Ameninţare. Amedă penală. Achitare pentru port fără drept de obiecte periculoase

Sentinţă penală 1743 din 15.06.2015


Prin sentinţa penală nr. 1743/23.06/2014 a Judecătoriei Iaşi s-au dispus următoarele:

„În temeiul 193, alin.1 C.pen.din 1969, cu aplicarea art.13, alin.1 C.pen.din 1969, condamnă inculpatul C., cetăţean  român, studii 8 clase, căsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale, la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 3000 lei.

 În temeiul art.396, alin.5 C.pr.pen., raportat la 16, alin.1, lit.b C.pr.pen., cu aplicarea art.4 C.pen., achită inculpatul C. pentru săvârșirea infracțiunii de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase , prevăzută de art.372 C.pen.

În baza art.63, ind.1 C.pen.din 1969, atrage atenția inculpatului că în cazul în care se sustrage cu rea-credință de la executarea amenzii, această pedeapsă se poate înlocui cu pedeapsa închisorii.

 Ia act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

În temeiul art.162, alin.5 C.pr.pen., dispune restituirea către inculpatul C. a cuţitului cu inscripţia PEDRINI DESIGN, cu mâner de plastic de culoare neagră, cu o lamă tăietoare în lungime de 20 de cm, ce a fost ridicat de la acesta la data de 01.04.2013 şi predat la Camera de Corpuri Delicte din cadrul IPJ Iaşi.”.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut în esenţă următoarele:

În fapt , în seara zilei de 01.04.2013, în jurul orelor 20,00, inculpatul C. s-a deplasat la locuința persoanei vătămate G., din localitatea Podu Iloaei, unde se află și un magazin administrat de soția acesteia. Inculpatul a consumat cantitatea de aproximativ 300 grame de cognac, după care, i-a cerut persoanei vătămate să-l mai servească cu băuturi alcoolice și, întrucât aceasta a refuzat, inculpatul a început să o amenințe, spunând că o să am eu grijă de tine , că o să o taie cu cuțitul, după care a plecat înspre domiciliul său.

În urma amenințărilor adresate de inculpat, persoana vătămată a resimțit o stare de temere, justificată și de comportamentul violent al inculpatului în comunitatea din care aceștia fac parte, favorizat de consumul de alcool.

În jurul orelor 20,30, în timp ce persoana vătămată se afla în fața porții de acces în curte, împreună cu martorii,  inculpatul C. a revenit la locuința părții vătămate, având asupra sa un cuțit cu lama de 20 de cm,  motiv pentru care persoana vătămată a solicitat intervenția organelor de poliție, fiindu-i frică pentru viața sa.

 În timp ce se deplasa pe drumul public, înainte de a ajunge la locuința părții vătămate, din cauza stării de ebrietate în care se afla, inculpatul a căzut pe jos, iar organele de poliție chemate la fața locului de persoana vătămată au găsit asupra acestuia cuțitul.

În ceea ce priveşte legea penală mai favorabilă, instanța a reţinut că pentru fapta săvârșită de inculpat ambele acte normative prevăd aceleași limite de pedeapsă în cazul pedepsei cu închisoarea, precum și pedeapsa amenzii penale, alternativ cu pedeapsa închisorii. Având în vedere că, deși inculpatul a mai fost anterior condamnat, astfel după cum rezultă din fișa de cazier judiciar, pentru pedepsele aplicate s-a împlinit termenul de reabilitare, așa încât nu pot fi reținute prevederile referitoare la starea de recidivă și nici la pluralitatea intermediară, motiv pentru care, raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptei, la starea avansată de ebrietate în care se afla inculpatul, la modalitățile de executare a pedepsei, instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă este codul penal din 1969, urmând a respinge cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată de apărătorul ales al inculpatului.

Tot referitor la infracțiunea de amenințare, instanța a reţinut că în declarația dată în ședința publică din data de 13.03.2014, persoana vătămată a precizat că își retrage plângerea prealabilă față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, cu condiția ca acesta să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată. Ținând seama de necesitatea ca retragerea plângerii prealabile să fie totală și necondiționată, instanța a apreciat că manifestarea de voință a persoanei vătămate nu întrunește aceste condiții de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatului.

La alegerea şi individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanţa a avut in vedere dispoziţiile art. 52 si art. 72 C.pen. din 1969, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textele din partea specială a Codului penal, şi circumstanţele personale ale inculpatului care a suferit anterior condamnări, însă cu privire la care s-a împlinit termenul de reabilitare.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.2, alin.1, pct.1 din Legea nr.61/1991, instanța a constatat că, raportat împrejurarea că fapta a fost săvârșită pe drumul public din localitatea Podu Iloaiei, este incident art.4 din noul cod penal, referitor la dezincriminarea aceste  infracțiuni,  locul public în care inculpatul a purtat cuțitul nemaifiind o condiție de existență a infracțiunii în prevederile art.372 C.pen.