Acţiune în constatare clauze abuzive

Sentinţă civilă 8330 din 14.05.2014


Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La  data de 24 octombrie 2007 reclamantul C.I. a incheiat cu parata X- Sucursala Baneasa contractul de credit ipotecar nr. C …… /1130/6514 avand ca obiect acordarea de catre banca a unui credit ipotecar in suma de 99,865 CHF.

Conform art. 6.1 „Pentru creditul acordat , clientul datorează şi va plăti băncii o rată de dobândă revizuibilă în conformitate cu politica băncii”â

Conform art. 6.2 „Banca îşi rezervă dreptul să revizuiască periodic rata dobânzii, în funcţie de evoluţia  indicatorilor de referinţă pentru fiecare valută (EURIBOR pentru euro LIBOR pentru CHF ROBOR pentru Ron etc) modificările ratei de dobândă fiind aplicabile fără a fi necesar consimţământul clientului”

Conform art. 8.8 „Pe parcursul derulării  creditului, banca poate modifica nivelul taxelor şi comisioanelor, fără consimţământul clientului. Noul nivel al taxelor şi comisioanelor va fi publicat în Tariful de comisioane şi va fi afişat la sediile băncilor”.

Pârâta nu a făcut dovada existenţei unei negocieri a contractului, acesta fiind unul de adeziune, reclamantul neavând astfel posibilitatea negocierii vreunei clauze ci doar de a semna contractul în forma acceptată de bancă sau de a renunţa la contract.

Faţă de aceste prevederi contractuale, instanţa reţine că Legea nr. 193/2000, în forma în vigoare la data încheierii contractului de credit prevedea la art. 4 că o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor. 

Conform anexei din lege sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:  „a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivaţie întemeiată, în condiţiile în care comerciantul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părţi contractante şi acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.”

 Astfel, instanţa reţine că art. 6.1 teza a doua, în ceea ce priveşte sintagma „în conformitate cu politica băncii”, art. 6.2, art.8.8 din contract sunt abuzive deoarece s-a prevăzut că dobânda este variabilă în conformitate cu „politica băncii”, fără a fi indicate criterii clare şi neechivoce de modificare şi fără a da dreptul celui împrumutat de a rezilia contractul. Mai mult decât atât, în conformitate cu art. 15.3 din contract-fila 12 banca avea dreptul  de a declara exigibilitatea anticipată a creditului.

De asemenea, banca nu a făcut dovada că a existat o negociere a clauzelor contractuale şi nu a făcut dovada unei motivaţii întemeiate pentru modificarea dobânzii.

Aceste clauze lasă la latitudinea exclusivă a băncii dreptul de a modifica unilateral contractul în funcţie de propriile interese financiare, în defavoarea evidentă a consumatorului.

Astfel, instanţa reţine că aceste clauze sunt abuzive, motiv pentru care va constata caracterul abuziv al următoarelor clauze, prevăzute în contractul de credit ipotecar nr. C……/1130/6514/24.10.2007: art. 6.1 teza a doua, în ceea ce priveşte sintagma „în conformitate cu politica băncii”, art. 6.2, art.8.8, pe care le anulează, contractul derulându-se în continuare prin excluderea acestora.

Referitor la apararile paratei conform carora clientul a avut posibilitatea de a studia conditiile contractuale mai inainte de semnare si a avut posibilitatea de a solicita modificarea clauzelor contractuale si de a nu semna contractul daca nu era de acord cu continutul acestuia, instanţa le consideră în mod vădit neîntemeiate, faţă de împrejurarea că:

1.studierea contractului nu echivalează cu o negociere;

2. banca nu a făcut dovada negocierii şi nici măcar a posibilităţii teoretice ca o astfel de negociere să fi putut avea loc, în condiţiile în care contractul era unul de adeziune;

3.clauzele contractuale erau prestabilite, astfel că reclamantul nu avea decât două variante: de a semna în forma agreată de bancă sau de a nu mai obţine nici un credit.

Referitor la apararile paratei conform carora clientul avea posibilitatea sa achite creditul cu anticipatie sau sa il refinanteze, insa a ales sa plateasca ratele de credit si dupa ce i-a fost notificata majorarea ratei dobanzii, ceea ce echivaleaza cu o acceptare a acestei noi rate, instanţa le consideră de asemenea în mod vădit neîntemeiate faţă de împrejurarea că:

1.achitarea cu anticipaţie a creditului nu se putea realiza decât în condiţiile restrictive impuse de bancă la art. 9.10 –fila 9, astfel că cele 3 clauze abuzive împreună cu alte prevederi din contract, respectiv cu art. 9.10, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor;

2.plata ratei modificate în  mod unilateral de către bancă nu poate avea semnificaţia acceptării modificării contractului, întrucât aceasta se realizează prin acordul de voinţe al ambelor părţi contractante;

3.reclamantul era obligat să achite noile rate pentru a nu interveni exigibilitatea anticipată;

4.impunerea ca un consumator să încheie un alt contract de refinanţare este în mod vădit excesiv şi contrar cerinţelor bunei-credinţe şi ar crea un nou dezechilibru contractual.

Reţinând că voinţa părţilor a fost în sensul ca dobânda să fie variabilă, instanţa va obliga pârâta la refacerea graficului de rambursare şi la calcularea dobânzii prevăzută la art. 6.2, începând cu data încheierii contractului şi până la finalizarea acestuia, după următoarea formulă: marja fixă a băncii de 2,73% + valoarea indicelui LIBOR CHF la 3 luni. Aceasta este menită să asigure echilibrul contractual între părţi.

Referitor la apărările pârâtei în sensul că indicele LIBOR nu este indicat in cuprinsul contractului, astfel ca nu poate fi aplicat in relatiile dintre parti, si ca formula de calcul propusa de reclamant nu era prevazuta in contract, astfel ca nu poate fi avuta in vedere, instanţa reţine că indicele LIBOR este un element variabil, la care s-a făcut trimitere în cuprinsul art. 6.2 din contract, fiind determinabil.

Această formulă rezultă din voinţa părţilor ca dobânda să fie variabilă în funcţie de valoarea indicelui LIBOR CHF, acest element variabil impunând în  mod logic şi necesar şi existenţa unui element fix – marja băncii de 2,73%. Acesta rezultă din rata dobânzii de 5,5% pe an, din faptul că la data încheierii contractului LIBOR CHF era de 2,7533, conform înscrisurilor depuse de reclamant.

De asemenea, instanţa va ţine cont şi de faptul că banca a majorat unilateral dobânda de la 5,5% la 6,49%, aşa cum rezultă din scadenţarul din 24.10.2007-fila 14, fiind evidenţiată rata + dobânda, adresa băncii de la fila 21 şi scadenţarul din data de 04.06.2010.

 Ca urmare a anulării clauzelor abuzive, potrivit principiului retroactivităţii efectelor nulităţii instanţa va obliga pârâta la restituirea către reclamanta a sumelor achitate în plus rezultate din refacerea graficului de rambursare, acestea nefiind datorate.

Faţă de aceste considerente, instanţa va admite în parte acţiunea şi va constata caracterul abuziv al următoarelor clauze, prevăzute în contractul de credit ipotecar nr. C…./1130/6514/24.10.2007: art. 6.1 teza a doua, în ceea ce priveşte sintagma „în conformitate cu politica băncii”, art. 6.2, art.8.8, pe care le anulează, va obliga pârâta la refacerea graficului de rambursare şi la calcularea dobânzii prevăzută la art. 6.2, începând cu data încheierii contractului şi până la finalizarea acestuia, după următoarea formulă: marja fixă a băncii de 2,73% + valoarea indicelui LIBOR CHF la 3 luni, va obliga pârâta la restituirea către reclamanta a sumelor achitate în plus rezultate din refacerea graficului de rambursare.