Vatamare corporala din culpa

Sentinţă penală 302 din 27.05.2013


Dosar nr. 14371/288/2011

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RÂMNICU VALCEA

SECŢIA PENALA

Operator de date cu caracter personal nr.4078

SENTINŢA PENALĂ NR. 302

Şedinţa publică din 27 mai 2013

Instanţa constituită din:

Preşedinte: xxxxxxxx

Grefier: xxxxxxxx

--------

Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.Vâlcea reprezentat prin

Procuror : xxxxxxxxx

Pe rol fiind pronunţarea asupra procesului penal privind pe inculpatul S. A., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm.Vâlcea nr.6147/P/2010 pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 184 alin.1 şi 3 c.p., art. 184 alin.1 şi 3 c.p. şi art. 184 alin.2 şi 4 c.p., art. 184 alin.2 şi 4 c.p., cu aplic. art. 33 lit.b c.p.

Potrivit dispoziţiilor art. 310 alin. 2 C. proc. pen., părţile nu se citează la pronunţarea sentinţei.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 13 mai 2013, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp  a amânat pronunţarea pentru 20 mai 2013,  respectiv 27 mai 2013, când a hotărât.

INSTANŢA

Deliberând, constată următoarele:

Prin rechizitoriul din  31.10.2011 dat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosar nr. 6147/P/2010 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului major S. A. pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 184 alin.1 şi 3 din Codul penal (două fapte; părţi vătămate D. D. – C. şi E. M. – V.) şi ale infracţiunilor de vătămare corporală gravă din culpă, prevăzute de art. 184 alin.2 şi 4 din Codul penal (două fapte; părţi vătămate S. C. – P. şi D. A. – I.), cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Totodată, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de inculpatul S. A.  pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal (persoană vătămată D. E. B.), fiind aplicabile dispoziţiile art.10 lit. b din Codul de procedură penală, având în vedere că numita D. E. B. a necesitat pentru vindecare un număr de 8 - 9 zile de îngrijiri medicale.

De asemenea, prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul D. A. I. pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 184 alin.1 şi 3 Cod penal (persoane vătămate E. M. V., D. D. C., S. A. şi D. E. B.) şi art. 184 alin.2 şi 4 Cod penal (persoană vătămată S. C. P.), fiind aplicabile în cauză dispoziţiile art.10 lit. d Cod procedură penală, având în vedere că în sarcina acestuia nu se poate reţine vreo culpă în producerea accidentului de circulaţie.

În cuprinsul actului de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că, la data de 20.11.2010, în jurul orelor 08,30, inculpatul S. A. conducea autoturismul marca VW Polo, cu numărul de înmatriculare VL-61-SCS, pe DN 64  (strada Tudor Vladimirescu) pe raza oraşului Băile Olăneşti, din direcţia Băile Olăneşti – Râmnicu-Vâlcea, şi, pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de drum, la ieşirea dintr-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, semnalizată în mod corespunzător, a trecut peste axul drumului marcat cu linie continuă şi a pătruns pe banda de contrasens, intrând în coliziune cu autoturismul marca Opel Vectra cu numărul de înmatriculare VL-06-JOA, condus de partea vătămată D. A. I., rezultând vătămarea corporală a părţilor vătămate E. M. V. (a necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare), D. D. C. (a necesitat cca. 55 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare), D. A. I. (a necesitat 80-90 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare) şi S. C. P. (a necesitat 120 – 130 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Procurorul a reţinut că vina pentru producerea accidentului îi aparţine în exclusivitate inculpatului S.A., care avea posibilitatea de evitare a acestuia dacă nu încălca dispoziţiile legale care reglementează circulaţia pe drumurile publice.

De asemenea, procurorul a considerat că nu se poate reţine în sarcina părţii vătămate D. A. I. vinovăţie în producerea accidentului, întrucât depăşirea de către acesta a limitei de viteză pe sectorul de drum respectiv, neînscriindu-se în lanţul cauzal, nu avea posibilitatea evitării accidentului.

Procedura judiciară aplicabilă în cauză este aceea de drept comun, având în vedere poziţia procesuală a inculpatului exprimată în şedinţa publică din data de 5 martie 2012 şi consemnată în declaraţia luată acestuia (fila 200, vol. I dosar).

În cauză, au fost audiate părţile şi s-au administrat probe.

De asemenea, s-a dispus introducerea în cauză şi citarea unităţilor medicale SPITALUL JUDEŢEAN de URGENŢĂ VÂLCEA, SERVICIUL de AMBULANŢĂ JUDEŢEAN VÂLCEA, SPITALUL CLINIC de URGENŢĂ BAGDASAR – ARSENI BUCUREŞTI şi SPITALUL de URGENŢĂ de CHIRURGIE PLASTICĂ, REPARATORIE şi ARŞI, care s-au constituit părţi civile în cauză, iar faţă de împrejurarea că, la data comiterii accidentului, pentru autoturismul condus de inculpat era încheiată o poliţă de asigurare de răspundere civilă obligatorie (depusă, în fotocopie, la fila 363 dosar u.p.), a fost introdus în cauză şi s-a procedat la citarea asigurătorului de răspundere civilă auto S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE S.A.

Din probatoriul administrat pe parcursul urmăririi penale şi judecăţii – respectiv: declaraţiile părţilor vătămate, ale inculpatului, ale martorilor; procesele-verbale de cercetare la faţa locului; planşe fotografice; expertize medico-legale; expertize tehnice auto; alte înscrisuri, instanţa reţine în fapt următoarele:

La data de 20.11.2010, după orele 2000, inculpatul S.A. a plecat, singur, din oraşul Băile Olăneşti la volanul autoturismului marca Volkswagen Polo cu numărul de înmatriculare VL-61-SCS, proprietatea tatălui său, în direcţia Râmnicu Vâlcea.

În aceste împrejurări, în jurul orelor 2030, inculpatul S.A. se deplasa cu autoturismul pe D.N 64 (strada Tudor Vladimirescu) pe raza localităţii oraşului Băile Olăneşti, din direcţia Băile Olăneşti - Râmnicu Vâlcea, în condiţiile unui drum uscat, viteza de deplasare a autoturismului fiind de minim 83 km/h, circulaţia desfăşurându-se pe două sensuri, pe fiecare sens existând o bandă de circulaţie, separate prin marcaj longitudinal simplu continuu.

La un moment dat, la ieşirea dintr-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, semnalizată corespunzător, pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de drum, autoturismului condus de inculpatul S.A. a intrat în derapaj, împrejurare în care a trecut peste axul drumului marcat cu linie continuă şi a pătruns pe banda de contrasens.

În acele moment, pe banda de contrasens (direcţia de deplasare Râmnicu Vâlcea - Băile Olăneşti) se apropia autoturismul marca Opel Vectra, cu numărul de înmatriculare VL-06-JOA, condus de către partea vătămată D. A. I. Alături de acesta, pe scaunul din dreapta faţă se afla partea vătămată S. C. P., iar  bancheta din spate era ocupată de către partea vătămată D. D. C., în stânga, de partea vătămată E. M.-V., în dreapta, şi de martora D. E. B., în centru. Nici una dintre persoanele care se aflau în autoturismul Opel Vectra nu purta centura de siguranţă.

În împrejurările descrise anterior, autoturismul VW Polo condus de către inculpatul S.A. a intrat în coliziune cu autoturismul Opel Vectra condus de către partea vătămată D. A. I.

Urmare impactului, autoturismul VW Polo, condus de către inculpat, a fost rotit cu cca. 165?, în sens invers acelor unui ceasornic, oprindu-se pe banda de circulaţie Băile Olăneşti – Râmnicu Vâlcea, cu faţa spre Băile Olăneşti şi spre axul drumului, iar autoturismul Opel Vectra, condus de partea vătămată D. A. I., a fost împins spre înapoi, fiind rotit cu cca. 75?, în sens invers acelor unui ceasornic şi s-a oprit în afara suprafeţei carosabile, în dreapta direcţiei iniţiale de mers, cu partea faţă spre axul drumului şi partea spate într-un copac, aflat în vecinătatea drumului public.

Din evenimentul rutier a rezultat vătămarea celor cinci persoane ce se aflau în interiorul autoturismului Opel Vectra, dar şi vătămarea inculpatului, toţi fiind transportaţi la spital cu mai multe ambulanţe.

Din întregul material probatoriu administrat în cauză, inclusiv raportul de expertiză tehnică judiciară dispus în cauză în cursul urmăririi penale, reiese că în momentul anterior conturării stării de pericol, autoturismul VW Polo, condus de către inculpatul S.A., se deplasa cu o viteză de minim 83 km/h, pentru ca în momentul impactului viteza autovehiculului anterior menţionat să fie de cca. 75 km/h, iar autoturismul Opel Vactra, condus de către partea vătămată D. A. I., se deplasa atât în momentul sesizării stării de pericol, cât şi în momentul impactului cu o viteză de cca. 65 km/h.

De asemenea, din actele dosarului rezultă că raportat la profilul longitudinal al D.N. 64 (strada Tudor Vladimirescu) locul de impactului dintre părţile frontale stânga ale celor două autoturisme este situat la km. 108+914, iar raportat la profilul transversal al drumului locul impactului dintre părţile frontale stânga ale autovehiculului Opel Vectra, respectiv autoturismului VW Polo, este situat pe banda sensului de mers Râmnicu Vâlcea – Băile Olăneşti, aspecte confirmate de întreg probatoriul administrat în cauză, în  special de urmele materiale identificate cu ocazia cercetării la faţa locului.

Astfel, starea de pericol a fost creată de inculpatul S.A. care, la ieşirea dintr-o curbă la dreapta, deosebit de periculoasă, a pierdut controlul asupra direcţiei şi a trecut cu autoturismul pe sensul opus de mers, unde a intrat în impact cu autoturismul Opel Vectra ce se apropia din contrasens, pe banda lui de mers. Inculpatul S.A. putea evita producerea accidentului dacă era atent la configuraţia drumului, reducea viteza şi nu trecea cu autovehiculul peste axul drumului marcat cu linie simplă continuă, pe sensul opus de mers.

Pentru partea vătămată D. A. I. starea de pericol s-a declanşat în momentul în care a observat în lumina farurilor faptul că autoturismul VW Polo depăşise axul drumului, obturând parţial carosabilul sensului de mers Râmnicu Vâlcea – Băile Olăneşti. Partea vătămată D. A. I. nu putea evita producerea accidentului, deoarece spaţiul minim de frânare necesar pentru oprirea autoturismului de la viteza de circulaţie a acestuia era mai mare decât spaţiul parcurs de autoturism din momentul apariţiei stării de pericol până în momentul impactului.

Din întregul ansamblu probatoriu administrat în cauză reiese că producerea accidentului este rezultatul culpei exclusive a inculpatului S.A., care avea posibilitatea de evitare a acestuia dacă nu încălca dispoziţiile legale care reglementează circulaţia pe drumurile publice. Astfel, inculpatul a încălcat dispoziţiile art. 41 alin.1 din O.U.G nr. 195/2002 republicată conform căruia vehiculele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape de marginea părţii carosabile, cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie; art. 48 din O.U.G nr. 195/2002 republicată, care obligă pe conducătorul de vehicule să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă; art. 54 din O.U.G nr. 145/2002 republicată, potrivit căruia conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcţiei de mers, de ieşire dintr-un rând de vehicule staţionate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulaţie sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp şi să se asigure că o poate face fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic. De asemenea, inculpatul a încălcat dispoziţiile art. 77 alin.2 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 republicată, potrivit cărora este interzisă încălcarea marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă, dar şi ale art. 123 lit. b din acelaşi regulament, care obligă conducătorul vehiculului să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m.

Deşi partea vătămată D. A. I. a condus autoturismul Opel Vectra cu viteza de cca. 65 km/h pe un sector de drum pe care limita de viteză era de 50 km/h, nerespectând dispoziţiile art. 48 şi art. 49 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, nu se poate reţine în sarcina acestuia vreo culpă în producerea accidentului de circulaţie, deoarece autoturismul putea fi oprit până la locul de impact doar dacă circula cu o viteză de maxim 40 km/h, în condiţiile în care şi celălalt autoturism ar fi oprit până la locul de impact, aspect ce rezultă din raportul de expertiză tehnică-auto efectuat în cauză, neexistând astfel nici o legătură de cauzalitate între viteza de deplasare a autovehiculului condus de către partea vătămată D. A. I. şi producerea accidentului, depăşirea de către acesta a limitei de viteză pe sectorul de drum respectiv, neînscriindu-se în lanţul cauzal.

Expertul observator Gheorghiu Dumitru, desemnat la solicitarea inculpatului S.A., a întocmit în cursul urmăririi penale propriul raport de expertiză tehnică auto. Organul de urmărire penală a înlăturat concluziile expertului observator ca fiind în contradicţie vădită cu întregul probatoriu administrat în cauză şi considerându-se că se urmăreşte inducerea în eroare a organelor judiciare. Astfel, în mod tendenţios, în dezacord total cu urmele relevate cu ocazia cercetării la faţa locului, acesta practic a încercat mutarea nejustificată a locului impactului pe banda de circulaţie a inculpatului, cu consecinţa eventualei înlăturări a răspunderii acestuia din urmă sau, cel puţin, a stabilirii unei culpe comune a celor doi conducători auto în privinţa producerii accidentului.

În dosarul penal nr. 5609/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea au fost efectuate cercetări penale faţă de expertul tehnic judiciar Gheorghiu Dumitru, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzute de art. 260 alin. 1 şi 4 din Codul penal. Prin ordonanţa procurorului nr. 5609/P/2011 din 17.01.2012, în temeiul art. 249 Cod procedură penală rap. la art. 11 pct. 1 lit. b şi art. 10 lit. b1 Cod procedură penală şi la art. 181 şi art. 91 Cod penal, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Gheorghiu Dumitru pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 260 alin. 1,4 Cod penal şi aplicarea unei amenzi administrative faţă de acesta, în cuantum de 1.000 lei. În motivarea acestei ordonanţe, procurorul a reţinut că numitul Gheorghiu Dumitru a făcut menţiuni nereale cu privire la locul de impact dintre autoturisme, în cuprinsul raportului de expertiză pe care l-a întocmit în dosarul nr. 6147/P/2010.

Prin sentinţa penală nr. 217/22.03.2012 pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. 1914/288/2012, în baza art. 2781 alin. 8 lit. a Cod procedură penală, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul Gheorghiu Dumitru, împotriva ordonanţei din 17.01.2012 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea în dosar nr. 5609/P/2011 şi menţinută ordonanţa procurorului.

În aceste condiţii, în cauza de faţă, în şedinţa publică din data de 14.01.2013, pe de o parte, cu privire la audierea expertului titular desemnat de organele de urmărire penală (Udrea Ion), instanţa, văzând şi dispoziţiile art. 124 alin.2 Cod procedură penală, a apreciat că nu sunt necesare lămuriri sau explicaţii asupra raportului de expertiză, astfel că nu se impune audierea acestuia, cererea apărătorilor inculpatului, în acest sens, fiind respinsă.

Pe de altă parte, cu privire la efectuarea unei noi expertize tehnice auto, instanţa a constatat, din analiza raportului de expertiză tehnică auto întocmit de expertul titular şi a obiectivelor expuse de apărătorii inculpatului (cereri aflate la filele 194, 214 şi 460) faptul că nu sunt propuse obiective noi şi nu există nelămuriri, astfel că nu se impune efectuarea în cauză a unei noi lucrări de specialitate, având în vedere şi sentinţa penală nr. 217/22.03.2012 pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. 1914/288/2012, definitivă. Faţă de cele expuse, a fost respinsă cererea privind efectuarea unei noi expertize tehnice auto.

Cu ocazia deliberării, instanţa a analizat şi interpretat raportul de expertiză tehnică auto întocmit de expertul titular la urmărirea penală precum şi suplimentul acestuia, prin coroborare cu restul probatoriului administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare judecătorească.

La stabilirea locului de impact, expertul Udrea Ion a avut în vedere avariile celor două autovehicule, traiectoria acestora după impact, poziţia fragmentelor şi cioburilor desprinse de la autoturisme, poziţionarea acestora după impact, declaraţiile martorilor şi părţilor implicate în accident.

Având în vedere distanţa mare dintre locul în care se termină urma de frânare şi locul în care s-au răspândit lichidele de la cele două autoturisme, cioburile strivite pe traiectoria urmei de frânare şi întreruperea urmei de frânare în zona în care apar urmele de frânare, dispunerea urmelor de lichide până la autoturismul Opel, faptul că majoritatea fragmentelor desprinse în urma impactului de la cele două autoturisme se găsesc pe banda de mers a autoturismului Opel (adică pe banda de contrasens pentru autoturismul marca VW Polo condus de inculpat), concluzia care se desprinde este aceea că urma de frânare imprimată pe suprafaţa carosabilă nu putea proveni de la autoturismul marca VW Polo.

Concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul titular Udrea Ion se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, inclusiv cu declaraţiile părţilor (chiar ale inculpatului) şi declaraţiile martorilor (cele mai relevante fiind ale lui S. L., D. E. B. şi U. M. M.).

De menţionat că martorii audiaţi în faza de cercetare judecătorească, la propunerea inculpatului, în circumstanţiere reală, nu au relevat elemente noi, de natură să schimbe situaţia de fapt, corect reţinută de către organele de urmărire penală.

Instanţa, împărtăşind în totalitate constatările şi concluziile probei (expertiza tehnică auto) ştiinţifice judicios elaborată şi fundamentată, constată că, în raport de viteza de circulaţie a autoturismului condus de D. A. în momentul apariţiei stării de pericol şi viteza ce ar fi permis evitarea accidentului, de viteza de circulaţie a autoturismului condus de S.A. plus conduita acestuia din punct de vedere al dinamicii accidentului, impun, în mod indubitabil, concluzia că producerea accidentului este rezultatul culpei exclusive a inculpatului S.A..

În acest context, trebuie precizat că victimele, având calitatea de ocupanţi ai habitaclului autoturismului marca Opel Vectra cu numărul de înmatriculare VL-06-JOA, nu au avut vreo contribuţie la crearea stării de pericol şi nu aveau posibilităţi de evitare a accidentului. Pe de altă parte, nepurtarea de către aceştia a centurilor de siguranţă nu a fost de natură să reprezinte un factor cauzal al evenimentului rutier şi urmărilor acestuia.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 47/E/36/2011 din data de 14.02.2011, emis de către S.J.M.L. Vâlcea, partea vătămată S. C. P.  a prezentat „leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure în cadrul accidentului rutier în condiţiile accidentului rutier stabilit prin anchetă; necesită 80-90 de zile timp de îngrijiri medicale de la producere”.

În urma reexaminării persoanei vătămate S.C.P., conform raportului de constatare medico-legală (reexaminare) nr. 524/E/36/2011 din data de 21.07.2011 emis de către S.J.M.L. Vâlcea, a fost prelungit timpul de îngrijiri medicale de la 80-90 zile, cât s-a acordat iniţial, la 120-130 zile timp de îngrijiri medicale de la producerea leziunilor. Totodată s-a concluzionat că partea vătămată S.C.P.  nu  rămâne cu infirmitate fizică permanentă; capacitatea de muncă fiind însă pierdută în totalitate şi se încadrează în grupa II de invaliditate pentru cca.12 luni.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 50/E/39/2011 emis de către S.J.M.L. Vâlcea, partea vătămată D. A. I. a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 80-90 zile de îngrijiri medicale, leziunile traumatice nu au pus în primejdie viaţa victimei, concluziile actului medico-legal fiind menţinute în urma reexaminării părţii vătămate, în care se menţionează totodată faptul că partea vătămată D. A. I. nu rămâne cu infirmităţi sau invalidităţi post traumatice.

În ceea ce o priveşte pe partea vătămată D. D. C., din raportul de constatare medico-legală nr. 49/E/38/2011 emis de către S.J.M.L. Vâlcea rezultă că aceasta a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare cca. 55 de zile de îngrijiri medicale de la producere, leziunile traumatice suferite nu au pus în primejdie viaţa victimei; nu rămâne cu infirmităţi sau invalidităţi post traumatice permanente.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 51/E/40/2011 emis de către S.J.M.L. Vâlcea reiese că partea vătămată Epure Maria Violeta a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare  un număr de 12-14 zile de îngrijiri medicale; leziunile traumatice suferite nu au pus în primejdie viaţa victimei; nu a rămas cu infirmităţi sau invalidităţi post traumatice permanente.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 48/E/37/2011 emis de către S.J.M.L. Vâlcea, victima (martoră) D. E. B. a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale de la producere; leziunile traumatice suferite nu au pus în primejdie viaţa victimei; nu rămâne cu infirmităţi sau invalidităţi post traumatice.

În cursul cercetării judecătoreşti, au fost întocmite rapoarte de expertiză medico-legală pentru părţile vătămate S., D. şi E., nr. 299/E/245/22.06.2012 (filele 420 şi urm.), 298/E/244/22.06.2012 (filele 344 şi urm.) şi A1-D/981/13.11.2012 (filele 444 şi urm.), care au menţinut, pentru fiecare parte vătămată în parte, concluziile rapoartelor de constatare medico-legală întocmite în cursul urmăririi penale privind numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării leziunilor, punerea/nepunerea în primejdie a vieţii, rămânerea/nerămânerea cu infirmităţi sau invalidităţi post traumatice permanente şi pierderea/diminuarea capacităţii de muncă. Obiectivele noi propuse de părţi nu au adus alte elemente medico-legale, de natură să modifice latura obiectivă (sub aspectul urmării imediate) a infracţiunilor reţinute.

Aceste acte medico-legale întocmite atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare judecătorească, referitoare la părţile vătămate, au fost supuse spre avizare şi control Comisiei de Avizare şi Control din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”. Comisia le-a avizat, pe fiecare dintre acestea, fără obiecţiuni (avize filele 455, 457, 490 şi 503); explicaţiile oferite în ceea ce o priveşte pe partea vătămată S. C. au fost în sensul că fiecare act medico-legal întocmit a avut în vedere diverse stadii de evoluţie a leziunilor traumatice, consecinţele şi complicaţiile acestora.

În consecinţă, s-a dat eficienţă concluziilor acestor acte medico-legale, în privinţa încadrării juridice a faptelor inculpatului, în raport de urmările asupra fiecăreia dintre părţile vătămate.

Conchizând, faţă de ansamblul materialului probator administrat în cauză, se reţine că producerea accidentului de circulaţie a fost rezultatul culpei exclusive a inculpatului S.A., care a încălcat dispoziţiile art. 41 alin. 1, art. 48 şi 54 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată corelate cu cele ale art. 77 alin.2 şi art. 123 lit. b din Regulamentul de aplicare a acestui act normativ (Codul rutier).

Faptele comise de inculpat, în împrejurările reţinute mai sus, de a fi determinat, din culpă, prin acţiunea sa, accidentul de circulaţie din data de 20.11.2010, pe D.N. 64, pe raza oraşului Băile Olăneşti, soldat cu vătămarea corporală a părţilor vătămate S. C. – P., D. A. – I., D. D. – C. şi E. M. – V., întruneşte, în drept, elementele constitutive ale infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 184 alin.2 şi 4 din Codul penal (două fapte) şi ale infracţiunilor de vătămare corporală gravă din culpă, prevăzute de art. 184 alin.1 şi 3 din Codul penal (două fapte), în legătură cu care urmează a se dispune condamnarea sa, în baza textelor de lege menţionate.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, analizând, pe de o parte, gravitatea faptelor (modul şi împrejurările în care au fost săvârşite, urmările acestora), iar, pe de alta,  datele personale ale inculpatului - vârsta, ocupaţia, starea civilă, statutul social, împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale. Nu în ultimul rând, se va lua în considerare comportamentul inculpatului pe parcursul procesului penal concretizat în atitudinea nesinceră manifestată în faţa organelor judiciare şi în lipsa disponibilităţii de a înlătura rezultatele infracţiunilor şi de a repara pagubele pricinuite, desigur, în măsura posibilităţilor sale materiale.

Aceste criterii trebuie particularizate şi pentru situaţiile specifice ce privesc modul de aplicare a pedepselor accesorii, în condiţiile îndeplinirii tuturor cerinţelor adecvate unor asemenea pedepse, în acord cu dispoziţiile deciziei nr. 74/05 noiembrie 2007 a secţiilor unite ale ÎCCJ, întemeiată pe art. 8 din CEDO şi art. 53 alin.2 din Constituţia României. În speţă, se apreciază că, în raport de natura faptei comise, împrejurările şi consecinţele produse şi de toate trăsăturile ce îl caracterizează pe inculpat, se impune concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală constând în dreptul  de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, fiind, aşadar, necesară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la literele a, teza a II-a şi b ale alineatului 1 al articolului 64 Cod penal, în condiţiile art. 71 din Codul penal.

Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază că aplicarea unor  pedepse de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal (parte vătămată S. C. – P.), de 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal (parte vătămată D. A. – I.), de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal (parte vătămată D. D. – C.), respectiv de 4 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal (parte vătămată E. M. – V.) sunt de natură să asigure realizarea scopurilor reglementate de art. 52 Cod penal. Pedepsele stabilite vor fi contopite  potrivit dispoziţiilor art. 34 lit. b Cod penal şi se va da spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea şi anume 2 ani închisoare.

Din analiza criteriilor de individualizare a executării pedepsei, luând în considerare şi tendinţele actuale promovate de organismele internaţionale în direcţia aplicării unor tratamente penale adaptate fiecărui inculpat, care să contribuie în acelaşi  timp la realizarea represiunii penale, se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privare de libertate. Convingerea instanţei, formată pe parcursul procesului penal este aceea că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat de a  nu mai săvârşi infracţiuni.

Constatând că sunt întrunite cumulativ cerinţele impuse de dispoziţiile art. 81 Cod penal, instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi prin suspendarea condiţionată a executării acesteia, stabilind un termen de încercare potrivit dispoziţiilor art. 82 Cod penal, respectiv de 4 ani. Îi va fi atrasă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate, în ipoteza săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

Corelativ, conform art. 71 alin. 5 Cod penal, va fi suspendată şi executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa reţine următoarele:

Partea vătămată E. M. V. s-a constituit parte civilă învederând, verbal şi în scris (filele 24 şi 262), că solicită obligarea inculpatului, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă auto, la plata sumei de 2.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale (reprezentând cheltuieli cu medicaţia, transportul şi alte cheltuieli inerente perioadei internării şi a tratamentului în ambulatoriu; contravaloarea hainelor, telefoanelor şi a accesoriilor distruse/pierdute în accident) şi a sumei de 30.000 euro, cu titlu de daune morale.

Partea vătămată D. D. C. s-a constituit parte civilă învederând, verbal şi în scris (filele 21 şi 201), că solicită obligarea inculpatului, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă auto, la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale (reprezentând contravaloarea hainelor, telefoanelor şi a accesoriilor distruse/pierdute în accident şi taxele pentru susţinerea examenelor la care nu s-a putut prezenta) şi a sumei de 50.000 euro, cu titlu de daune morale.

Partea vătămată D. A. I. s-a constituit parte civilă învederând, verbal şi în scris (filele 36 şi 197), că solicită obligarea inculpatului, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă auto, la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de despăgubiri materiale (reprezentând cheltuieli cu medicaţia, transportul şi alte cheltuieli inerente perioadei internării şi  cheltuieli cu tratamentul medicamentos şi de recuperare în ambulatoriu) şi a sumei de 450.000 lei, cu titlu de daune morale.

Partea vătămată S.C.P. s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând, iniţial (cerere fila 4) obligarea inculpatului, în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă auto, la plata sumelor (reactualizate) de: 1.800 lei, cu titlu de despăgubiri materiale globale (reprezentând contravaloarea hainelor şi a telefonului distruse/pierdute în accident – 500, respectiv 200 lei şi taxa pentru susţinerea examenului de licenţă la care nu s-a putut prezenta – 1.100 lei); 3.278 lei şi 180 lei, cu titlu de despăgubiri periodice (reprezentând salariul lunar brut începând cu luna septembrie 2011, respectiv bonuri de masă începând cu luna noiembrie 2010) şi a sumei de 250.000 euro, cu titlu de daune morale.

Prin cererea depusă la data de 01.02.2012, aflată la fila 171 dosar, partea vătămată S.C.P. a precizat şi completat cererea iniţială, în sensul că despăgubirile materiale globale solicitate sunt în cuantum de 700 lei (contravaloarea hainelor şi a telefonului) plus 49.736 lei (reprezentând cheltuielile efectuate cu frecventarea cursurilor celei de-a doua facultăţi, de la care a fost exmatriculată întrucât nu s-a mai putut prezenta la examenul de licenţă).

Prin cererea depusă la fila 139 dosar, partea vătămată - civilă S.C.P. a solicitat: 1. introducerea în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente a numiţilor S. C. şi S. I., părinţii inculpatului şi proprietarii autoturismului marca VW Polo, cu numărul de înmatriculare VL-61-SCS; 2. instituirea de măsuri asiguratorii faţă de inculpat, asigurător şi părţile responsabile civilmente; 3. obligarea, în solidar, a inculpatului, asigurătorului şi a părţilor responsabile civilmente la plata unei despăgubiri provizorii de cca. 5.000 lei lunar până la data despăgubirii efective integrale.

De asemenea, S. D., mama părţii vătămate S.C.P., s-a constituit parte civilă în cauză (filele 26, 156 şi 198), solicitând obligarea în solidar a inculpatului şi a asigurătorului de răspundere civilă auto la plata următoarelor sume: 6.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale (reprezentând beneficiu nerealizat din cauza întreruperii activităţii profesionale pe perioada a două luni de spitalizare a fiicei) şi 50.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale.

Prin cererea depusă la dosar (fila 29), S. G., tatăl părţii vătămate S.C.P., s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea în solidar a inculpatului şi a asigurătorului la plata următoarelor sume: 12.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale (reprezentând cheltuieli cu alimentaţia specială, medicaţie, transport şi alte cheltuieli inerente perioadei internării fiicei sale) şi 50.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale.

Prin cererea depusă la dosar (fila 32), precizată şi completată ulterior (fila 374), S. A. M., sora părţii vătămate S.C.P., s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea în solidar a inculpatului şi a asigurătorului la plata următoarelor sume: 23.000 lei cu titlu de despăgubiri (din care 20.000 lei reprezentând cheltuieli cu alimentaţia specială, medicaţie, transport şi alte cheltuieli inerente perioadei internării, cheltuieli transport efectuate în vederea examinărilor medicale ulterioare şi tratamentului de recuperare, cheltuieli însoţitor permanent – impuse de situaţia părţii vătămate S.C.P., iar 3.000 lei reprezentând contravaloarea investigaţiilor medicale şi a medicamentelor impuse de agravarea, pe perioada îngrijirii surorii, a bolii grave proprii) şi 50.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale.

Prin cererile depuse la filele 139 şi următoarele dosar, părţile civile S. D., S. G. şi S. A. M. au solicitat, la rândul lor, fiecare: 1. introducerea în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente a numiţilor S. C. şi S. I., părinţii inculpatului şi proprietarii autoturismului marca VW Polo, cu numărul de înmatriculare VL-61-SCS; 2. instituirea de măsuri asiguratorii faţă de inculpat, asigurător şi părţile responsabile civilmente; 3. obligarea, în solidar, a inculpatului, asigurătorului şi a părţilor responsabile civilmente la plata unei despăgubiri provizorii de 700 lei lunar până la data despăgubirii efective integrale.

Totodată, în cauză s-a constituit parte civilă (filele 23 şi 196) şi D. D., tatăl părţii vătămate D. D. C. şi proprietarul autoturismului marca Opel Vectra cu numărul de înmatriculare VL-06-JOA, solicitând obligarea în solidar a inculpatului şi a asigurătorului de răspundere civilă auto la plata următoarelor sume: 2.000 euro cu titlu de despăgubiri materiale (reprezentând cheltuieli inerente perioadei spitalizării fiului; cheltuieli cauzate de distrugerea autoturismului: c/val. deplasări, diferenţa costului asigurării 2010 -2011) şi 5.000 euro, cu titlu de despăgubiri morale.

Pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, unităţile sanitare în care au fost internate persoanele vătămate ulterior producerii accidentului rutier, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea (fila 173 dosar urmărire penală, pentru E., D., D. şi S.), Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar – Arseni Bucureşti (fila 234 dos. u.p. şi 140 dos. inst., pentru S.) şi Spitalul de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi (fila 240 dos. u.p., pentru S.) au depus cereri de constituire parte civilă cu sumele (5.345,40 lei; 12.639 lei şi 15.329,94 lei) reprezentând cheltuieli de spitalizare (c/val. serv. hoteliere + c/val. serv. medicale). De asemenea, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Vâlcea a depus cerere (fila 170 dosar u.p.) de constituire parte civilă cu suma (896 lei) reprezentând asistenţă medicală de urgenţă şi c/val. transport persoane vătămate accident S. şi E.

Unul din principiile de bază ale dreptului, consacrat în dispoziţiile articolelor 998, 999 Cod Civil în vigoare la momentul producerii accidentului, îl constituie repararea integrală a prejudiciilor patrimoniale şi nepatrimoniale cauzate prin fapta ilicită şi culpabilă a altei persoane.

Cuantumul sumelor acordate cu titlu de despăgubiri trebuie să reprezinte echivalentul valorii sau importanţei prejudiciului încercat şi dovedit, să fie echitabil şi rezonabil în raport de datele concrete ale cauzei (sens în care se iau în considerare o multitudine de împrejurări) şi în nici un caz nu trebuie să constituie o sursă de îmbogăţire fără justă cauză pentru persoanele cărora le sunt acordate.

În ceea ce priveşte repararea prejudiciilor cu caracter nepatrimonial, care prin natura lor nu sunt cuantificabile valoric, se recurge la plata unei sume de bani care să constituie expresia pagubei cauzate şi să reprezinte, totodată, o compensaţie materială pentru victimele faptelor ilicite.

Din probatoriul administrat pe latură civilă (înscrisuri; declaraţii părţi civile şi martori) a rezultat cuantumul prejudiciului material suferit, corespunzător cererii formulate şi probelor administrate în dovedirea pretenţiilor de fiecare dintre părţile civile, după cum urmează:

1).–2.000 lei, pagube materiale suferite de către partea vătămată - civilă E. M.-V., însumând cheltuielile cu medicaţia, transportul şi alte cheltuieli inerente perioadei internării şi a tratamentului în ambulatoriu; contravaloarea hainelor şi celorlalte obiecte distruse/pierdute în accident (dovedite cu înscrisuri filele 295-301 şi declaraţiile martorilor consemnate la filele 330 şi 408);

2).–1.000 lei, pagube materiale suferite de către partea vătămată - civilă D. D.-C., însumând cheltuielile investigaţii medicale în ambulatoriu; contravaloarea hainelor şi celorlalte obiecte distruse/pierdute în accident; taxe restanţe facultate – examene la care s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta (dovedite cu înscrisuri filele 337, 338 şi declaraţiile martorilor consemnate la filele 332 şi 333);

3).–10.000 lei, pagube materiale suferite de către partea vătămată - civilă D. A.-I., însumând cheltuielile cu medicaţia, transportul şi alte cheltuieli inerente perioadei internării şi a tratamentului în ambulatoriu, inclusiv onorariu asistentă medicală; contravaloarea hainelor şi celorlalte obiecte distruse/pierdute în accident (dovedite cu declaraţiile martorilor consemnate la filele 410 şi 439);

4).–180 lei plus suma cuvenită cu titlu de venit net lunar calculat din venitul brut de 3.278 lei lunar, pagube materiale periodice suferite de către partea vătămată - civilă S. C.-P., determinate de pierderea capacităţii de muncă. Aceste sume reprezintă contravaloarea bonurilor de masă şi venitul salarial net pe care partea civilă în discuţie era îndreptăţită să le primească în temeiul contractului de muncă care îşi producea efectele începând cu data de 03.11.2010 şi vor fi acordate începând cu luna septembrie 2011, până la încetarea stării care a determinat acordarea acestora (încetarea incapacităţii de muncă);

–11.230 lei, pagube materiale globale suferite de către aceeaşi partea vătămată - civilă, constând în: 500 lei – contravaloarea hainelor distruse în accident + 1.100 lei – taxa pentru susţinerea examenului de licenţă la care nu s-a putut prezenta + 9.630 lei – diferenţa dintre salariu şi indemnizaţia de concediu medical pentru perioada noiembrie 2010 – septembrie 2011;

Acest prejudiciu material cert încercat (până la momentul actual, dar şi într-un viitor determinabil, este dovedit cu înscrisurile aflate la filele 39-138, 179-192, rapoartele de expertiză medico-legală aflate la filele 346-350, 420-429 436, 455 şi declaraţiile martorilor consemnate la filele 266 şi 327.

Instanţa apreciază că partea vătămată - civilă S. C.-P. nu este îndreptăţită şi la acoperirea prejudiciului solicitat în cuantum de 200 lei, reprezentând contravaloarea telefonului pierdut/distrus în accident, întrucât aparţinea firmei angajatoare, respectiv de 49.736 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu frecventarea cursurilor celei de-a doua facultăţi, întrucât cunoştinţele dobândite pe parcursul studiilor i-au oferit oportunitatea angajării la o firmă de prestigiu şi îi dădeau şansa unui viitor profesional strălucit, chiar dacă ulterior partea în discuţie s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta la susţinerea examenului de licenţă (aspecte care au fost avute în vedere la acordarea celorlalte categorii de despăgubiri – materiale periodice şi morale).

5).–2.700 lei, prejudiciu material suferit de partea civilă D. D., reprezentând cheltuieli inerente perioadei spitalizării fiului – 2.000 lei (cu precizarea că din suma dovedit cheltuită în acest sens, a fost scăzută suma de 1.000 lei acordată cu acelaşi titlu părţii vătămate-civile D. D.-C.); cheltuieli cauzate de distrugerea autoturismului: contravaloare deplasări cu alte mijloace de transport, diferenţa costului asigurării 2010-2011 – 700 lei (dovedit cu declaraţiile martorilor consemnate la filele 329 şi 333);

6).–6.000 lei, prejudiciu material suferit de partea civilă S. D., reprezentând beneficiu nerealizat din cauza imposibilităţii desfăşurării profesiei de avocat pe perioada celor 2 luni cât a fost nevoită să fie alături de fiica sa partea vătămată S. C.-P. (dovedit cu înscrisuri filele 160-168 şi declaraţiile martorilor consemnate la filele 323 şi 324);

7).–12.000 lei, prejudiciu material suferit de partea civilă S. G., reprezentând cheltuieli inerente perioadei îndelungate a spitalizării fiicei: onorarii personal medical, contravaloare medicamente lipsă stoc unităţi sanitare, contravaloare deplasări domiciliu – spital, alimentaţie specială (dovedit cu înscrisuri filele 169-173 şi declaraţiile martorilor consemnate la filele 263, 264 şi 324);

8).–19.913 lei, prejudiciu material suferit de partea civilă S. A.-M., reprezentând cheltuieli inerente perioadei îndelungate a spitalizării sorei: onorarii personal medical, cheltuieli alimentaţie specială, contravaloare medicamente şi dispozitive medicale lipsă stoc unităţi sanitare sau neînscrise pe lista celor decontate de Casa de asigurări de sănătate, cheltuieli transport efectuate în vederea examinărilor medicale ulterioare şi tratamentului de recuperare, cheltuieli însoţitor permanent (dovedit cu înscrisuri filele 174–207, 375–408 şi declaraţiile martorilor consemnate la filele 328 şi 409). Nu vor fi acordate acesteia restul pretenţiilor civile, constând în contravaloarea investigaţiilor medicale şi a medicamentelor impuse de agravarea, pe perioada îngrijirii surorii, a bolii grave proprii şi nici cuantumul premiilor anuale ratate, întrucât nu a fost probată legătura de cauzalitate între fapta inculpatului şi cauzarea acestor pretinse pagube materiale.

Fiecare dintre părţile vătămate – civile este îndreptăţită şi la acordarea de despăgubiri băneşti pentru prejudiciul nepatrimonial suferit, consecinţă a vătămării integrităţii corporale, având în vedere natura leziunilor traumatice pe care le-a suferit şi numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea acestora. Astfel, părţile vătămate au fost nevoite să suporte un regim de viaţă restrictiv, impus de condiţiile de spitalizare şi recuperarea ulterioară, ce nu le-au permis desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor cotidiene, fiindu-le afectată participarea la viaţa socială şi de familie, comparativ cu situaţia anterioară vătămării produse prin fapta ilicită a inculpatului, ceea ce justifică obligarea inculpatului la plata unor daune morale.

Totodată, părţile civile – rude ale victimelor accidentului – sunt îndreptăţite la acordarea de despăgubiri băneşti pentru prejudiciul nepatrimonial suferit, urmare a faptei ilicite săvârşite de inculpat, cu consecinţa unor puternice traume psihice cauzate acestora, având în vedere relaţiile de afecţiune statornicite în cadrul familiilor în discuţie.

În lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale, instanţa va stabili întinderea acestora, în raport de gravitatea vătămărilor produse şi de intensitatea suferinţelor cauzate, iar pe de altă parte cuantumul acestora va fi stabilit în aşa fel încât să asigure concordanţa cu normele cuprinse în directivele Consiliului Europei privind asigurarea de răspundere civilă auto.

În raport de cele menţionate, instanţa apreciază că acordarea, cu titlu de daune morale, a sumelor ce urmează a fi menţionate, reprezintă o compensaţie justă a prejudiciului moral cauzat  părţilor civile, pentru considerentele cu caracter de generalitate, enunţate mai sus, plus cele particularizate, ce vor fi expuse, astfel:

–10.000 Euro, către partea vătămată - civilă E. M. – V. (imposibilitate continuare handbal de performanţă la clubul sportiv Oltchim; lipsă cursuri facultate; izolare în casă de ruşine şi teamă);

–18.000 euro, către partea vătămată - civilă D. D. – C. (pierdut examene facultate; îndurat reproşurile membrilor familiei S. şi despărţirea forţată de prietena Carmen - Petruţa);

–25.000 euro, către partea vătămată - civilă D. A.-I. (imposibilitate continuare fotbal de performanţă; sănătate nerecuperată integral; lipsă cursuri facultate);

–100.000 euro, către partea vătămată - civilă S. C.-P. (necesitat manevre de resuscitare şi susţinere a funcţiilor vitale; spitalizare perioadă îndelungată – cca. 2 luni şi jumătate; suportarea mai multor intervenţii chirurgicale; nutrirea permanentă a sentimentelor de teamă, de nelinişte, de frustrare; pierderea speranţei unui viitor strălucit, pe plan personal şi profesional);

–1.000 euro, către partea civilă D. D. (suferinţa şi teama îndurate pentru restabilirea stării de sănătate a fiului);

–câte 20.000 lei, către părţile civile S. D., S. G. şi S. A.-M. (suferirea şocului veştii accidentului; periclitarea propriei vieţi, a stării de sănătate şi a carierei pe parcursul primului drum către spital, respectiv al şederii îndelungate pe holurile unităţilor spitaliceşti; asistarea persoanei dragi în diferite stadii ale suferinţei; pierderea speranţei recuperării totale a fiinţei apropiate).

Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanţa constată că, în speţă, sunt întrunite cumulativ cerinţele necesare declanşării răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 998 şi urm. din Codul civil în vigoare la momentul comiterii faptelor, acţiunile civile formulate de fiecare dintre părţile vătămate - părţi civile şi, respectiv, părţile civile (persoane fizice) vor fi admise, în parte, pentru sumele indicate mai sus (cu titlu de despăgubiri materiale şi morale). Vor fi respinse, în rest, pretenţiile formulate de fiecare dintre părţile vătămate – civile şi părţile civile menţionate.

În acest context, trebuie subliniat că asupra cererilor părţilor civile S. (fila 139 şi urm. dos. inst.) privind: - introducerea în cauză, în calitate de părţi responsabile civilmente a numiţilor S. C. şi S. I.; - obligarea, în solidar, a inculpatului, asigurătorului şi a părţilor responsabile civilmente la plata unei despăgubiri provizorii lunare (în cuantum diferit) până la data despăgubirii efective integrale; - instituirea de măsuri asiguratorii faţă de inculpat, asigurător şi părţile responsabile civilmente (solicitări reiterate la punctele 3, 4 şi 5 din cererea depusă de partea vătămată - civilă S. C. – P., aflată la fila 513 dosar), instanţa s-a pronunţat prin încheierile de şedinţă de la termenele din datele de 05.03.2013 (filele 202 -205), respectiv 23.04.2012 (filele 269-271), respingându-le, pentru considerentele expuse în acel cadru.

Totodată, instanţa va admite acţiunile civile formulate de SPITALUL CLINIC de URGENŢĂ BAGDASAR – ARSENI BUCUREŞTI (fila 234 dos. u.p. şi 140 dos. inst.) şi SPITALUL de URGENŢĂ de CHIRURGIE PLASTICĂ, REPARATORIE şi ARŞI (fila 240 dos. u.p.) şi, în consecinţă, va obliga pe inculpat în solidar cu asigurătorul la plata sumelor de: 12.639 lei şi, respectiv, 15.329,94 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimei S.C.P. (c/val. serv. hoteliere + c/val. serv. Medicale pentru perioadele 21.11 – 20.12.2010 şi 04.01 – 13.01.2011 şi, respectiv, 13.01 – 28.01.2011), dovedite cu înscrisurile ataşate cererilor de constituire părţi civile.

Însă, va admite, în parte, acţiunile civile formulate de unităţile medicale SPITALUL JUDEŢEAN de URGENŢĂ VÂLCEA (fila 173 dos. u.p.) şi SERVICIUL de AMBULANŢĂ JUDEŢEAN VÂLCEA (fila 170 dos. u.p.). şi, în consecinţă, va obliga pe inculpat în solidar cu asigurătorul la plata sumelor de: 4.009,05 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimelor E. M., D. D. şi D. A.(c/val. serv. hoteliere + c/val. serv. medicale), respectiv de 448 lei, reprezentând cheltuieli de asistenţă medicală de urgenţă şi c/val. transport victimă E. M., dovedite cu înscrisurile ataşate cererilor de constituire părţi civile. Însă, vor fi respinse, ca neîntemeiate în acest cadru şi pe temeiul juridic invocat (art. 313 din Legea nr. 95/2006), pretenţiile formulate de unităţile medicale, constituite părţi civile, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vâlcea (448 lei) şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea (1.336,35 lei), legate de cheltuielile efectuate cu asistenţa medicală de urgenţă şi c/valoarea transportului, respectiv c/valoare servicii hoteliere şi c/valoare servicii medicale acordate inculpatului S.A., incluse în cuantumul total pretins.

Repararea prejudiciilor încercate de părţile civile, persoane fizice şi juridice, va cădea în sarcina inculpatului. Alături de inculpat, va fi răspunzătoare, solidar cu acesta, să dezdăuneze părţile civile cu sumele stabilite de instanţă şi asigurătorul de răspundere civilă auto, respectiv S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE S.A., în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 136/1995 republicată, privind asigurările şi reasigurările. Stabilirea cuantumului despăgubirilor s-a făcut pe baza probatoriului administrat, ţinând seama de prevederile cuprinse în Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor valabil pentru data producerii accidentului. În acest context este util de menţionat şi faptul că asigurătorul de răspundere civilă şi-a exprimat, prin reprezentantul convenţional, în mai multe rânduri, disponibilitatea de a plăti despăgubiri părţilor civile (în baza contractului de asigurare şi potrivit dispoziţiilor Legii nr. 136/1995 republicată) – însă în limita unor sume reduse şi a unor categorii de cheltuieli (pretins) efectuate.

În acord cu dispoziţiile legale incidente în materie, inculpatul, fiind în culpă procesuală, urmează a fi obligat la plata sumei de 35 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare (taxă avizare expertiză), către I.N.M.L. MINA MINOVICI BUCUREŞTI, sumă rămasă neacoperită, conform facturilor emise de institut şi chitanţei depuse de inculpat (fila 520).

În baza art. 191 Cod procedură penală, instanţa va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de acest proces, în sumă de 500  lei, către stat.

În baza art. 193 Cod procedură penală, instanţa va obliga pe inculpat în solidar cu asigurătorul la plata cheltuielilor judiciare, dovedite conform deconturilor şi chitanţelor aferente, depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal;

Condamnă pe inculpatul S.A., la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de vătămare corporală gravă din culpă (parte vătămată S. C. – P.).

În baza art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal;

Condamnă pe acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de vătămare corporală gravă din culpă (parte vătămată D. A. I.).

În baza art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal;

Condamnă inculpatul la 1 an închisoare pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă (parte vătămată D. D. C.).

În baza art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal;

Condamnă inculpatul la 4 luni închisoare pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă (parte vătămată E. M. V.).

În baza art. 33 lit. b şi 34 lit. b Cod penal;

Contopeşte pedepsele aplicate inculpatului şi dispune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani  închisoare.

Aplică inculpatului prevederile art. 71 Cod penal rap. la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a  şi lit. b) Cod penal – ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 Cod penal;

Dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de 4 ani, stabilit potrivit disp. art. 82 Cod penal.

În baza art. 71 alin.5 Cod penal;

Dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal.

În baza art. 14 şi urm. şi art. 346 Cod procedură penală; art. 998, 999 Cod civil; art. 313 din Legea nr. 95/2006;  art. 41, 44, 49 şi urm. din Legea nr. 136/1995 republicată;

Admite acţiunile civile formulate de unităţile medicale SPITALUL CLINIC de URGENŢĂ BAGDASAR – ARSENI BUCUREŞTI (fila 234 dos. u.p. şi 140 dos. inst.) şi SPITALUL de URGENŢĂ de CHIRURGIE PLASTICĂ, REPARATORIE şi ARŞI (fila 240 dos. u.p.).

Admite, în parte, acţiunile civile formulate de unităţile medicale SPITALUL JUDEŢEAN de URGENŢĂ VÂLCEA (fila 173 dos. u.p.) şi SERVICIUL de AMBULANŢĂ JUDEŢEAN VÂLCEA (fila 170 dos. u.p.).

Admite, în parte, acţiunile civile formulate de părţile vătămate – civile S. C. – P.  (filele 4, 139 şi 171), domiciliată în Rm.Vâlcea,  D. A. – I. (filele 36 şi 197), domiciliat în Rm.Vâlcea, D. D.– C. (filele 21 şi 201), domiciliat în Rm.Vâlcea, şi E. M. – V. (filele 24 şi 262), domiciliată în Rm.Vâlcea.

Admite, în parte, acţiunile civile formulate de părţile civile S. D. (filele 26 şi 156), domiciliată în în Rm.Vâlcea, S. G. (filele 29), domiciliat în  Rm.Vâlcea,  S. A. – M. (fila 32), domiciliată în în Rm.Vâlcea, şi D. D. (filele 23 şi 196), domiciliat în Rm.Vâlcea.

Obligă, în solidar, pe inculpatul S.A. şi asigurătorul de răspundere civilă auto S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE S.A., cu sediul în Voluntari, , la plata următoarelor sume:

 - 448 lei, reprezentând asistenţă medicală de urgenţă şi c/val. transport victimă Epure Maria - Violeta, către partea civilă SERVICIUL de AMBULANŢĂ JUDEŢEAN VÂLCEA;

- 4.009,05 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimelor (c/val. serv. hoteliere + c/val. serv. medicale), către partea civilă SPITALUL JUDEŢEAN de URGENŢĂ VÂLCEA;

- 12.639 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimei (c/val. serv. hoteliere + c/val. serv. medicale), către partea civilă SPITALUL CLINIC de URGENŢĂ BAGDASAR – ARSENI BUCUREŞTI;

- 15.329,94 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimei (c/val. serv. hoteliere + c/val. serv. medicale), către partea civilă SPITALUL de URGENŢĂ de CHIRURGIE PLASTICĂ, REPARATORIE şi ARŞI  BUCUREŞTI;

- 2.000 lei – despăgubiri materiale şi - 10.000 Euro (echivalentul în lei la data plăţii) – despăgubiri morale, către partea vătămată - civilă E. M. – V.;

- 1.000 lei – despăgubiri materiale şi - 18.000 Euro (echivalentul în lei la data plăţii) – despăgubiri morale, către partea vătămată - civilă D. D. – C.;

- 10.000 lei – despăgubiri materiale şi - 25.000 Euro (echivalentul în lei la data plăţii)  – despăgubiri morale, către partea vătămată - civilă D. A. – I.;

- 180 lei plus suma cuvenită cu titlu de venit net lunar calculat din venitul brut de 3.278 lei lunar – despăgubiri periodice, începând cu luna septembrie 2011, până la încetarea stării care a determinat acordarea acestora (încetarea incapacităţii de muncă), - 11.230 lei – despăgubiri materiale globale şi - 100.000 Euro (echivalentul în lei la data plăţii) – despăgubiri morale, către partea vătămată - civilă S. C. – P.; 

- 2.700 lei – despăgubiri materiale şi - 1.000 Euro (echivalentul în lei la data plăţii) – despăgubiri morale, către partea civilă D. D.;

- 6.000 lei – despăgubiri materiale şi – 20.000 lei – despăgubiri morale, către partea civilă S. D.;

- 12.000 lei – despăgubiri materiale şi - 20.000 lei – despăgubiri morale, către partea civilă S. G.;

- 19.913 lei – despăgubiri materiale şi - 20.000 lei – despăgubiri morale, către partea civilă S. A. – M.

Respinge, în rest, pretenţiile formulate de fiecare dintre părţile vătămate – civile şi părţile civile menţionate.

Constată că asupra capetelor de cerere reiterate la punctele 3, 4 şi 5 din cererea depusă de partea vătămată - civilă S. C. – P., aflată la fila 513 dosar, instanţa s-a pronunţat prin încheierile de şedinţă de la termenele din datele de 05.03.2013, respectiv 23.04.2012.

În baza art. 193 Cod procedură penală;

Obligă, în solidar, pe inculpatul S.A. şi asigurătorul de răspundere civilă auto S.C. EUROINS ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE S.A. la plata următoarelor sume, cu titlu de cheltuieli judiciare:

- 7.500 lei către partea vătămată-civilă S. C. –P.;

- 2.500 lei către partea vătămată-civilă D. D. – C. şi partea civilă D. D.;

- 1.500 lei către partea vătămată-civilă D. A. – I.;

- 500 lei către partea vătămată-civilă E. M. – V.

În baza art. 189 Cod procedură penală;

Obligă pe inculpatul S.A. la plata sumei de 35 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare (taxă avizare expertiză), către I.N.M.L. MINA MINOVICI BUCUREŞTI.

În baza art. 191 Cod procedură penală;

Obligă pe inculpatul S.A. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.

Cu drept de recurs la Curtea de Apel Piteşti – secţia penală, în termen de 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru cele lipsă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 mai  2013.

Preşedinte,

1