Contestaţie în anulare

ÎN FAPT:

În urma analizării înscrisurilor din dosar, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Prin incheierea din data de 16.07.2014 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr.25373/299/2014, definitiva, a fost admisa in parte cererea reclamantilor R.A. si B.N. si s-a dispus obligarea paratei S.A. A LEGII 18/1991 DE PE LANGA P.  SECTOR 5 BUCURESTI la plata in favoarea creditorilor a unei amenzi civile de 500 lei/zi de intarziere, incepand cu data de 16.07.2014 pana la executarea obligatiei prevazuta in titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr.5753/15.07.2009 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti.

ÎN DREPT

A. Reglementări incidente

Potrivit art.503 alin.1 C.pr.civ., “Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.” 

Potrivit art.503 alin.2 si 3 C.pr.civ. (2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; 

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 

3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; 

4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. 

(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

Contestatorul a invocat dispozitiile art. art.503 alin.2 pct.2 coroborat cu art.503 alin.3 C.proc.civ.

B. Soluţia instanţei

10. Raportând reglementările incidente la situaţia de fapt reţinută, instanţa constată că acţiunea contestatorului este neîntemeiată. Soluţia instanţei se întemeiază pe următoarele argumente:

Contestaţia în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac, prin intermediul căreia se poate desfiinţa o hotărâre definitiva, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Având în vedere caracterul extraordinar al contestaţiei în anulare, aceasta poate fi formulată numai pentru motivele prevăzute expres de art. 503 alin.1 Cod procedură civilă, împotriva oricărei hotărâri definitive, precum şi pentru motivele prevăzute de art. 503 alin.2 si 3 Cod procedură civilă, împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de apel sau recurs.

Având în vedere că petentul-contestator nu a indicat niciunul dintre aceste motive, precum şi că invocarea (vădit neîntemeiată) a unor pretinse greşeli de judecată privind analizarea situatiei de fapt si aplicarea dispozitiilor legale incidente cauzei cu prilejul soluţionării Dosarului nr. 25373/299/2014 nu se încadrează în motivele prevăzute de art. 503 alin.1 Cod procedură civilă, contestaţia în anulare este vădit neintemeiata.

În realitate, petentul-contestator încearcă să nesocotească prevederile art. 905 alin.2 Cod procedură civilă, transformând contestaţia în anulare într-o cale devolutivă de atac, pentru a obţine reanalizarea probatoriului de către un alt judecător, deşi incheierea din data de 16.07.2014 este definitiva, iar efectul negativ al autorităţii de lucru judecat se opune rediscutării legalităţii şi temeiniciei sentintei civile nr.5753/15.07.2009 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, cu atât mai mult cu cât hotărârea pronunţată este temeinic motivată in fapt si in drept. Mai mult, desi titlul executoriu a fost solutionat definitiv si irevocabil la data de 21.01.2010, obligatia consemnata in titlul executoriu nu a fost executata benevol, astfel incat la data de 22.08.2013 intimatii au solicitat executarea silita, formandu-se astfel dosarul de executare silita nr.78/2013 al BEL NDM.

De asemenea, instanta reţine că pot să exercite contestaţie în anulare doar persoanele care au avut calitatea de parte în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată. Legitimarea procesuală activă este condiţionată nu numai de calitatea de parte în proces, ci şi de interesul în promovarea contestaţiei.

Faţă de considerentele expuse, instanţa va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul PS 5 prin Primar, ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare