Contestatie la executare

Sentinţă civilă 20 din 06.08.2014


PRIN cererea înregistrată contestatoarea SC CA DE APĂ SOMEŞ SA a formulat  în contradictoriu cu intimata SC A SA cerere de suspendare a executării silite şi contestaţie la executare. A solicitat contestatoarea anularea  încheierii  civile nr. XX/2013 pronunţata in dos, nr. xxxx/328/2013 al Judecătoriei Turda ca fiind data fără îndeplinirea condiţiilor legale; anularea încheierii nr. 1/2013 din dosarul de executare nr. X3/2013 aflat pe rolul BEJ , ca fiind netemeinică şi nelegală;  anularea executării silite,  a tuturor actelor  emise/efectuate In dosarul de executare ca fiind premature, netemeinice şi nelegale;anularea adresei de înfiinţare a popririi, ca prematura si nelegala şi  pe cale de consecinţa desfiinţarea popririi sumelor menţionate în adresa de înfiinţare a popririi.

A mai solicitat contestatoarea să fie obligat executorul judecătoresc, în temeiul art 719 alin (7 la  plata amenzii judiciare in cuantumul stabilit de lege, pentru neîndeplinirea măsurilor prevăzute de art.  666 c.pr.civ., la plata despăgubirilor pentru paguba produsă prin indisponibilizarea  sumelor poprite, dispusă cu nerespectarea prevederilor legale privind începerea şi efectuarea acelor de executare silită.

Totodată, a solicitat contestatoarea suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare, în principal în temeiul art. 718 al. 4 pct. 1 c.pr.civ., iar în subsidiar în temeiul art. 718 al. 1 c.pr.civ.

În subsidiar, contestatoarea a solicitat diminuarea onorariului executorului judecătoresc ca nejustificat, anularea taxei de 4 lei reprezentând taxa judiciara pentru emiterea somaţiei, ca nejustificată , anularea încheierii nr. 1/2013 din dosarul de executare nr. 233/2013 aflat pe rolul BEJ Sin Marius ca fiind netemeinică.

În motivarea în fapt a contestaţiei la executare, contestatoarea a arătat că, în data de 1.,07.2013, i s-a  comunicat pe nr. de fax adresa nr. 1876/16.07,2013  prin care, terţul poprit -BCR- Direcţia sector public si finanţarea infrastructurii departament autorităţi publice  a informat-o cu  privire la  înfiinţarea popririi in sumă de 403.611,18  lei, in baza sentinţei civile nr.  9752/2013 din 19.06.2013, poprirea fiind scadenta in data de 21.07.2013.

Având in vedere adresa susmenţionată,  in data de 16.07.2013 a fost contactat

BEJ Sin Marius  pentru  a obţine informaţii atât cu privire la adresa de înfiinţare a

popririi cat si cu privire la suma indisponibilizată. În aceeaşi zi, executorul  judecătoresc a transmis pe mail documentele care au stat la baza înfiinţării popririi respectiv: încheierea nr. 1/12.07.2013 a BXEJ S Ms; Adresa cu privire la înfiinţarea  popririi pe conturile sale; sentinţa civilă nr. X9/2013; încheierea civilă nr. 1X/2013 pronunţata in dos. nr. xxxx/328/2013 a Judecătoriei Turda.

Potrivit art. 632 NCPC, executarea silita se poate efectua numai in temeiul unul titlu executoriu. Prin  urmare, asa cum rezulta din dispoziţiile legale, executarea  poate fi pornita doar in temeiul unui  titlu executoriu, or Sentinţa civilă nr. X2/2013, pronunţata in dosar nr. X/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca  care a  stat la baza  încheierii nr. 1 din data de  12.07.2013 a BEJ S Ms precum si a încheierii  civile  nr. 1705/2013 pronunţata in dos nr. xxxx/328/2013 a Judecătoriei  Ta, nu este titlu executoriu, sentinţa nu a rămas definitiva, atâta timp cat aceasta s-a dat cu drept de apel, iar apelul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei C la data de 11.07.2013, având termen de judecata la data de 23.09.2013. .

Pornind de Ia faptul că sentinţa  civila nr. 9752/2013, nu este definitiva, instanţa  de executare, in mod greşit a reţinut ca sunt îndeplinite toate condiţiile pentru admiterea  cererii de încuviinţare a executorii silite formulate de BEJ S Ms, încuviinţând d executarea silita prin încheierea nr.  1X/2013.

Având in vedere prevederile art. 665 al. 5 pct. 2 din noul cod de procedură civilă  conform cărora „instanţa poate respinge cererea  de încuviinţare a executării silite numai daca hotărârea sau după caz înscrisul nu constituie potrivit legii titlu executoriu", consideră  că încheierea nr. 1705/2013  s~a dat cu nerespectarea prevederilor legale si cu nesocotirea  rolului activ al instanţei, care pe lângă faptul ca a constatat că nu sunt impedimente pentru încuviinţarea executării silite, a reţinut ca înscrisul în temeiul căruia s-a solicitat încuviinţarea executării silite, in speţa Sentinţa civila nr 9752/2013, constituie titlu executoriu. .

Ţinând cont de faptul ca Sentinţa civilă nr. X2/2013 nu este titlu executoriu  solicită anularea încheierii nr.1/2013 din dosarul  de executare nr. 233/2013 aflat pe rolul l BEJ ca fiind netemeinică şi nelegală.

A mai arătat contestatoarea că, actele de executare s-au efectuat cu încălcarea  prevederilor art. 666 NCPC conform cărora „...executorul judecătoresc  va comunica debitorului o copie de pe încheierea data in condiţiile art 665, împreuna cu o copie certificata de executor pentru conformitate cu originalul a titlului executoriu, si  daca legea nu prevede altfel o somaţie "

Având in vedere faptul ca executorul judecătoresc nu i-a comunicat  somaţia si nici copia certificata pentru conformitate cu originalul a titlului executoriu, solicită a se face  aplicarea dispoziţiilor art 666 alin (2) NCPC si pe cale de consecinţă, să se dispună anularea executării  silite începute în dosarul nr. 233/2013  al BEJ s, a adresei de înfiinţare a popririi, precum  si a tuturor actelor emise/efectuate in dosarul de executare ca fiind prematură, netemeinică şi nelegală.

A mai menţionat că, executorul judecătoresc, primind cererea de executare silită la data  de 28.06.2013, înăuntrul termenului de 15 zile de promovare a  caii de atac. Sentinţa fiind comunicata in data  de 26.06,2013, nu a depus o minima diligenta pentru a verifica daca sentinţa care a stat la baza cererii de executare silita îndeplineşte condiţiile legale pentru a constitui titlu executoriu, si mai mult acesta a  efectuat acte de executare silita fără  respecta dispoziţiile legate,  motiv pentru care consideră ca sunt incidente dispoziţiile art. 719 NCPC si pe cale de consecinţa solicită obligarea executorului judecătoresc la plata amenzii judiciare in cuantumul prevăzut de lege, iar pe de altă parte aplicarea unei sancţiuni ar avea pe lângă rolul sancţionate si un rol preventiv cu privire ia practicile abuzive in modul da desfăşurare a executorii silite.

Cu privire la  despăgubirile solicitate, executarea silită s-a început fără a fi întemeiata pe un titlu executoriu , s-a  efectuat fără respectarea prevederilor legale apreciază ca sunt incidente  dispoziţiile art.  719 alin (7), motiv pentru care solicită obligarea la plata despăgubirilor pentru paguba cauzata prin indisponibilizarea sumelor poprite, despăgubiri egale cu cuantumul dobânzii acordate de fiecare  terţ poprit pentru sumele indisponibilizate, dobânda calculata pentru perioada in care sumele au fost indisponibilizate.

Referitor la cererea de suspendare menţionează vădita  diferenţa dintre cuantumul penalităţilor cuprinse in dispozitivul sentinţei şi cuantumul penalităţilor solicitate, neputând să se îndoiască de bună credinţa a creditoarei SC AA S.A., care adresându-se  biroului executorului judecătoresc cu cererea de executare silita, a solicitat executarea obligaţiei de plata in suma de 379,638,18 lei, calculând penalităţi de întârziere in cuantum de 1% pe zi de întârziere,  iar nu de 0.1% pe zi de întârziere, asa cum a solicitat in cererea de chemare in judecata si aşa cum a fost prevăzut in contractul de închiriere.

Prin urmare rezulta ca totalul obligaţiei de plata este in suma de 329.468.79 lei, iar nu suma de 379.638,18 lei precizata în încheierea nr. l din data de 12.07.2013 a BEJ.

Mai mult,  aşa cum rezulta din ordinul de plata anexat, in data de 28.06.2013 a fost achitata, in contul creditoarei suma de 2290,84 lei reprezentând diferenţa de chirie restantă aferentă perioadei 16.05.2007-15.06.2007, precum si suma de 5016,94 lei reprezentând penalităţi de întârziere in cuantum de 0.1% calculate începând cu  data de 01.0.7.2007 si pana la data de 28.06.2013. Suma achitata in data de 28.06.2013  a fost de 7.307,94  lei

Solicită a se constata  ca suma stabilita prin încheierea nr. 1 din data de  11.07.2013 nu a fost corect fixata atâta timp cat s-a achitat in data de 28.06.2013  suma de 7.307,94 lei.

Referitor la cheltuielile de executare silita menţionate in încheierea  din 12.07.2013 menţionează că, la stabilirea cheltuielilor, este menţionata suma de 4 lei reprezentând  taxa judiciara pentru emiterea somaţiei. Aşa  cum a arătat mai sus somaţia nu a fost emisa si nu i-a fost comunicata, prin urmare aceasta suma a fost menţionata in calculul cheltuielilor de executare in mod nejustificat.

Consideră  că onorariul de avocat in cuantum de 15.000 lei, este cu totul nejustificat  având in vedere natura si complexitatea prestaţiei acestuia in faza de executare silita.

In ceea ce priveşte onorariul executorului judecătoresc cu toate ca acesta se încadrează în prevederile Ordinului nr. 2550/2006 privind onorariile minimale si maximale pentru serviciile prestate  de executorii judecătoreşti, solicită să se constatate că  este exagerat de mare raportat la actele îndeplinite de către executorul judecătoresc in vederea punerii in executare a sentinţei civile nr. 9752/2013.

Mai mult, acest onorariu a fost stabilit in funcţie de cuantumul debitului in suma de 379.638,18 lei, neţinându-se cont, la data de 12.07.2013 când a fost  data încheierea in dosarul de executare nr. 233/2013  ca o parte din debit, respectiv suma de 7.307,78 lei, a fost achitata te data de 28.06.2013.

La data de14.08.2013 contestatoarea a formulat precizare a contestaţiei la executare prin care a solicitat anularea încheierii nr. 1705/2013 pronunţata in dos. nr. xxxx/328/2013 al Judecătoriei Turda ca fiind data fără îndeplinirea condiţiilor legale; Anularea încheierii nr. 1/2013 din dosarul de executare nr. 233/2013 aflat pe rolul BEJ, ca fiind netemeinică şi nelegală;  anularea executării silite începute în dosarul de executare nr.  X3/2013 al  BEJ,  a tuturor actelor emise/efectuate  in dosarul de executare cu fiind prematură, nelegală şi netemeinică; anularea adresei de înfiinţare a popririi, emisa in dosar de executare nr. X3/2013 ca prematură şi nelegală şi pe cale de consecinţă, desfiinţarea popririi sumelor menţionate in adresa de înfiinţare a popririi; obligarea  executorului judecătoresc  in temeiul art. 719 al. 7 la plata  amenzii judiciare in cuantumul stabilit de lege, pentru neîndeplinirea masurilor prevăzute de art. 666 NCPC; obligarea executorului judecătoresc la plata  despăgubirilor pentru paguba cauzata prin indisponibilizarea  sumelor poprite dispusa cu nerespectarea prevederilor legale  privind începerea si efectuarea actelor de executare silita; suspendarea executării silite, pana la soluţionarea contestaţiei la executare  în principal în temeiul art.  718 alin. (4) pct.1 nc.cp.c, iar in subsidiar in temeiul art. 718 alin. (1); anularea încheierii nr 2/2013 4 in dos. de executare nrX/2013 aflat  pe rolul BEJ , ca fiind netemeinică şi nelegală.

În subsidiar,  a solicitat diminuarea onorariului de avocat si diminuarea onorariului executorului judecătoresc ca nejustificate, anularea taxei de 4 lei reprezentând taxa judiciara pentru emiterea somaţiei, ca nejustificata; anularea încheierii nr. 1/2013 din dos. de executare nr. 233/2013 aflat pe rolul BEJ, ca fiind netemeinică, cu cheltuieli de judecată.

A menţionat că, precizarea  se justifica prin faptul ca in data de 29.07.2013 s - a comunicat pe adresa electronica încheierea nr.  2 din data de 26.07.2013  a BEJ  din dosarul de executare nr.X/2013, prin care a fost, in sarcina sa obligaţia de plata a sumei totale de 2.633,42 iei din care suma de 2.371,92 lei reprezentând debit iar suma  de 261,5 lei  reprezentând cheltuieli de executare silita in dosarul execuţional menţionat mai sus.

La aceeaşi  data, respectiv 29.07.2013 s-a mai comunicat  si somaţia prin care i s-a pus în vedere  ca in termen de o zi de la primirea acesteia sa achite suma totală de 1633,42lei, reprezentând penalităţi de întârziere si actualizare debit, conform titlului executoriu si cheltuieli de executare.

Urmare a primirii somaţiei pentru a evita  o noua blocare a activităţii economice, aşa cum s-a întâmplat urmare a popririlor anterioare efectuate prematur si nelegal  de către BEJ a înţeles să achite  in contul menţionat in somaţie suma de  2.633, 42 lei, dovada plaţii fiind transmisa pe adresa electronica a BEJ,

Prin Sentinţa civila nr. 9XX/2013, a fost obligata la achitarea, in favoarea reclamantei SCA SA. a sumei de 2.290,84 lei, reprezentând diferenţa de chirie restanta aferenta perioadei 16.05.2007 – 15.06.2007,  suma la care  se calculează penalităţi de întârziere in cuantum de 1% pe zi începând  cu data de 01.07.2007 si pana la achitarea debitului datorat, la plata sumei de 308.140 lei, reprezentând folosul  de tras pentru lipsa de folosinţă a terenului pentru perioada iunie 2007 – mai 2007, precum şi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 19.037,95 lei.

În data de 26.07.2013 creditoarea SC A  a formulat si înregistrat pe rolul BEJ  o adresa prin care a solicitat ca in cadrul dosarului de executare nr. X33/2013 sa se procedeze la  recuperarea penalităţilor de întârziere in cuantum de 618,52 lei, calculate la debitul datorat aferent perioadei 29 iunie 2013- 25 iulie  2013.

Totodată a solicitat si recuperarea dobânzii legale aferente sumei de 329.468,79 lei, respectiv suma de 1.753,40 lei.

Prin sentinţa menţionată, a fost obligata la plata sumei  de 2.290,84 lei reprezentând diferenţa de chirie restanta aferenta perioadei 16.05.2007 -15.06.2007 sumă la care se  calculează penalităţi de întârziere in cuantum de l % pe zi începând cu data de  01.07.2007 si pana la achitarea debitului datorat

In data de 28.06.2013, a achitat in contul creditoarei suma de 2.290,84 lei  reprezentând diferenţa de chirie restanta aferenta perioadei 16.05.2007- 15.06.200,  precum si suma de  5016,94 lei reprezentând penalităţi de întârziere in cuantum de  0,1% calculate începând cu data de 01.07,2007 si pana la data de 28.06.2013. Suma achitata in data de 28.06.2013 a fost de 7.307, 94 lei.

Prin adresa din data de 26.0.2013  creditoarea solicită cu totul nejustificat penalităţi de întârziere pentru perioada 29.06.2013 -25.07.2013 , neţinând cont  de faptul  ca atât debitul cat si penalităţile de întârziere au fost achitate in data de 28.06.2013.

Mai mult, arată  ca suma de 2.290,84 lei reprezentând diferenţa  de chirie restantă aferentă perioadei 16.05.2007- 15.06.2007, precum si suma de 50.169,39 lei, reprezentând penalităţi de întârziere calculate de către creditoare aplicând procentul de 1% pe zi de întârziere, iar nu de 0,1% pe zi de întârziere, au fost cuprinse  in totalul  sumei de  403.611,18 tei menţionată  in încheierea nr.1 a  BEJ, din dosarul de executare nr. 233/2013, suma care a  fost indisponibilizată şi achitată de  Banca Transilvania la  data de 23.07.2013 in contul indicat de către executorul judecătoresc.

Prin urmare,  atât suma de 2.290,84 lei, cât şi  penalităţile de întârziere, respectiv suma de 5016,94 lei a fost achitata de doua ori, atât în  data de 28.06.2013, cât şi în data de 23.07.2013.

In ceea ce priveşte solicitarea creditoarei SC A SA. cu privire la recuperarea dobânzii legale aferente  sumei de 329.468,79 lei  reprezentând  chiria restantă ( 2.290,84 lei),  folosul de tras pentru lipsa folosinţei terenului (308.140 lei),  respectiv cheltuieli de judecata (19037, 95 lei) , începând cu data pronunţării sentinţei şi până la data  recuperării creanţei, precizează că,  suma de 2.290.84 lei a fost achitată de două ori împreună cu penalităţile de întârziere. Or, creditoarea solicită în continuare dobânda legală  aferentă sumei deja achitată, dobândă care a fost deja achitată  la data de 29.07.2013.

Pe de alta parte, in privinţa folosului de tras pentru lipsa folosinţei terenului, a declarat apel, împotriva Sentinţei nr. X2/2013, dosarul este pe rolul Tribunalului Comercial Cluj, având termen de judecata in data 23.09.2013.

Pornind de  la faptul ca prin Sentinţa civila nr.  X2/2013 nu a fost acordată dobânda legală, văzând prevederile ari  628, alin3 CPC conform cărora executorul judecătoresc la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligaţiei principale, stabilite in bani în cazul in care titlul executoriu  nu conţine nici un asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizarea, in funcţie  de rata inflaţiei calculata de la data când hotărârea judecătoreasca a devenit executorie, ţinând cont de faptul ca Sentinţa civilă  nr 9752/2013 nu este definitiva, solicită a se constata ca solicitarea creditoarei  cu privire la recuperarea dobânzii legale este netemeinică şi nelegală.

Având in vedere ca prin încheierea executorului judecătoresc nr. 2 din data de  26.07.2013 a fost stabilita netemeinic si nelegal in sarcina sa obligaţia de plata a sumei de 2.633,42 lei,  încheierea care a stat la baza somaţiei emise de către executorul judecătoresc, la primirea căreia a efectuat plata sumei menţionate, solicită  anularea încheierii nr. 2/2013 din dosarul de executare nr, 233/2013 aflat pe rolul BEJ , ca fiind netemeinică şi nelegală.

La data de 30.08.2013 a depus la dosar întâmpinare intimata prin care a solicitat respingerea contestaţiei  şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Referitor la primul capăt de cerere, arată că,  încheierea de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Turda în dosarul xxxx/328/2013, contrar susţinerilor contestatoarei,  a fost pronunţată cu respectarea prevederilor legate în materie.

Hotărârea judecătorească pe care se întemeiază cererea de executare silită a fost pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în cadrul procedurii reglementată de dispoziţiile art 7201 şi urm, C.pr.civ. din 1948. În aceste condiţii, raportat la dispoziţiile art. 720 ind. 8 din acelaşi C.pr.civ., această hotărâre este executorie de drept, putând fi pusă în executare silită.

Potrivit dispoziţiilor art, 374 alin. 1 C+p.civ. din 1948, hotărârea judecătorească nu se poate executa dacă nu este învestită cu formulă executorie, afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu şi de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege, care se execută fără formulă executorie.

Aşadar, acest text de lege instituie regula potrivit căreia o hotărâre judecătoreasca poate fi pusă în executare numai dacă a rămas definitivă ori a devenit irevocabilă şi a fost respectată procedura învestirii cu formula executorie, însă stabileşte şi anumite excepţii, care se referă la încheierile executorii, hotărârile executorii provizoriu, precum şi la alte hotărâri sau titluri determinate de lege. Ca urmare a caracterului lor executoriu stabilit de lege, încheierile şi hotărârile respective se pun în executare fără a fi definitive sau irevocabile.

În acest sens este de observat că, în cadrul reglementării privind execuţia vremelnică, prin art. 278 Cp.civ, din 1948 se precizează că hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect vreuna dintre situaţiile menţionate la pct. 1-6 din cuprinsul acelui articol, în cazul hotărârilor parţiale reglementate de art. 270, (pct- 7), precum şi în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie.

Or, un astfel de caz este şi cel stabilit prin art, 720 ind. 8 Cp,civ. din 1948, care prevede în mod expres că hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii

De altfel, cu referire la problema de drept invocată s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. XXXVII din 7 mai 2007, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general şi s-a statuat că dispoziţiile ait 720 ind. 8 Cp,civ. se interpretează în sensul că hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie comercială sunt executorii de drept, nefiind necesar nici măcar a fi învestite cu formulă executorie pentru a fi puse în executare,

În consecinţă, fiind pronunţată cu respectarea dispoziţiilor vechiului cod de procedură civilă,  sentinţa civilă nr. 9752/2013 a Judecătoriei Clui-Napoca constituie titlu executoriu, putând fi pusă în executare cu respectarea procedurii de executare silită reglementată de noul Cp.civ., astfel cum se dispune prin Legea nr. 76/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

S-a invocat totodată în motivarea primului petit al contestaţiei că împotriva hotărârii a fost declarat apel, iar acesta suspendă de drept executarea.

Din cuprinsul art. 3 al Legii nr. 76/2012 rezultă clar că procesele începute sub imperiul vechiului C.p.civ, urmează a fi supuse acestuia, inclusiv în ceea ce priveşte exercitarea şi soluţionarea căilor de atac. Prin urmare, în cazul de faţă sunt incidente dispoziţiile art. 720 ind. 8  C.pr.civ din 1948, care prevede în mod expres că exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea. Această prevedere este cât se poate de firească, raportat la caracterul executoriu al hotărârilor pronunţate în primă instanţă în litigiile comerciale.

A mai menţionat intimata că, la solicitarea sa, executarea silită s-a realizat prin instituirea popririi asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporate urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente, astfel cum prevede art. 780, al. (1) C.pr.civ.Potrivit art. 782, al. (1) C.p,civ. poprirea se înfiinţează fără somaţie în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătată  la art.  780 alin. 1,  împreună cu încheierea de încuviinţare a executării sau un certificat privind soluţia pronunţată în dosar. Acelaşi text de lege stabileşte, într-adevăr, obligativitatea înştiinţării debitorului, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popriri în care se vor ataşa copil certificate de pe încheierea de încuviinţare a executării sau de pe certificatul privind soluţia pronunţată în dosar, titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.

Aşadar, susţinerea contestatoarei potrivit căreia executorul judecătoresc ar fi trebuit să emită în prealabil o somaţie nu are nici un suport legal. Totodată, astfel cum rezultă din actele anexate contestaţiei la executare, dispoziţiile stabilite prin ultimul text de lege invocat mai sus au fost respectate, contestatoarea fiind înştiinţată despre înfiinţarea popririi, comunicându-i-se toate înscrisurile la care se face referire în cuprinsul acestuia.

În ceea ce priveşte solicitarea privind diminuarea cuantumului onorariilor avocatului şi executorului judecătoresc, apreciază ca aceasta este neîntemeiată. De altfel, susţinerile contestatoarei în sensul că aceste onorarii sunt disproporţionat de mari nu sunt argumentate în nici un fel în motivarea contestatoarei.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt, potrivit art. 669, al. (2) Cpr.civ, în sarcina debitorului urmărit. Fundamentul acordării cheltuielilor de executare avansate de către creditor, în care sunt incluse şi sumele de bani plătite avocatului şi executorului cu titlu de onorariu, îl reprezintă culpa debitorului, care nu şi-a executat voluntar obligaţiile impuse prin titlul executoriu,

Executarea creanţei a presupus activitatea avocatului împuternicit constând în studierea dosarului de fond şi obţinerea titlului executoriu (copie legalizată a hotărârii judecătoreşti, consultaţii acordate creditoarei, formularea cererii de executare silită, plata taxelor aferente, deplasări la biroul executorului judecătoresc, urmărirea executării, reprezentarea creditoarei pe parcursul desfăşurării întregii proceduri de executare silită).

Totodată, în practica judiciară  s-a stabilit, raportat la prevederile art, 274 alin- 3 C.p.civ,, în aprecierea cuantumului onorariului, trebuie avută în vedere şi valoarea pricinii, alături de volumul de muncă al avocatului. Onorariul perceput în cazul de faţă este de este extrem de mic faţă de valoarea creanţei, astfel că acesta nu apare ca fiind disproporţionat

În  ceea ce priveşte abuzul de drept, nu s-a făcut dovada exercitării cu rea-credinţă a dreptului creditorilor de a solicita recuperarea acestor cheltuieli de executare. Reaua-credinţă  nu poate fi prezumată, ci în mod obligatoriu, trebuie dovedită. Raporturile juridice civile sunt guvernate de principiul bunei credinţe, care se prezumă până la proba contrarie. Creditorii au dreptul de a beneficia de asistenţa juridică a unui specialist în drept şi îi faza de executare, precum şi de a-şi recupera cheltuielile efectuate în acest scop,  în cazul de fată, onorariul de avocat a fost plătit exclusiv în vederea realizării creanţei, dreptul fiind exercitat potrivit scopului în vederea căruia a fost recunoscut, cu respectarea dispoziţiilor art. 12 Cp,tiv

În ceea ce priveşte onorariul executorului judecătoresc, sumele plătite cu acest titlu reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite. Potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 şi ale Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2550/2006, în cazul obligaţiilor având ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depăşi un anumit plafon, determinat potrivit acestor acte normative raportat la cuantumul obligaţiei de plată a cărei executare se urmăreşte. în cazul de faţă, pentru a determina cuantumul onorariului său, executorul judecătoresc a aplicat în mod corect dispoziţiile legale invocate, în aceste condiţii, instanţa nu poate interveni pentru a micşora cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor, având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime şi maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecţie debitorului. Onorariile executorului judecătoresc, calculate în limitele impuse de art, 37 alin. 1 din Legea nr. 138/2000, nu pot fi disproporţionat de mari faţă de munca depusă de executor, astfel cum a susţinut contestatoarea, întrucât textul de lege menţionat înlătură orice disproporţie vădită.

Totodată, prin reducerea onorariilor plătite avocatului şl executorului judecătoresc sunt în imposibilitate de a-şi recupera integral cheltuielile de executare, deşi nu se află în culpă procesuală, fiind evident că refuzul  nejustificat al contestatoarei de a achita suma datorată, stabilită printr-o hotărâre judecătorească, deşi s-a dovedit clar că dispunea de resursele financiare necesare acoperirii creanţei, a condus la demararea procedurii de executare silită şi efectuarea unor cheltuieli în acest sens,

Neîntemeiate sunt şi susţinerile potrivit cărora a dat dovadă de rea-credinţă la momentul demarării procedurii de executare silită. Cererea adresată executorului judecătoresc în acest sens a fost înregistrată la data de 28 iunie 2013, exact în aceeaşi zi în care contestatoarea a dispus virarea sumei indicată în cuprinsul contestaţiei în contul său, astfel încât  nu avea cum să ia cunoştinţă în ziua respectivă de efectuarea plăţii.

Pe de altă parte, suma indicată reprezintă o mică parte din valoarea creanţei, astfel că în mod firesc, cererea privind executarea întregii creanţe este pe deplin justificată.

Raportat la solicitarea privind suspendarea executării silite solicită  în principal anularea acestui capăt de cerere raportat la dispoziţiile art. 196, al (1) C.p.civ,, iar în subsidiar, respingerea acestuia ca neîntemeiat

La data de 11 septembrie 2013 intimata SC A SA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii raportat la solicitarea privind anularea încheierii nr. 2/2013 din dosarul execuţional nr. 233/2013 aflat pe rolul BEJ.

În probaţiune părţile au depus la dosar înscrisuri în copie.

A fost depus dosarul de executare nr. 233/2013 al BEJ

Analizând excepţia tardivităţii raportat la solicitarea  privind anularea încheierii nr. 2/2013 din dosarul execuţional nr. 233/2013 aflat pe rolul BEJ din cuprinsul petitului 8 al contestaţie precizate, reţine că, aceasta este neîntemeiată.

Astfel, încheierea menţionată a fost comunicată potrivit susţinerilor contestatoarei, neinfirmate de intimată, la data de 29.07.2013, iar precizarea la contestaţia la executare a fost depusă la data de 14.08.2013, fiind respectat termenul de 15 zile prevăzut de art. 714 al. 1 c.pr.civ.

În consecinţă, va respinge ca neîntemeiată excepţia tardivităţii invocată de intimată.

Pe fondul cauzei, reţine că, prin sentinţa civilă nr. 9752/2013 pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. 16852/211/2009 a fost admisă acţiunea civilă precizată formulată de SC A SA împotriva pârâtei CA  DE APĂ SOMEŞ SA, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 2.290,84 lei reprezentând diferenţa de chirie restantă aferentă perioadei 16.05.2007 – 15.06.2007 cuprinsă în factura fiscală nr. 6175079/11.05.2007, sumă la care se calculează penalităţile de întârziere în cuantum de 1% pe zi de întârziere începând cu data de 01.07.2007 şi până la achitarea debitului datorat. Totodată, a fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 308.140 lei reprezentând folosul  de tras pentru lipsa de folosinţă a terenului pentru perioada iunie 2007 – mai 2013, precum şi  la sumei de 19.037,95 lei cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din data de 10 octombrie 2013 pronunţată în camera de consiliu în dosarul nr. X2/211/2009 al Judecătoriei Cluj Napoca s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei civile nr. X/2013 în sensul obligării pârâtei la plata penalităţilor de întârziere în favoarea reclamantei în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere şi nu de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

În data de 28.06.2013 intimata SC A SA a depus la Biroul Executorului Judecătoresc Sin Marius cerere de executare silită sub forma popririi asupra conturilor bancare ale debitoarei SC C DE APĂ SOMEŞ SA în vederea recuperării următoarelor sume de bani stabilite prin sentinţa civilă nr. 9752/2013 pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. 16852/211/2009: 2290,84 lei reprezentând chiria restantă, cu penalităţi de întârziere în cuantum de 50169,39 lei aferente perioadei 1 iulie 2007 – 28 iunie 2013, calculate la 1% pentru fiecare zi de întârziere ( 22,9084 lei X 2.190 zile), 308.140 lei reprezentând folosul de tras pentru lipsa folosinţei terenului proprietatea sa pentru perioada iunie 2007 – mai 2013; suma de 19.037,95 reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 28.06.2013 dată de BEJ a fost admisă cererea formulată de creditoarea SC A SA, s-a dispus înregistrarea cererii de executare silită în registrul general al BEJ şi s-a dispus deschiderea dosarului de executare silită  nr. 233/2013 împotriva debitoarei SC CA DE APĂ SOMEŞ SA în baza titlului executoriu sentinţa civilă nr. 9752/2013 din data de 19.06.2013 a Judecătoriei Cluj.

Prin încheierea civilă nr. 1705/2013 a Judecătoriei Tu pronunţată în dosarul  nr. xxxx/328/2013  a fost încuviinţată  executarea silită a titlului executoriu constând în sentinţa civilă  nr. X2/2013 pronunţată de Judecătoria Cj a în dosarul nr. X1/211/2009 şi a fost autorizat creditorul să treacă la  executarea silită a obligaţiilor decurgând din titlul executoriu.

Executorul Judecătoresc a emis la data de 12.07.2013 încheierea nr. 1 prin care au fost stabilite cheltuielile de executare în dosarul execuţional menţionat compuse din: 14.00 lei taxă de timbru; 15.000 lei onorariu avocat, 49.00 lei taxe poştale; 4 lei taxă judiciară pentru emiterea somaţiei şi înfiinţarea popririi; 4.844 lei onorariu executor judecătoresc + 229 lei onorariu executor judecătoresc + 3.833 lei onorariu executor judecătoresc. Prin încheiere, s-a constatat că, suma totală de plată este de 403.611.18 lei.

Prin  adresa nr. 2X3/2013 s-a dispus executarea silită prin înfiinţarea unei popriri asupra conturilor aflate în raza de competenţă a Curţii de Apel Cluj ale debitoarei SC C DE APĂ SOMEŞ SA până la încasarea sumei de  403.611,18 lei sumă compusă din 19.037,95 lei cheltuieli de judecată, 2290,84 lei diferenţa de chirie restantă pe perioada 16.05.2007 – 15.06.2007 şi 308.140 lei reprezentând folosul tras pentru lipsa de folosinţă a terenului, conform titlului executoriu, pe perioada iunie 2007 – mai 2013 şi 50.169,39 lei penalităţi de întârziere calculate de creditoare aferente perioadei 01.07.2007 – 28.06.2013 inclusiv, 23.973 lei cheltuieli de executare silită precum şi comisionul necesar transferului banilor în contul de consemnare.

Debitoarea a fost înştiinţată cu privire la declanşarea procedurii de executare silită, comunicându-i-se o copie certificată a încheierii de încuviinţare a executării silite, copie certificată a titlului executoriu şi somaţia, precum şi adresa de înfiinţare popririi ( f. 117-118), conform dovezii de comunicare  recepţionate la data de 22.07.2013 ( f. 117-119).

În data de 23.07.2013, în urma popririi instituite la Banca Tr, s-a consemnat la dispoziţia executorului judecătoresc suma totală de 403.611,18 lei, din care a fost reţinută suma de 5.973 lei cu titlu de rest cheltuieli de executare ( f. 128-129), suma de 397.638,18 lei fiind virată de executor în contul creditoarei prin ordinul de plată din 26 iulie 2013 ( f. 130).

În data de 26.07.2013  creditoarea SC A SA a solicitat executorului judecătoresc să procedeze şi la recuperarea dobânzii legale aferente sumei de 329.468,79 lei care, potrivit titlului executoriu, reprezintă chiria restantă ( 2290,84 lei), folosul de tras pentru  lipsa folosinţei terenului proprietatea sa ( 308140 lei), respectiv cheltuieli de judecată ( 19037,95 lei) începând cu data pronunţării sentinţei, 19 iunie 2013 şi până la data recuperării creanţei, 25 iulie 2013. Astfel, cuantumul dobânzii legale este de 1753,40 lei conform Circularei BNR nr. 17/2013 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României.

Executorul judecătoresc a emis încheierea nr. 2/26.07.2013 prin care a stabilit cheltuieli de executare  în sumă de 24,50 lei taxe poştale şi 237 lei onorariu executor judecătoresc, suma totală de plată fiind  de 2633,42 lei. În consecinţă, executorul judecătoresc a procedat la emiterea somaţiei pentru suma de 2.633,42 lei reprezentând penalităţi de întârziere şi actualizare debit, comunicată  debitoarei în data de 29 iulie 2013

Suma de 2633,42 lei a fost consemnată la dispoziţia executorului, care  prin ordinul de plată nr. 129/31.07.2013 a efectuat către creditoare plata sumei de 2371,92 lei.

Potrivit dispoziţiilor art. 711 c.pr.civ. împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare  se poate face contestaţie la executare de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Conform art. 632 c.pr.civ.  executarea silită  se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri, care potrivit legii pot fi puse în executare.

Instanţa reţine că, titlul executoriu care stă la baza executării silite în dosarul de executare nr. 2X3/2013 al BEJ este reprezentat de sentinţa civilă nr. X/2013 pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. 1X2/211/2009, dosar judecat în cadrul procedurii instituite de capitolul XIV din codul de procedură civilă de la 1865 privind soluţionarea litigiilor dintre profesionişti.

Hotărârea pronunţată în această procedură în primă instanţă este executorie, iar exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea ( art. 720 ind. 8 din codul de procedură civilă de la 1865). În consecinţă, în mod corect a fost încuviinţată executarea silită a acestei sentinţe prin încheierea civilă nr. X5/2013 pronunţată de Judecătoria Turda în dosarul nr. xxxx/328/2013, neexistând nici un impediment care să justifice respingerea acestei cereri şi nicio raţiune pentru anularea încheierii nr. 1/2013 din dosarul de executare nr. 233/2013 aflat pe rolul BEJ.

Executarea silită în dosarul de executare nr. 233/2013 al BEJ a fost efectuată prin poprire, fiind aplicabile regulile instituite de art. 780 şi urm. c.pr.civ.

Astfel, conform art. 782 c.pr.civ. poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii  de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 780 al. 1 împreună cu încheierea  de încuviinţare a executării. Despre măsură va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor ataşa şi copii certificate  de pe încheierea  de încuviinţare a executării şi titlul executoriu în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.

Din dosarul de executare silită reiese că, aceste dispoziţii legale au fost respectate, în adresa de înfiinţare a popririi fiind menţionat titlul executoriu, iar terţilor popriţi le-au fost comunicate copii certificate  de pe încheierea de încuviinţare a executării şi titlul executoriu. Despre această măsură a fost încunoştiinţată debitoarea SC CA DE APĂ SOMEŞ SA, căreia i s-a comunicat în copie un exemplar al adresei de înfiinţare a popririi, copie certificată de pe încheierea de încuviinţare a executării silite, copie certificată a titlului executoriu.

Faţă de considerentele expuse, constată că nu este justificată cererea de aplicare a unei amenzi judiciare executorului judecătoresc, nici cererea de obligare a acestuia la plata de despăgubiri.

Referitor la susţinerile potrivit cărora între dispozitivul şi considerentele sentinţei civile nr. X2/2012 a Judecătoriei C există contradicţii, constată că, astfel cum reiese din prevederile art. 713 al. 3 din codul de procedură civilă, contestaţia privind lămurirea înţelesului, aplicării şi întinderii titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea care se execută, cale care nu a fost urmată de către contestatoare. Totodată, faptul că, prin încheierea pronunţată în camera de consiliu din data de 10 octombrie 2013  a Judecătoriei C a fost îndreptată eroarea materială strecurată în dispozitivul sentinţei civile nr. X2/2013 în sensul obligării pârâtei la plata penalităţilor de întârziere în favoarea reclamantei în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere şi nu de 1% pentru fiecare zi de întârziere, nu are relevanţă în privinţa legalităţii executării silite, în condiţiile în care încheierea de îndreptare a erorii materiale a fost pronunţată ulterior emiterii actelor de executare silită.

Nici  faptul că, debitoarea a achitat în data de 28.06.2013 în contul debitoarei suma de 2290,84 lei, reprezentând diferenţa  de chirie restantă aferentă perioadei 16.05.2007 -15.06.2007, precum şi suma de 5016,94 lei reprezentând penalităţi de întârziere în cuantum de 0,1% calculate începând cu data de 01.07.2007 şi până la data de 28.06.2013  nu are influenţă asupra legalităţii executării silite, în condiţiile în care cererea de încuviinţare a executării silite a fost depusă la executorul judecătoresc în aceeaşi zi faptul plăţii nefiind cunoscut de către creditoare.

Referitor penalităţile  de întârziere aferente perioadei 29.06.2013 – 25.07.2013, constată că acestea sunt justificate, plata debitului către creditoare având loc la data de 26.07.2013, iar dobânda legală este datorată pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor rezultate din titlul executoriu. Astfel, este neîntemeiat capătul de cerere privind anularea încheierii  nr. 2/26.07.2013 emisă de executorul judecătoresc Sin Marius.

Referitor la cheltuielile  de executare silită, constată că, acesta au fost stabilite în limite rezonabile, în raport cu complexitatea dosarului de executare şi cuantumul debitului urmărit, debitoarea putând evita plata acestora în condiţiile în care şi-ar fi îndeplinit anterior obligaţiile de plată datorate în temeiul  titlului executoriu. Taxa de 4 lei menţionată la stabilirea cheltuielilor este avută în vedere nu numai pentru emiterea somaţiei, dar şi pentru înfiinţarea popririi, astfel cum reiese din încheierea nr. 1/12.07.2013.

În consecinţă, va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC CA DE APĂ SOMEŞ SA.

Faţă de considerentele mai sus expuse, neexistând motive temeinice, va respinge cererea de suspendare a executării silite.

În baza art. 451 şi urm. c.pr.civ. va obliga contestatoarei să plătească intimatei suma de 3.000 lei cheltuieli de judecată justificate prin înscrisurile depuse la dosar