Ucidere din culpă. Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Sentinţă penală 854 din 03.06.2015


Obiect –  săvârşirii infracţiunii de „Ucidere din culpă”, prevăzută şi pedepsită de art. 178 alin. 2 Cod penal din anul 1969 şi de ”Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă” prevăzută şi pedepsită de art.  37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006.

Cuprins pe materii : Drept penal. Ucidere din culpă. Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.  Suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Index alfabetic :

-Ucidere din culpă

-Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă

-Suspendarea condiţionată a executării pedepsei

Judecătoria Galaţi, secţia penală, sentinţa penală nr. 854/03.06.2015

Rezumat hotărâre  :

 Instanţa de fond a reţinut în sarcina inculpatului X. Y. că, în calitate de administrator în XX Întreprindere Individuală, nu a luat măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă pentru a preîntâmpina accidentul de muncă din data de 06.09.2013, care s-a soldat cu decesul numitului V.V., ca urmare a căderii acestuia în gol de la 6 metri înălţime, de pe schela amplasată pe faţada sudică a blocului Z, scara 2 situat pe strada B din municipiul Galaţi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de ”ucidere din culpă” și ”neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă”, săvârșite în concurs ideal.

Instanţa, în baza art. 386 Cod procedură penală, în referire la art. 5 Cod penal, a schimbat în cadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului X.Y., din infracțiunile de ”ucidere din culpă”, prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. 2 Cod penal, și ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, prevăzută și pedepsită de art. 349 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 și art. 5 alin. 1 Cod penal, în infracțiunile de ”ucidere din culpă”, prevăzută şi pedepsită de art. 178 alin. 2 Cod penal din 1969, și ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”, prevăzută și pedepsită de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal din 1969.

În baza art. 178 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea  art. 74 alin. 1 lit. a) și b) Cod penal din 1969, în referire la art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, a condamnat pe inculpatul X.Y. la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ”ucidere din culpă” (faptă din 06.09.2013).

În baza art. 37 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, cu aplicarea  art. 74 alin. 1 lit. a) și b) Cod penal din 1969, în referire la art. 76 alin. 1 lit. e) Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, a condamnat pe inculpatul X.Y. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ”neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă” (faptă din 06.09.2013).

În baza art. 33 lit. b), art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal din 1969, a contopit cele două pedepse aplicate în cauză, urmând ca inculpatul X.Y. să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969, în referire la art. 12 din Legea nr. 187/2012, a aplicat inculpatului X.Y. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) Cod penal din 1969.

În baza art. 81 alin. 1 Cod penal din 1969, în referire la art. 5 Cod penal, a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpatului X.Y. pe durata unui termen de încercare de 3 (trei) ani, termen stabilit în condiţiile art. 82 Cod penal din 1969.

În baza art. 359 Cod de procedură penală din 1968, instanța a atras atenţia inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, în ipoteza săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul X.Y., în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.

În baza art. 19, art. 25 şi 397 Cod procedură penală, în referire la art. 1349, 1357-1358 Cod Civil, instanța a constat că soția victimei, A.B, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza dispoziţiilor art. 274 alin. 1 raportat la art. 272 Cod de procedură penală şi art. 6 din Protocolul încheiat între Ministerul Justiţiei şi UNBR, onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în cuantum de 100 lei, a dispus că va fi plătit către Baroul de Avocaţi Galaţi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei, urmând a rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 274 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, a obligat inculpatul X.Y., la plata sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 450 lei reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat pentru faza de urmărire penală.

Nici părţile şi nici Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi nu au formulat cale de atac, hotărârea rămânând definitivă prin neapelare.

Problema de drept

Aplicarea legii penale mai favorabile în mod global - motivat de faptul că de la momentul săvârşirii faptei şi până la soluţionarea cauzei în primă instanţă a intrat în vigoare o nouă lege penală care nu este mai favorabilă sub aspectul tratamentului sancţionatoriu al concursului de infracţiuni. Instanţa a reţinut că în noul Cod penal, pentru concursul de infracţiuni este prevăzută aplicarea unui spor obligatoriu şi în cuantum fix, spre deosebire de Codul penal din 1969, unde sporul este facultativ, iar la modalităţile de executare a pedepsei, noul Cod penal prevede imposibilitatea aplicării unei modalităţi de suspendare a executării pedepsei care ari fost modalitatea potrivită de executare. Toate acestea au condus la concluzia că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.