Tagada paternitate

Hotărâre 2460 din 15.10.2013


Prin cererea înregistrată sub numărul prezentului dosar, reclamantul SAB, asistat de curator special SA, în contradictoriu cu pârâta RG, a solicitat instanţei ca prin sentinţa pe care o va pronunţa să constate că reclamantul nu este fiul numitului SCA, acesta din urma nefiind tatăl său biologic, si in consecinţă sa dispună radierea numelui si prenumelui numitului SCA de la rubrica tata din actul de naştere.

În motivare reclamantul a arătat că s-a născut în CJ la data de XX.XX.1997, naşterea fiind înregistrată sub nr….. din XX.XX.1997 in registrul de stare civila al Consiliului Local al Municipiului CJ, în certificatul său de naştere fiind trecuţi in calitate de părinţi: la rubrica mama SG (in prezent recăsătorită R) iar la rubrica tata SCE (soţul mamei) care a decedat anterior naşterii reclamantului, respectiv la data de 25.06.1997.

Persoana trecuta ca tata in actul de naştere al reclamantului nu este in realitate tatăl biologic, mama reclamantului fiind despărţita in fapt de soţul acesteia SCA cu aproximativ 2-3 ani înainte de naşterea reclamantului, perioada in care a convieţuit si a avut o relaţie stabila cu RB cu care s-a si căsătorit ulterior si care este tatăl biologic al reclamantului. Mai mult numitul SCE a decedat in timpul derulării acţiunii de divorţ de pârâtă, fără ca sentinţa de divorţ sa rămână definitiva si irevocabila, căsătoria nefiind desfăcuta prin divorţ, ci ca urmare decesului soţului. In consecinţa mama reclamantului a dobândit calitatea de soţie supravieţuitoare, in prezent fiind unica moştenitoare legala a defunctului SCE.

Succesiunea după defunctul SCE a fost dezbătută prin sentinţa civila nr……/1999 pronunţata de Judecătoria T in dos.nr……/1997 definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. nr……/A/2000 pronunţata de Tribunalul Cj in dos.nr. …./2000.

Prin Sentinţa civila nr…../1999 pronunţata de Judecătoria T in dos.nr…../1997 s-a stabilit calitatea de moştenitori legali după defunctul SCE a mamei reclamantului SG in calitate de soţie supravieţuitoare si a tatălui defunctului SE ca ascendent privilegiat, acesta din urma decedând la data de 18.01.2000 pe parcursul judecării apelului, moştenitor legal si continuator al apelului fiind unica moştenitoare legala SR in calitate de mama a defunctului SE.

 Numita SR a decedat si ea la data de 12.09.2004 (bunica defunctului SCE) fara a avea moştenitori legali sau testamentari. Pe cale de consecinţa in prezent unica moştenitoare legala in viata a defunctului SCE este soţia supravieţuitoare, parata RG fosta S.

 S-a mai învederat că tatăl si bunica numitului SCE cunoasteau faptul ca reclamantul nu este fiul lui SCE, acesta fiind si motivul pentru care nu a fost menţionat si chemat ca moştenitor la dezbaterea succesiunii dupa prezumtivul tata, fara a se specifica faptul ca defunctul ar fi avut un fiu.

Relaţia pârâtei cu numitul RB era de notorietate, aceştia convieţuind impreuna inca începând anterior cu 2-3 ani de naşterea reclamantului. Mai mult mama s-a si căsătorit cu tatăl biologic al reclamantului, numitul RB, iar de cand reclamantul s-a născut si pana in prezent, cei trei formează o familie.

S-a mai precizat că întrucât la data naşterii reclamantului, mama figura ca fiind văduva (soţie supravieţuitoare), iar in perioada legala de concepţie (calculata potrivit art.61 C.fam.) era căsătorita in acte cu soţul acesteia SCE, din oficiu, in actul de naştere al reclamantului, la rubrica tatălui a fost trecut numitul SCE. Decedând anterior naşterii reclamantului, SCE a fost in imposibilitate de a promova acţiune in tăgada de paternitate, astfel că si in prezent figurează ca tata in certificatul de naştere al reclamantului.

În drept: art.53, art.54, 55 C.fam., art.61 C.fam. cu modificările si completările ulterioare.

Pârâta RG, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea acţiunii.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, prin prisma dispoziţiilor legale incidente, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte legea aplicabilă situaţiei juridice deduse judecăţii, instanţa reţine că dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009 privind Codul civil statuează că stabilirea filiaţiei, tăgăduirea paternităţii sau orice altă acţiune privitoare la filiaţie este supusă dispoziţiilor Codului civil şi produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuţi după intrarea lui în vigoare.

 Prin urmare, raportat la data naşterii reclamantului a cărui paternitate este pusă sub semnul îndoielii, prezenta cauză se impune a fi soluţionată  prin prisma prevederilor Codului familiei.

 După cum rezultă din certificatul de naştere al reclamantului SAB, născut la data de XX.XX.1997, acesta este copil din căsătoria numitului SCE cu pârâta RG (fostă S). Este de observat că paternitatea reclamantului a fost stabilită prin aplicarea prezumţiei de paternitate faţă de numitului SCE, reclamantul fiind conceput în timpul căsătoriei acestuia cu pârâta şi născut ulterior încetării căsătoriei prin deces. Astfel, după cum rezultă din adresa nr. 1XX8/04.08.1998 eliberată de Primăria municipiului T, căsătoria numitului SCE cu pârâta RG (fostă S) a încetat prin deces, numitul SCE decedând anterior naşterii reclamantului, respectiv la data de 25.06.1997.

 În ceea ce o priveşte pe pârâtă, după cum rezultă din actele de stare civilă depuse în probaţiune şi din menţiunile Sentinţei civile  pronunţata de Judecătoria T şi ale Deciziei civile pronunţată de Tribunalul Cj, aceasta are calitatea de soţie supravieţuitoare a defunctului SCE.

Potrivit art. 53 alin.2 Codul familiei, copilul născut după desfacerea, declararea nulităţii sau anularea căsătoriei are ca tata pe fostul soţ al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei şi naşterea a avut loc înainte ca mama sa fi intrat într-o noua căsătorie, iar în conformitate cu prevederile art. 54 din acelaşi act normativ, paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului; acţiunea în tăgăduirea paternităţii poate fi pornită de oricare dintre soţi, precum şi de către copil; mama sau copilul introduce acţiunea împotriva soţului mamei; dacă acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor lui.

Proba testimonială administrată în cauză a confirmat faptul că pârâta s-a separat în fapt de numitul  SCE  la începutul anului 1995 şi ulterior s-a mutat împreună cu numitul RB în localitatea B. Declaraţiile martorilor au fost concordante cu privire la caracterul stabil şi de notorietate al relaţiei dintre pârâtă şi numitul RB, care în data de 16.10.1997 s-au şi căsătorit, precum şi cu privire la împrejurarea că reclamantul nu este fiul numitului SCE, ci al numitului RB.

Din coroborarea întregului materialul probator reiese aşadar că reclamantul a fost conceput şi născut în urma relaţiilor notorii asemănătoare celor de familie dintre pârâtă şi numitul RB, începând cu anul 1995, perioada legală de concepţie situându-se în intervalul de timp în care părţile au convieţuit anterior încheierii căsătoriei.

Faţă de aceste considerente, acţiunea formulată de reclamantul SAB apare ca întemeiată, astfel că instanţa o va admite şi în consecinţă:

 În temeiul art. 54 Codul familiei, va constata ca reclamantul nu este fiul numitului SCE, acesta din urma nefiind tatăl biologic al reclamantului, si in consecinţă urmează a dispune radierea numelui si prenumelui numitului SCE de la rubrica tata din actul de naştere inregistrat.

 În baza art. 43 lit. b) din Legea nr. 119/1996, va dispune efectuarea modificărilor cuvenite în actul de naştere al reclamantului.

Fără cheltuieli de judecată.