilor, iar din raportul de execuţie rezultă executarea lucrărilor în totalitate.

La acelaşi termen instanţa a dispus verificarea de scripte, împrejurare în care  contestatorul *** arată că  semnătura de pe dovezile de comunicare a somaţiei sunt ale sale precum şi datele  din  actul de identitate.

Din oficiu, în baza dispoziţiilor art. 129 alineat 5 Cod procedură civilă s-a dispus adresă la Biroul executorului judecătoresc pentru a se  comunica o copie a registrului de corespondenţă cu menţiunea comunicării actelor contestate.

La *** B.E.J.*** a comunicat că singura dovadă pentru comunicarea actelor de procedură este dovada de primire şi procesul-verbal de predare aflată la dosarul execuţional.

La termenul din *** contestatorul prin apărător  a invocat  excepţia de nulitate, întemeiată pe dispoziţiile art. 5 alineat 2  din Legea nr.188/2000, în baza căruia „actul îndeplinit de executorul judecătoresc în limitele competenţelor legale, purtând ştampila”, iar actul de procedură din *** nu  are aplicată ştampila, excepţie ce a fost respinsă prin încheierea din aceeaşi dată.

La acelaşi termen în baza dispoziţiilor art. 129 Cod procedură civilă s-a pus în vedere contestatorului să precizeze dacă apărările invocate vizează conţinutul  H.G. nr.865/2003, urmând ca în raport de această situaţie  să fie aplicabile dispoziţiile art. 4 din  din Legea nr.554/2004.

La *** s-au formulat concluzii scrise prin care contestatorul *** a arătat că nu înţelege să conteste conţinutul HG nr.865/2003, a arătat că somaţia nu este înregistrată în registrul de corespondenţă, încheierea  de încuviinţare a executării este nulă, neavând la bază  titlul executor, iar cu privire la titlu arată că lipseşte  contractul de împrumut.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii se susţine că  cererea s-a formulat la data de ***, iar din declaraţiile martorilor *** şi  ***  rezultă că  somaţia a fost comunicată la ***.

De asemenea s-a depus documentaţia privind sprijinul direct al Statului.

Analizând  probele administrate în cauză instanţa reţine următoarele:

În baza dispoziţiilor art. 137 Cod procedură civilă “ instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii”.

Pe parcursul soluţionării cauzei instanţa s-a pronunţat  la termenul din *** cu privire la excepţia excepţia de nulitate, întemeiată pe dispoziţiile art. 5 alineat 2  din Legea nr.188/2000, în baza căruia „actul îndeplinit de executorul judecătoresc în limitele competenţelor legale, purtând ştampila”, iar actul de procedură din ***nu  are aplicată ştampila, instanţa a respins excepţia ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

Condiţiile de formă prevăzute în realitate în dispoziţiile art.2 alineat 2(iar nu art. 5 alineat 2) din Legea nr.188/2000 “actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege” se referă  actele în sensul de negotium şi instrumentum  ce conţin manifestări de voinţă din sfera  executării silite, iar nu actele procedurale prin care sunt communicate debitorului sau creditorului  actele de executare. În speţă  nulitatea invocată privea dovada  de comunicare ale cărei menţiuni obligatorii se coroborează cu  cerinţele  legii generale, codul de procedură civilă  în art.88. De asemenea, comunicarea privea  somaţia  ce poartă ştampila executorului judecătoresc.

Cu privire la excepţia de nelegalitate ridicată din oficiu de instanţă în raport de dispoziţiile art.4 din Legea nr.554/2004 “legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată instanţa de contencios administrativ competentă, suspendând cauza”  se reţin următoarele:

Somaţia de executare nr.174/2/2006 a avut ca obiect suma de 105.831,0 lei reprezentând împrumut actualizat la data de ***  şi cheltuieli de executare .

Cauza raportului juridic dintre contestator şi ***. Mureş  este reprezentată de  H.G. nr.865/2003 , prin care, producătorilor agricoli  li s-a acordat un sprijin direct  din partea statului .

Consecutiv  acestui sprijin  s-a încheiat un contract de ipotecă în vederea constituirii de garanţii , ipotecă  de rangul I şi II , pentru împumutul  acordat în baza HG nr. 865/2003,( paragraful penultim din contractul de la fila 31),  autentificat  sub nr. 1420/19.10.2005 şi înscris în CF conform extrasului de la fila 29.

Cu privire  la susţinerile contestatorului  cu privire la prezumţia instituită  prin încheierea civilă nr. *** instanţa va înlătura aceste apărări întrucât cererea *** a fost respinsă  prin încheierea civilă nr.*** pentru nerespectarea condiţiilor de fond şi formă prevăzute de art. 591 alineat2 şi 591 alineat 3 Cod procedură civilă, privind  necesitatea introducerii unei acţiuni pentru recuperarea creanţei.

Faţă de  concluziile scrise  din 29 martie 2007( filele 88-90) , în baza art. 129 alineat final Cod procedură civilă “ în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii” , în baza principiului disponibilităţii părţilor în procesul civil şi, faţă de faptul că  nu există motive de ordine publică, instanţa va lua act de poziţia procesuală a ambelor părţi litigante  care nu înţeleg să solicite sesizarea instanţei de contencios administrative în vederea soluţionării excepţiei de nelegalitate.

Cu privire la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare , instanţa , în raport de dispoziţiile art. 1169 Cod civil „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedeasc ” a încuviinţat  proba cu acte şi martori pentru a se face dovada  formulării în termenul de 15 zile prevăzut de art. 401  alineat 1 Cod procedură civilă.

Se va avea în vedere contradictorialitatea apărărilor contestatorului în sensul pe de o parte că termenul de formulare a contestaţiei este de 15 zile care  curg de la data de ***, contestaţia fiind făcută în termen, iar pe de altă parte că în subsidiar ar fi vorba de termenul general  de 3 ani potrivit dispoziţiilor  art. 401 indice 1 Cod procedură civilă.

Cu privire la teza subsidiară a susţinerilor, în sensul că este o contestaţie cu privire la lămurirea înţelesului titlului executoriu instanţa o va înlătura având în vedere  motivarea expusă anterior cu privire la nesesizarea instanţei de contenios administrative, întrucât părţile au arătat că nu înteleg să conteste  titlul respective  HG nr. 865/2003.

Cu privire la apărările formulate referitor la inexistenţa unui titlu instanţa reţine .

 Titlul executoriu  este actul juridic cu forţă obligatorie , în temeiul căreia se poate face executarea silită.

Titlul în baza căruia se poate face executarea silită poate fi o hotărâre judecătorească definitivă sau irevocabilă ( sau dată cu execuţie vremelnică), ipoteză în care executarea silită constituie o fază  în continuarea procesului civil.

Prin dispoziţii din legi  speciale  se pot reglementa proceduri de executare silită distincte de procesul civil.

În raport de dispoziţiile art. 372 Cod procedură civilă , care se limitează să menţioneze că executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt act scris, căruia legea îi conferă caracter de titlu executoriu. Lacuna  legislativă este suplinită de definirile date „ titlului executoriu” în literatura juridică, în sensul că acesta este înscrisul care, alcătuit în conformitate cu prevederile legii de organul competent permite punerea în executare  a creanţei pe care o constată.

Cu privire la categoria de titluri executorii a căror procedură de executare silită este reglementată prin legi speciale, aici sunt incluse titlurile executorii notariale, cambia, biletul la ordin. Acesta este şi motivul pentru care art. 372 Cod procedură civilă a fost modificat în sensul statuării că executarea silită se efectuează numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care conform legii constituie titlu executoriu.

Această orientare sui-generis în materia executării silite a generat formularea a numeroase excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 372-373, 376-377 Cod procedură civilă că acestea contravin dispoziţiilor constituţionale cu privire la  accesul la justiţie şi la dreptul la apărare. Curtea Constituţională a respins aceste excepţii cu motivarea că procedura de judecată este cea prevăzută de lege, deci şi procedura executării silite se va face conform legii.

Actele administrative , cu atât mai mult cele normative, sunt executorii prin ele însele, prin urmare  se execută din  oficiu  fără a mai fi necesară învestirea lor potrivit Codului de procedură civilă cu formulă executorie. De la această regulă există şi excepţii care, însă , sunt strict prevăzute de lege.

În concluzie, în temeiul HG nr.865/2003, act normativ învestit cu caracter de titlu executoriu, contestatorul a  beneficiat de un împrumut pe care înţeles să îl garanteze, prin încheierea unui contract de ipotecă(fila 31).

Prin încheierea nr.*** din *** Judecătoria Luduş a încuviinţat începerea executării silite împotriva debitorului contestator.

 În faza executării silite creditorul îşi poate realiza efectiv drepturile  statornicite în titlul executoriu, prin constrângerea patrimoniului debitorului.

Coparticiparea procesuală pasivă nu se poate realiza în faza  executării silite deoarece urmărirea are caracter individual, în sensul că se răsfrânge numai asupra debitorului, iar procedura execuţională trebuie realizată faţă de fiecare debitor în parte, împrejurare existentă în cauză.

Actul începător de executare este potrivit dispoziţiilor art.387 Cod procedură civilă somaţia de la fila 6 şi 20 , comunicată la data de ***.

 Cu privire la nulitatea actului începător  de executare instanţa constată că sunt îndeplinite  condiţiile prevăzute de art. 387 Cod procedură civilă „ în afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somaţie care va cuprinde următoarele:

1. denumirea şi sediul organului de executare;

2. data emiterii somaţiei şi numărul dosarului de executare;

3. numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului;

4. arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită;

5. termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia;

6. semnătura şi ştampila organului de executare.

Dacă în termenul arătat în somaţie debitorul nu-şi execută de bunăvoie obligaţia, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită.”

Cu privire la admisibilitatea dovedirii cu martori a împrejurării că actul începător de executare, despre care am arătat că este  întocmit cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, instanţa are în vedere pe de o parte  faptul că  debitorul contestator în nume propriu a recunoscut în faţa instanţei că semnătura de pe dovada de comunicare a  somaţiei îi aprţine, iar pe de altă parte în raport de dispoziţiile art.1191 Cod civil instanţa apreciază că este inadmisibilă dovada cu martori peste un înscris întocmit de funcţionarul abilitat de lege cu întocmirea acestor formalităţi.

În aceste condiţii  se reţine peremptoriu că actul începător de executare  a fost comunicat la data de  27 decembrie 2006.

 Faţă de dispoziţiile art. 399 alineat (1) Cod procedură civilă “ împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare .”

 Faţă de dispoziţiile art. 401 Cod procedură civilă “ contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când:

a) contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare;

b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit;

c) debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie”.

În baza dispoziţiilor legale amintite termenul înăuntrul căruia se putea formula contestaţia  a început să curgă de la data de *** şi s-a împlinit la ***.

 Contestaţia a fost înregistrată la instanţă la data de ***, deci cu depăşirea termenului legal, împrejurare ce atrage admiterea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei la executare şi respingerea contestatiei .

 Faţă de soluţionarea pe cale de excepţie a cererii instanţa nu va mai analiza fondul cauzei.

 În consecinţă se vor menţine actele de executare silită efectuate în dosarul executional nr.*** al Biroului Executorului Judecătoresc ***.

 În raport de dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă , “partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, se va lua act că *** Mureş nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare