Renunţarea la judecată

De asemenea, prima instanţă nu a pus în discuţia reclamantului, nea¬sis¬tat de avocat la acel moment, situaţia juridică exactă a dosarelor conexate, sem¬ni-ficaţia instituţiei conexării, astfel încât manifestarea de voinţă a reclamantului în sensul renunţării la judecată faţă de unele părţi să fie clară şi neechivocă în sen¬sul că vizează ansamblul cadrului procesual pasiv posterior conexării, iar nu unul sau altul dintre dosarele conexate.

Această ambiguitate, care în mod evident nu este străină de culpa re-cla¬man¬¬tului, a determinat nu doar repetate reveniri şi precizări ulterioare ale re¬cla¬mantului asupra cadrului procesual pasiv, dar a fundamentat şi criticile din me¬moriul de recurs conform cărora recurentul-reclamant nu ar fi renunţat la ju¬decată faţă de pârâţii din dosarul nr. 2654/307/2012, renunţarea vizându-i doar pe pârâţii din dosarul nr. 1314/307/2011.

Desigur că din punct de vedere al conduitei procesuale, reclamantul era da¬tor a-şi preciza în mod ferm poziţia, atât sub aspectul petitelor formulate, cât şi al părţilor în contradictoriu cu care înţelege să le susţină, dar aceasta nu e¬xo¬nera prima instanţă de obligaţia de a-i pune în vedere cu claritate ne¬ce¬si¬ta¬tea de¬punerii precizărilor în scris, semnate, uzând de mijloacele procedurale spe¬ci¬fice în caz de neconformare ori de opunere din partea celorlalţi litiganţi.”

Prin sentinţa civilă nr. 1 din 06.01.2015, pronunţată de Judecătoria Si¬ghe¬tu Marmaţiei în dosarul nr. 1314/307/2011 s-a respins excepţia ne¬com-pe¬ten¬ţei materiale a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

S-a respins acţiunea civilă formulată de reclamantul T V în con-tradictoriu cu pârâţii Comisia Locală pentru aplicarea Legilor fondului fun-ciar a Municipiului Sighetu Marmaţiei, Comisia Judeţeană Maramureş pentru a¬plicarea Legilor fondului funciar, Primăria Municipiului Sighetu Marmaţiei, Ins¬¬tituţia Prefectului Judeţului Maramureş şi D I privind cererea de con¬¬statare a nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. 43693/61 din 11.04. 2011 emis pe numele pârâtei D I şi a rectificării cărţii funciare în sen¬sul radierii înscrierilor ulterioare din cartea funciară.

S-a luat act de renunţarea la judecată de către reclamant la cererile pri¬vind constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie autentificat sub nr. 2208 din 3 iulie 2001,  a contractului de  vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4439 din 25 noiembrie 2004 şi  contractului de împrumut datat 27 august 2001.

S-a luat act de renunţarea de către reclamant la judecată privind pârâţii F Ia, SC TC SRL, C G, M V şi M I.

S-a luat act de renunţarea la judecată de către reclamantul T V privind cererea de rectificare a cărţii funciare din dosar nr. 2654/307/2012.

S-a respins excepţia lipsei de interes a reclamantului invocată de D Ia şi F Ia.

S-au admis în parte cererile reconvenţionale formulate de D Ia şi F Ia şi cererea de intervenţie în interes propriu a SC T C SRL şi s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare au¬ten¬tificat sub nr. 275 din 25.03.1948.

S-a constatat nulitatea absolută a Ordinului Prefectului nr. 1066/09.02. 2004 şi a procesului-verbal de punere în posesie nr. 450/26.11.2003 emise pe sea¬ma reclamantului T V.

S-a dispus rectificarea CF 19532 Sighetu Marmaţiei, nr. topo. 2371/1 şi CF 9050 Sighetu Marmaţiei, nr. topo. 2371/1, dispunând radierea dreptului de pro¬prietate a reclamantului T V şi restabilirea situaţiei anterioare de car¬te funciară.

S-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a SC T C SRL, D Ia şi F Ia, precum şi a reclamantului T V.

S-au respins excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţia prescripţiei achizitive şi excepţia prescripţie extinctive invocate de reclamantul pârât T V.

Reclamantul T V a fost obligat la plata cheltuielilor de jude¬ca¬tă către SC T C SRL în cuantum de 5.630 lei; către D Ia şi F Ia, în cuantum de 3.388 lei şi către C G şi M V în cuantum de 1.700 lei.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut în esenţă că prin ac¬ţi¬u¬nea civilă înregistrată sub dosar nr. 1314/307/2 mai 2011, reclamantul T V a solicitat în contradictoriu cu Comisia Locală Sighetu Marmaţiei de a¬pli¬carea Legii fondului funciar, Comisia Judeţeană Maramureş pentru apli¬ca¬rea Legii fondului funciar, D Ia,  F Ia, SC T C SRL re¬prezentată de administrator, C G şi M V în legătură cu numita D Ia a se constata nulitatea absolută şi par¬ţială a titlului de proprietate nr. 43693/61 din data de 11.04.2001 fiind lovit de nulitate absolută potrivit prevederilor art. III alin. 1, litera „a” din Legea nr. 169/1997 de completare a Legii Fondului funciar republicată. Titlul de pro¬pri¬etate s-a eliberat cu încălcarea prevederilor art. 8, 9, 11, 13 din Legea nr. 18/1991, nulitatea schiţei de dezmembrare nr. 2268 din 01.08. 1996 cu referire la intabularea sub top nr. 2371/2/1 şi CF nr. 16537 Sighet; să se dispună anularea schiţei de dezmembrare nr. 3687 din 16.09.2004 care se re¬fe¬ră la CF nr. 18215 Sighetu Marmaţiei şi nr. topo. 2371/2/2/1 şi submultiplii a¬ces¬tuia: 2371/2/2/1/1 şi top. 2372/2/2/1/2; să se constate nulitatea absolută al con¬tractului de novaţie din contractul de împrumut, care, greşit a fost admis ca efect al novaţiei prin sentinţa civilă nr. 3305 din 11 noiembrie 2003 din dosar nr. 1565/2003 a Judecătoriei Sighet

Prin precizările depuse la data de 17.05.2011 solicită a se constata nu¬litatea absolută şi parţială a TP nr. 43693/61 eliberat la data de 11.04.2001 pe numele numitei D Ia la care acesta nu era îndreptăţită potrivit pre¬ve¬de¬rilor art. III alin. (1) , litera „a” din Legea nr. 18/1991; constatarea nulităţii ab¬solute şi parţiale a contractului de donaţie imobiliar autentificat sub nr. 2208 din 03.07.2001 la Biroul Notar Public SG din municipiul Sighetu Mar¬maţiei cu toate consecinţele; constatarea nulităţii absolute a schiţei de dez¬mem¬brare nr. 3687 din data de 16.09.2004; constatarea nulităţii absolute şi par¬ţiale a schiţei de dezmembrare nr. 2268 din data de 01 august 1996.

Cu privire la capătul de acţiune privind pe pârâţii iniţiali SC T C SRL renunţă deoarece se află în proces cu aceasta în cauza nr. 650/ 307/2009 cu obiect revendicare teren.

Cu  privire la capătul de acţiune cu M V, va repune pe rol cauza din dosar nr. 1569/2005, în alt proces cu obiect nulitate absolută şi parţială al unui contract de vânzare-cumpărare. Din acest motiv, renunţă la chemarea în ju¬decată a acestuia din acest proces deoarece mai are pe rol şi dosar nr. 541/ 307/2010 cu obiect rectificare de carte funciară.

În ce priveşte pârâţii C G, renunţă la chemarea în ju¬de¬ca¬tă din acest proces şi al acestuia deoarece şi cu acesta are proces pe rol în ca¬uza dosar nr. 1569/307/2007.

La data de 20.05.2011, pârâta Comisia Judeţeană Maramureş depune întâmpinare.

Reclamantul a depus o completare a cererii de chemare în judecată cu un nou capăt de cerere prin care solicită constatarea nulităţii absolute a con-tra¬c¬tului de vânzare-cumpărare nr. 275/25.03.1948. Acel contract este lovit de nu¬li¬tate absolută, vânzătorii neputând dispune de un drept real pe care nu l-au a¬vut niciodată în patrimoniul propriu.

Raportat la cele arătate mai sus, cu privire la nulitatea absolută a Or-di¬nului Prefectului, respectiv a titlului de proprietate, precizează că nelegal lui T V prin Ordinul 1066/09.02.2004 i s-a restituit in proprietate, suprafaţa de 4.536 mp din CF nr. 9050 Sighetu Marmaţiei, nr. topo. 2371/1, transcris în CF 19532 Sighetu Marmaţiei nr. topo. 2371/1.

În şedinţa publică din 15.01.2013 instanţa a dispus conexarea dosarului 3522/307/2011 la dosar 1314/307/2011.

Sub dosar nr. 2654/307/2012, reclamantul T V i-a chemat în ju¬decată pe pârâţii C G, SC T C SRL, solicitând să se dispună constatarea faptului că parcela de teren CF 9050 Sighetu Marmaţiei nr. topo. 2371/2, intabulată pe Statul Român cu Decretul 712/1966 din anul 1986 în su¬prafaţă de 4.536 mp, precum şi dezmembrările care s-au făcut după anul 1991 şi din anul 2004 din parcela nr. topo. 2371/2, a încetat de a mai face obi¬ect de carte funciară, deoarece această parcelă de teren este acoperită de apele râului Tisa din anul 1968 şi că toate actele juridice întocmite după anul 1991 în ba¬za Legii nr. 18/1991 sunt nule deoarece în aceea zonă s-au efectuat diverse lu¬crări de taluzări de mal la râul Tisa şi lucrări de îndiguiri care au fost fina¬li¬zate odată cu terminarea lucrărilor de îndiguire din zonă din anul 1970 pentru pro-tejarea DN 19 Sighet - Satu Mare.

Prin completări la acţiunea de chemare în judecată în cauză în ce pri-veşte obiectul acţiunii de chemare în judecată aceasta se va completa, având ur¬mă¬torul obiect acţiune în constatare şi rectificare de carte funciară în sensul că toa¬te actele juridice întocmite după anul 1991 şi care se referă la parcela de te¬ren nr. topo. 2371/2/1 care a aparţinut CF nr. 9050 Sighetu Marmaţiei sunt nu¬le, această parcelă de teren care a avut iniţial o suprafaţă de 4.536 mp este aco¬pe¬rită în întregime de apele râului Tisa începând cu anul 1957.

În ce priveşte părţile chemate în judecată în calitate de pârâţi, înţelege să-i cheme în judecată şi pe D I, care a decedat şi care a obţinut prin con-stituire titlu de proprietate nr. 44220/15 din data de 23.04.1996 şi căruia i s-a inclus în titlul de proprietate şi suprafaţa de teren de 2.236 mp din nr. topo. 2371/2/1, acest act juridic este lovit de nulitate parţial.

- M V şi M I care au cumpărat cu contract autentificat nr. 1309 din 23.12.1999 încheiat la Birou Notar Public SI din Sighetu Mar¬ma¬ţiei suprafaţa de teren CF nr. 16357 şi nr. topo. 2371/2/1 în suprafaţă de 2.236 mp. Acest act juridic este parţial nul deoarece terenul topo de mai sus menţ-ionat nu mai există din anul 1988-1970 fiind acoperit de râul Tisa;

- Comisia Sighetu Marmaţiei de aplicare a Legii nr. 18 din 1991 care a în¬tocmit actele greşit pentru eliberarea titlului de proprietate pentru D I în anul 1996;

- Comisia Judeţeană Maramureş de aplicarea legii fondului funciar nr. 18 din 1991 care a întocmit şi eliberat titlu de proprietate pentru D I;

- F Ia, în calitate de proprietară dobândit pe întreg cu titlu de donaţie de la mama sa D Ia al nr. topo. 2371/2/2/1 în suprafaţă de 2.174 mp, aparţinând CF nr. 18215 Sighet,care s-a dezmembrat în data de 16. 09.2004;

- SC T C SRL formulează întâmpinare şi acţiune reconven¬ţio¬na¬lă. În legătura cu întâmpinarea se opune admiterii acţiunii reclamantului T V, solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă.

Invocă excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Sighetu Mar¬¬maţiei, instanţa competentă a judeca pricina fiind Tribunalul Mara¬mu¬reş. Li¬ti¬gi¬ul dedus judecaţii este un litigiu patrimonial, a cărui valoare, la data in-tro¬du¬ce¬rii acţiunii 17.09.2012 era de 582.718,58 lei. Invocă excepţia sub-dobânditorului de bună credinţă şi cu titlu one¬ros. Invocă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiunea în rectifi¬ca¬rea de carte funciară. Pentru a fi admisibilă o acţiune în rectificarea conţinutului cărţii fun¬ci¬a¬re, este necesar ca oricare din cazurile prevăzute la art. 34 din Legea nr. 7/1996  re¬publicată să fie constatat printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevo¬ca¬bilă. În consecinţă, acţiunea în rectificare are un caracter accesoriu, depin¬zând în mod indisolubil de existenţa unei altei acţiuni, cu caracter principal, ac¬ţi¬une care nu a fost promovată de reclamant.

În legătură cu acţiunea reconvenţională solicită să se constate nulitatea ab¬solută a Ordinului Prefectului nr. 1066/09.02.2004 emis de Prefectul jude¬ţu¬lui Maramureş pe numele Iui T V, privind terenul in suprafaţa de 4.536 mp, situat în Sighetu Marmaţiei, identificat în CF 19532 Sighetu Mar¬ma¬ţi¬ei, nr. top. 2371/1; nevalabilitatea titlului în temeiul căruia T V şi-a în¬scris dreptul de proprietatea în CF 9050 Sighetu Marmaţiei, nr. topo. 2371/1, tran¬scris în CF 19532 Sighetu Marmaţiei, nr. topo. 2371/1; rectificarea situaţiei ta¬bulare din CF 19532 Sighetu Marmaţiei, nr. topo. 2371/1, dispunându-se ra¬di¬erea dreptului de proprietate al numitului T V din CF 19532 Sighetu Mar¬maţiei, nr. topo. 2371/1, cu revenirea la situaţia anterioara din CF 9050 Si¬ghetu Marmaţiei, nr. topo. 2371/1, în favoarea Statului Român; nulitatea ab¬so¬lută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 275/25.03.1948; nulitatea ab¬so¬lu¬tă a procesului verbal de punere în posesie nr. 450/26.11.2003.

În drept, invocă dispoziţiile art. 111 Cod procedură civilă, art. 41 din Le¬gea nr. 18/1991; art. 61, 62 şi 63 din Legea nr. 18/1991, Legea nr. 2/1996, art. 948 Cod civil, art. III din Legea nr. 169/1997. modificată prin Legea nr. 247/2005, HG nr. 1172/2001 modificată prin HG nr. 720/2002, art. 33 din Re¬gu¬lamentul de aplicare a legilor fondului funciar, art. 1899 alin.(2) Cod civil art. 1898 Cod civil.

Reclamantul T V prin note de şedinţă, arată că renunţă la ca¬pă¬tul de acţiune din acest dosar având ca obiect „rectificare de carte funciară”.

Cu referire la obiectul acţiunii din acest proces, arată că este vorba de „acţiune în constatare a actelor juridice încheiate începând din anul 1996 refe¬ri¬tor la parcela de teren cu nr. topo. 2371/2 din Sighetu Marmaţiei şi CF nr. 9050 Sighet în suprafaţă de 4.36 mp, care este lipsită de obiect de carte fun¬ci¬a¬ră, deoarece această parcelă de teren este acoperită în totalitate de apele râului Tisa din anul 1968-1969, astfel că toate actele juridice emise începând cu anul 1996 şi care se referă la această parcelă de teren sunt nelegale, fie că este vor¬ba de emiterea de titlu de proprietate în baza Legii Fondului funciar nr. 18 din I991, acte juridice de dezmembrare, procese verbale de punere în posesie, acte ju¬ridice de vânzare-cumpărare, acte juridice de intabulare în cartea funciară”.

Cu referire la adresa moştenitorilor rămaşi în urma defunctului D I, pârât din acest dosar care este decedat, cere fie suspendarea cauzei fie re-nunţă la acţiune.

Avându-se în vedere conţinutul întâmpinării şi al cererii reconvenţionale de¬puse la dosar din partea pârâtei SC T C SRL care se referă şi la rec¬tificare de carte funciară, retractează formularea de renunţare la capătul de ac¬ţiune de „rectificare de carte funciară”, din acest dosar, deoarece reclamanta în cauză se referă şi la această chestiune în cuprinsul întâmpinării depuse la do¬sar şi cererea reconvenţională.

Cu privire la acţiunea reconvenţională solicită respingerea în totalitatea a acesteia pentru excepţia de fond, autoritate de lucru judecat în ceea ce pri¬veşte sentinţa civilă  nr. 1611/2003 a Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă  şi  de¬cizia civilă nr. 1373/R/2004 a Curţii de Apel Cluj.

La termenul din 05.202.2013, instanţa a dispus conexarea dosarului 2654/307/2012 la dosarul nr. 1314/307/2011.

Din probele de la dosar prima instanţă a reţinut că în şedinţa publică  din 01.10.2013, după conexarea dosarelor, fiind pri¬mul termen la care părţile au putut depune concluzii, reclamantul T V renunţă la judecată în ceea ce-i priveşte pe pârâţii F Ia,  SC. T C SRL, C G, M V şi M I, înţe¬le¬gând să se judece doar cu D Ia.

Astfel, renunţă şi la cererile vizând constatarea nulităţii absolute a con¬tra¬ctului de donaţie autentificat sub nr. 2208 din 03.07.2001,  a contractului de  vân¬zare-cumpărare autentificat sub nr. 4439 din 25.11.2004 şi a contractului de îm¬prumut datat 27.08.2001.

Faţă de această renunţare, instanţa a respins excepţia necompetenţei ma¬teriale a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei invocată de SC T C SRL, în raport de valoarea obiectului cauzei.

În dosarul nr. 2654/307/2012, reclamantul arată prin notele de şedinţă că  solicită fie suspendarea, fie renunţă la acţiune, dar la fila 123, depune alte no¬te de şedinţă înregistrate la data de 07.01.2012 prin care arată că retractează renunţarea la acţiune.

La data de 15.01.2013 însă, ulterior deci retractării cererii de renun¬ţa-re, reclamantul faţă de faptul că s-a dispus rectificarea de carte funciară prin sen¬tinţa civilă  2557/19.10.2011 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, pronunţată în dosarul nr. 541/307/2010, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 4346/R/18. 10.2012, înţelege să renunţe din nou la această cerere, renunţare asupra căreia nu a mai revenit.

În  dosarul nr. 541/307/2010 s-a solicitat rectificarea de carte funciară  şi restabilirea situaţiei anterioare conform încheierii de CF 1645/1947 cu pri-vi¬re la amplasamentul nr. topo. 2371/1 şi 2371/2.

Din acest dosar a fost disjunsă cererea de intervenţie în interes propriu a SC T C SRL, creându-se la data de 29.11.2011 dosarul nr. 3522/ 307/2011 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei. Ulterior, sub dosar nr. 2654/307/ 2012, reclamantul a solicitat din nou rectificarea de carte funciară  pentru ace¬leaşi considerente.

De altfel, în şedinţa publică  din 01.10.2013, când s-a consumat prima zi de înfăţişare, reclamantul susţine doar cerere privind anularea titlului de pro¬pri¬etate  emis pe seama lui D Ia şi repunerea în situaţia anterioară ca ur¬mare a acestei anulări, fiind evident că nu mai susţine cererea privind rec¬ti-fi¬ca¬rea de cartea funciară, astfel că instanţa a luat act de renunţarea recla-man¬tu¬lui la acţiunea de rectificare a cărţii funciare din dosar nr. 2654/307/2012.

Faţă de renunţarea reclamantului la acţiunea din dosar nr. 2654/307/ 2012, instanţa nu a mai analizat excepţia prescripţiei dreptului de a cere recti-fi¬ca¬rea de carte funciară invocată de SC T C SRL, aceasta rămânând fără obiect.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a lui D Ia şi F Ia, raportat la faptul că se solicită anularea titlului de proprietate  emis pe seama lui D Ia care ulterior a donat imobilul fiicei sale, F Ia, instanţa de fond a constatat că acestea au calitate procesuală activă în a solicita a¬nu¬larea titlului în baza căruia şi-a înscris dreptul de proprietate reclamantul a¬su¬pra terenului pretins a se suprapune cu cel asupra căruia s-a reconstituit drep¬tul de proprietate prin titlu.

Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între per¬soa¬na reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat, în cazul situa¬ţi¬i¬lor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea pro¬cesuală activă aparţine celui ce se poate prevala de acest interes, or, în spe¬ţă s-a constatat că cele două pârâte reclamante sunt transmiţătoarele dreptului de proprietate asupra imobilului asupra căruia şi reclamantul pârât pretinde un drept de proprietate.

Şi în privinţa excepţiei lipsei calităţii procesuale active a SC T C SRL, instanţa a reţinut că există identitate între titulara dreptului asu¬pra imobilului asupra căruia şi reclamantul pârât pretinde un drept de pro¬pri¬e¬ta¬te, imobilul fiind înscris în titlul de proprietate emis pe seama numitei D Ia, ulterior aceasta donându-l fiicei sale, care prin contract de vânzare cum¬pă¬rare autentic l-a vândut intervenientei.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului pâ¬rât T V instanţa a reţinut că pentru aceleaşi considerente pentru care s-au respins excepţiile mai sus dezvoltate, se va respinge şi aceasta, recla¬man¬tul T V pretinzând un drept de proprietate asupra imobilului, are ca¬litatea procesuală necesară pentru a solicita nulitatea absolută a titlului de pro-prietate emis pe seama pârâtei D Ia.

Instanţa a reţinut în privinţa excepţiei lipsei de interes a reclamantul pâ¬rât T V, invocată la fila 123, că o persoană pentru a deveni parte în pro-cesul civil trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă capacitate pro¬cesuală, să aibă calitate procesuală, să afirme un drept în justiţie şi să jus-ti¬fi¬ce un interes.

Literatura  de  specialitate şi practica judiciară sunt unanime în a recu¬noa¬şte că interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie să fie îndeplinită în ca¬drul oricărui proces civil.

Interesul reprezintă o condiţie de ordin subiectiv care se analizează atât în persoana celui care acţionează în justiţie, cât şi în persoana adversarului a¬ces¬tuia. El se concretizează în folosul practic, material sau moral, pe care-l ur¬mă¬reşte cel ce promovează acţiunea. Interesul afirmat în justiţie trebuie să fie le¬gitim, personal, născut şi actual. Ca urmare a analizei interesului în procesul ci¬vil, instanţa a constatat că reclamantul pârât, aşa cum s-a analizat, are cali¬ta¬te procesuală activă şi justifică un interes în promovarea acţiunii, interes deter¬mi¬nat de obţinerea recunoaşterii dreptului de proprietate şi exercitarea acestuia în condiţiile în care în prezent nu-şi poate exercita acest drept pentru motivele in¬vocate în acţiune.

În concluzie, instanţa a constatat că şi această excepţie este neîn¬te¬me-ia¬tă motiv pentru care a respins-o.

În privinţa excepţiei autorităţii de lucru judecat raportat la sentinţa ci-vilă nr. 1611/2003 a Judecătoriei Oradea şi la decizia civilă nr. 1373/R/2004 a Curţii de Apel Cluj, instanţa a reţinut că potrivit art. 1201 vechiul Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este în¬temeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.

Raportat la sentinţa civilă nr. 1611/2003 a Judecătoriei Oradea instanţa a reţinut că a fost pronunţată în contradictoriu cu cele două comisii de aplicare a legilor fondului funciar, iar ca obiect fond funciar - restituirea terenului agri¬col înscris în CF 7197 Sighetu Marmaţiei, nr. topo. 2371/1, or în prezenta cauză s-a solicitat anularea contractului care a stat la baza emiterii sentinţei civile şi ul¬¬terior a Ordinului Prefectului, cerere care nu a mai fost anterior analizată de nicio instanţă, astfel că nefiind întrunită tripla identitate, excepţia a fost respin¬să.

În privinţa deciziei civile nr. 1373/R/2004 pronunţată în dosar nr. 11459/2004 al Curţii de Apel Cluj, s-a constatat că aceasta a avut ca obiect re¬ven¬dicare, acţiune  formulată de T V în calitate de reclamant şi D I în calitate de pârât sub dosar nr. 3037/2001 al Judecătoriei Sighetu Mar¬ma¬ţiei, acţiune respinsă, astfel că nici sub aspectul părţilor, nici sub aspectul o¬bi-ectului nu poate fi vorba despre autoritate de lucru judecat.

Deşi reclamantul face referire la decizia civilă nr. 1373/R/2004 pronun¬ţa¬tă în dosarul nr. 11459/2004 al Curţii de Apel Cluj, vorbind despre pozi¬ţio¬na¬rea nr. topografice, se referă la decizia civilă nr. 4346/18.10.2012 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 541/307/2010 al Judecătoriei Sighetu Mar¬ma¬ţiei.

Astfel, în dosarul nr. 541/307/2010 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, prin sentinţa civilă nr. 2557/19.10.2011 s-a admis acţiunea reclamantului T V având ca obiect rectificare de carte funciară, hotărârea pronun¬ţân¬du-se în contradictoriu cu Comisia Locală pentru aplicarea Legilor fondului funciar a municipiului Sighetu Marmaţiei, SC TC SRL şi C G, dispunându-se rectificarea de carte funciară şi restabilirea situaţiei an¬terioare conform încheierii de CF nr. 1645/1947, cu privire la amplasamentul i¬mobilelor cu nr. topo. 2371/1 şi 2371/2, în sensul că locul de fapt al imobilului cu nr. topo. 2371/1 a fost preluat eronat prin inversare, de nr. topo. 2371/2, con¬¬form raportului de expertiză tehnică judiciară efectuată de ing. Mocan Ma¬ri¬us. De asemenea s-a constatat că toate dezmembrările efectuate asupra imo¬bi¬lu¬lui nr. 2371/2 sunt eronate şi neconforme cu realitatea, prin preluarea unui plan de carte funciară modificat cu pixul, necorespunzător situaţiei reţinute prin în-cheierea de CF. nr. 1645/1947, urmând a fi înlăturate şi s-a constatat că su-pra¬faţa aferentă nr. topo. 2371/1, este de 4.536 mp, reconstituită reclamantului prin Ordinul nr. 1066/2004 emis de Prefectura Judeţului Maramureş, urmând ca această suprafaţă să fie evidenţiată în înscrierea de carte funciară, corect din dezmembrare nr. topo. 2371 potrivit încheierii nr. 1645/1947.

Prin decizia civilă nr. 125/03.05.2012 a Tribunalului Maramureş s-au ad¬mis apelurile formulate împotriva sentinţei civile nr. 2557 din 19.10.2011, pro¬nunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei în dosarul nr. 541/307/2010, care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a admis excepţia lipsei calităţii pro¬ce¬su¬ale pasive a pârâtei Comisia Locală pentru aplicarea Legilor fondului funciar Sighetu Marmaţiei; s-a respins acţiunea formulată de reclamantul T V în contradictoriu cu Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Si¬ghetu Marmaţiei, ca fiind introdusă faţă de o persoană lipsită de calitate pro¬ce¬suală pasivă; s-a constatat că reclamantul T V a renunţat la ju¬de¬ca¬tă faţă de pârâtele SC T C SRL şi C G; s-a respins ce¬rerea pârâţilor SC T C SRL şi C G de obligare a re¬cla¬mantului la plata cheltuielilor de judecată; s-a constatat rămasă fără obiect ex¬cepţia prescripţiei dreptului la acţiune, invocată de SC T C SRL; a fost înlăturată obligaţia pârâtei Comisia Locală de aplicare a Legilor fondului funciar de a achita reclamantului suma de 1.185 lei, cheltuieli de judecată. Au fost menţinute dispoziţiile din sentinţa apelată privind admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Si¬ghe¬tu Marmaţiei, la respingerea acţiunii reclamantului T V faţă de a¬cest pârât şi la disjungerea cererii de intervenţie în interes propriu formulată de SC T C SRL.

S-a respins apelul declarat de SC T C SRL împotriva în¬che¬ie¬rii de şedinţă din data de 12.10.2011, pronunţată în dosarul nr. 541/307/2010.

Prin decizia civilă nr. 4346/18.10.2012 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 541/307/2010 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei s-au admis re¬cur¬surile formulate împotriva deciziei civile nr. 125 din 03.05.2012 a Tri¬bu¬na¬lu¬lui Maramureş pronunţată în dosar nr. 541/307/2010, care a fost modificată în sensul că s-a înlăturat dispoziţia prin care s-a constatat că reclamantul a re¬nun¬ţat la judecată faţă de pârâţii C G şi SC T C SRL.

Totodată, prin decizia civilă nr. 1270/22.03.2013 a Curţii de Apel Cluj, pro¬nunţată în dosar nr. 117/33/2013 având ca obiect contestaţie în anulare  îm¬po¬triva deciziei civile nr. 4346/18.10.2012 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în do¬sar nr. 541/307/2010 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei s-a reţinut că s-a ad¬mis contestaţia în anulare împotriva deciziei civile nr. 4346/R din 18.10.2012 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosar nr. 541/307/2010, care a fost anulată în parte, sub aspectul soluţiei dată recursului declarat de recurenta SC T C SRL, şi rejudecând, s-a admis recursul (contestatoarei) recurentei SC T C SRL în contra deciziei civile nr. 125/A/03.05.2012 a Tribunalului Ma¬ramureş, pronunţată în dosar civil nr. 541/307/2010, care a fost modificată în parte, astfel: înlătură dispoziţia privind constatarea că reclamantul T V a re¬nunţat la judecată faţă de pârâta SC T C SRL; înlătură dis¬poziţia din sentinţa apelată nr. 2557/19.10.2011 a Jude¬că¬to¬riei Sighetu Mar¬ma¬ţiei, pronunţată în dosar civil nr. 541/307/2010, referitoare la admiterea ac¬ţi¬unii reclamantului T V, pentru opozabilitate, şi în con-tradictoriu cu SC T C SRL; menţine restul dispoziţiilor din decizia Tribunalului Cluj şi din decizia Cur¬ţii de Apel Cluj. Aşadar nici în ce priveşte hotărârea pro¬nun¬ţată în dosar nr. 541/307/2010 nu se poate discuta despre autoritate de lu¬cru judecat, aceasta nepronun¬ţân¬du-se în contradictoriu cu părţile din prezenta cauză.

În privinţa excepţiei achizitive invocată de reclamant, instanţa a consta¬tat că pe lângă faptul că zona în care se află terenul reclamantului a fost coo¬pe¬ra¬tivizată, dreptul de proprietate asupra terenului i-a fost restituit în temeiul Le¬gii nr. 18/1991, imobilul fiind supus prevederilor legii speciale, astfel că invoca¬rea pe calea excepţiei a prescripţiei achizitive este neîntemeiată, sens în care a fost respinsă.

Cu privire la excepţia prescripţiei extinctive (instinctive) ridicată de re-cla¬mantul pârât cu privire la solicitările din cererea reconvenţională şi cererea de intervenţie în interes propriu, instanţa a reţinut că nulitatea absolută este o san¬cţiune a actelor juridice care poate fi invocată oricând, de orice persoană in¬teresată, nefiind aşadar supusă vreunui termen de prescripţie. Faţă de această pre¬cizare, excepţia este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantului ridicată de SC T C SRL instanţa a reţinut că se argumentează prin aceea că ac¬ţi¬unea reclamantului este una în realizare şi nu se poate întemeia cererea pe o ac-ţiune în constatare. În această situaţie inadmisibilitatea poate îmbrăca forma ex¬cepţiei de procedură (acţiunea în constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept atunci când partea are deschisă acţiunea în realizare), astfel că va fi a-na¬li¬zată ca atare.

Instanţa a reţinut că reclamantul a formulat cerere privind nulitatea ab¬so¬lută a titlului de proprietate, acţiune care în mod cert este una în realizare, for¬mularea în sensul constatării nulităţii absolute neechivalând cu calificarea ac¬ţiunii ca fiind una în constatare. Mai mult, pe lângă această cerere, recla¬man¬tul a solicitat şi rectificarea de carte funciară ca urmare a constatării nuli¬tă¬ţii absolute, cereri care dau caracterul de cerere în realizare a acţiunii şi nici¬de¬cum în constatare, astfel că apărarea este neîntemeiată.

În privinţa cererii de constatare a nulităţii absolute a titlului de pro¬pri-e¬ta¬te nr. 43693/61 din 11.04.2001 eliberat în baza Legii nr. 18/1991 pe numele lui D Ia, instanţa a constatat din actele ce constituie dosarul comisiei lo¬cale că în perioada anilor 1959-1962, pârâta D Ia cu familia a figurat în registrul agricol cu suprafaţa de 84 ari, din care 80 ari arabil, 2 ari curţi-con-strucţii şi 2 ari alte terenuri, întregul teren fiind situat pe str. Bolintineanu, nr. 24, în Sighetu Marmaţiei.

Terenul a fost preluat la CAP, iar pe acesta s-au ridicat blocuri.

În temeiul Legii nr. 18/1991, prin hotărârea Comisiei judeţene de fond fun¬ciar nr. 978/19.05.1992, pârâtei D Ia i s-a reconstituit dreptul de pro-prietate asupra unei suprafeţe de 5.300 mp.

Deoarece terenul era ocupat de blocuri, cu spaţiile adiacente şi alte con¬s¬trucţii, nefiind liber, în condiţiile legii, nu s-a putut realiza punerea în posesie pe vechiul amplasament.

Astfel, a fost pusă în posesie asupra suprafeţei de 5.300 mp situată la lo¬cul numit „La Barieră” teren care se afla la dispoziţia Comisiei locale de fond fun¬ciar. Acesteia i s-a eliberat titlu de proprietate la data de 11.04.2001, iar re¬cla¬mantului i s-a emis Ordinul Prefectului la data de nr. 1066/9.02.2004 deci ul¬terior pârâtei reclamante, astfel că reconstituirea s-a făcut cu respectarea dis¬po¬ziţiilor legale, la data emiterii titlului de proprietate terenul aflându-se în re¬zer¬va Comisiei Locale Sighetu Marmaţiei, aceasta fiind îndreptăţită la recons¬ti¬tu¬irea dreptului de proprietate, neexistând astfel motive de nulitate absolută.

Respingând cererea principală privind constatarea nulităţii absolute  a ti¬tlului de proprietate, instanţa, pentru aceleaşi considerente a respins şi ce¬re-ri¬le accesorii privind rectificarea de carte funciară în sensul radierii înscrierilor ul¬terioare (anulării cărţii funciare potrivit exprimării reclamantului pârât).

Cu privire la nulitatea schiţei de dezmembrare nr. 2268 din 01.08.1996 cu referire la intabularea sub nr. topo. 2371/2/1 şi CF nr. 16537 Sighetu Mar¬ma¬ţiei instanţa a reţinut că nulitatea absolută este o sancţiune specifică actelor juridice, schiţa de dezmembrare nefiind asimilată unui astfel de raport juridic. A¬cest fapt nu duce însă la imposibilitatea lipsirii de eficienţă a unei schiţe de dez¬membrare, deoarece ca urmare a admiterii unei cereri de constatare a nu¬li¬tă¬ţii absolute  şi rectificare de carte funciară, evident schiţa care a stat la baza îns¬crierilor în cartea funciară rămâne fără eficienţă, însă în speţă nu este cazul ra¬¬portat la soluţia adoptată pentru cererea reclamantului.

Excepţia sub-dobânditorului de bună credinţă ca excepţie de la prin¬ci-pi¬ul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial, excepţie in¬vo¬ca¬tă în legătură cu cererea reclamantului pârât de anulare a titlului de pro¬pri¬e¬tate,  instanţa a reţinut că prin respingerea cererii iniţiale excepţia a rămas fără obiect.

Cu privire la nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr. 275/25.03.1948, instanţa a reţinut că prin contractul de vânzare cumpărare nr. 275/25.03.1948, încheiat între Viezel Solomon prin mandatar Viezel Andrei în ca¬litate de vânzător şi T Dumitru în calitate de tutore al minorului T V în calitate de cumpărător s-a vândut imobilul înscris în CF 7197 cu nr. topo. 2371/1. De asemenea vânzătorul se obliga ca în termen de 60 de zile să ob¬ţină procura autentică şi pentru partea proprietarului tabular Fiscovici Iosif.

Prin procesul verbal nr. 1645/14.10.1947, s-a dispus înscrierea drep-tu¬lui de proprietate, pe baza posesiunii faptice de 10 ani în favoarea lui Fiscovici Iosif respectiv Wiezel Solomon, pe baza declaraţiilor acestora că proprietarii de carte funciară  Dovici Burich şi soţia Engel Aranka (născută Golda) sunt morţi şi nu au rămas moştenitori după aceştia.

Potrivit cărţii de judecată civilă nr. 319/1948, Engel Abraham Wolf a so¬licitat constatarea morţii prezumate a mamei sale Engel Golda, prin hotărâre constatându-se ca dată a morţii data de 09.05.1948.

Pe de o parte se constată că la data încheierii contractului de vânzare cum¬părare nr. 275 din 25.03.1948 , proprietara tabulară era în viaţă, iar pe de altă parte este cert că aceasta avea moştenitori, respectiv pe fiul său Engel A¬bra¬ham Wolf.

În  baza cărţii de judecată civilă nr. 319/1948 Engel Abraham Wolf în ca¬litate de reclamant i-a chemat în judecată pe Fiscovici Iosif respectiv Wiezel So¬lomon prin mandatar Viezel Andrei pentru radierea înscrierii dreptului de pro¬prietate al acestora asupra imobilului efectuate prin decizia nr. 1645/14.10. 1947, acţiune care a fost admisă la data de 31.01.1949.

În această situaţie, este evident că aceeaşi soartă juridică a avut-o şi te¬re¬nul de sub nr. topo. 2371 înscris în CF 4431, fiind practic desfiinţată în-che¬ie¬rea de CF 1645/1947, care a constituit titlul numiţilor Fiscovici Iosif respectiv Wiezel Solomon, astfel încât aceştia nu au mai putut transmite dreptul de pro¬pri¬etate în favoarea reclamantului T V, fiind ieşit din patrimoniul a¬ces¬tora.

De asemenea este de observat că actul de înstrăinare autentificat sub nr. 275/25.03.1948, privind vânzarea terenului, a fost încheiat numai de Viezel So¬lo¬mon prin mandatar Viezel Andrei, acesta vânzând întregul teren, deşi acesta avea dreptul de proprietate numai asupra cotei de ½ parte din teren, iar cu pri¬vi¬re la cota de ½ parte de proprietate care aparţinea la acea data numitului Fis¬co¬vici Iosif, mandatarul s-a obligat ca „în termen de 60 zile să obţină procura au¬tentică pentru vânzarea cotei sale”, fapt care nu s-a mai concretizat.

Constatându-se aşadar că reclamantul era singurul moştenitor al pro-pri¬etarei tabulare, instanţa a constatat că actul de vânzare cumpărare a fost în¬che¬iat de alte persoane decât proprietarii, proprietatea neputând fi transmisă de la un neproprietar astfel încât s-a constatat nulitatea absolută  a contractului de vân¬zare cumpărare.

Ca o consecinţă a acesteia, s-a admis şi cererea privind restabilirea si-tu¬aţiei anterioare.

Din dosarul Judecătoriei Oradea nr. 9395/2002 reiese că sentinţa civilă  1611/4.03.2003 a fost pronunţată având la bază contractul de vânzare cum¬pă¬ra¬re şi nu adeverinţa nr. 1319/14.08.1992. Astfel s-a reţinut că în baza acestei a¬de¬verinţe s-a întocmit procesul-verbal de punere în posesie provizorie din 24.08. 1992, însă ulterior, prin adresa nr. 2257/18.02.1994 Comisia Locală a co¬mu¬ni¬cat reclamantului că punerea în posesie a fost anulată. Analizând temeinicia sus¬ţinerilor reclamantului, instanţa a constatat că prin contractul de vânzare cum¬părare,  reclamantul face dovada că a dobândit în anul 1948 terenul înscris în CF 7197 Sighetu Marmaţiei, nr. topo. 2371/1 de la proprietarii tabulari, nr. topografic care ulterior a fost  transcris în CF 9050 în favoarea Statului Român în baza Decretului nr. 712/1966. În baza acestei hotărâri s-a emis Ordinul Pre¬fec¬tului nr. 1066/9.02.2004.

Având la bază contractul de vânzare cumpărare s-a admis acţiunea re-cla¬mantului T V, însă ca urmare a constatării nulităţii absolute  a con¬tra-ctului de vânzare cumpărare, instanţa a dispus şi anularea Ordinului  Pre¬fec-tu¬lui nr. 1066/9.02.2004.

Cererea de anulare a procesului-verbal de punere în posesie nr. 450/26. 11.2003 şi de radiere a înscrierii în CF 19532 Sighetu Marmaţiei nr. topo. 2371/1 fiind  cereri accesorii petitului privind anularea Ordinului Prefectului, au fost admise pentru aceleaşi considerente.

Argumentele privind îndreptăţirea reclamantului sau nu la restituirea imo¬bilului sub aspectul posesiei şi persoanei de la care s-a preluat imobilul nu au fost analizate întrucât aceste aspecte au fost avute în vedere odată cu so¬lu-ţi¬o¬na¬rea cererii din dosarul nr. 9395/2002 al Judecătoriei Oradea, aspecte tran¬şate în mod definitiv.

Din cererea de intervenţie constatarea nevalabilităţii titlului ce a stat la baza intabulării dreptului de proprietate al reclamantului pârât T V, însă instanţa a analizat acest aspect odată cu pronunţarea asupra celorlalte cereri din intervenţia formulată de SC T C SRL şi din cererea re¬con¬ven¬ţională a reclamantelor D Ia şi F Ia, astfel că prin însăşi con¬statarea nulităţii absolute a Ordinului Prefectului s-a constatat nevalabili¬ta¬tea titlului care a stat la baza înscrierii dreptul de proprietate al reclamantul, ast¬fel că admiţând rectificarea pe temeiul dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 7/ 1996 se subînţelege că acesta este argumentul, fără a fi nevoie a se constata, se¬pa¬rat de constatarea nulităţii absolute a Ordinului  Prefectului şi a nevalabili¬tă¬ţii titlului.

În temeiul dispoziţiilor art. 274 Cod procedură civilă instanţa a obligat reclamantul T V la plata cheltuielilor de judecată către SC T C SRL  în cuantum de 5.630 lei, reprezentând onorarii avocaţiale, ono¬ra¬rii experţi şi taxă timbru; către D Ia şi F Ia, în cuantum de 3.388 lei, reprezentând onorarii avocaţiale, onorarii experţi şi taxă timbru şi că¬tre C G şi M V în cuantum de 1.700 lei reprezentând on¬o¬ra¬rii avocaţiale.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul T V, solicitând a se dispune modificarea sentinţei, cu cheltuieli de judecată.

Analizând sentinţa recurată, prin prisma şi în limita motivelor evocate prin cererea de recurs, Tribunalul a reţinut că în dosarul nr. 2654/307/2012, prin acţiunea formulată în data de 17.09. 2012, ulterior precizată, reclamantul T V a solicitat în contradictoriu cu pârâţii C G, SC T C SRL, D I (în privinţa c㬬ruia iniţial s-a renunţat la judecată, ulterior s-a admis excepţia lip¬sei capacităţii de folosinţă), M V, M I, Comisia Locală Sighetu Mar¬¬maţiei, Comisia Judeţeană Maramureş de aplicare a legilor fondului fun¬ci¬ar, F Ia (filele 9-10 dosar) şi D Ia (fila 129 dosar) a se dispune rec¬ti¬ficarea de carte funciară, în sensul că toate actele juridice întocmite după anul 1991 şi care se referă la parcela de teren cu nr. topo. 2371/2/1 care a aparţinut CF 9050 Sighet sunt nule, această parcelă, cu suprafaţa iniţială de 4.536 mp este acoperită în întregime de apele râului Tisa începând cu anul 1957, parcela a încetat a mai fi obiect de carte funciară, operându-se unele accesări în fals cu pixul pe planul cadastral aferent nr. topo. mamă 2371 Sighet CF 4431 Sighet, s-au inversat numerele topografice 2371/1 (poziţionat real în Est) şi 2371/2 (po¬zi¬ţi¬onat real în Vest), dezmembrările efectuate nu coincid cu situaţia reală din car¬tea funciară, nici ca suprafaţă, nici ca localizare topografică.

În drept, s-au invocat prevederile art. 15, 34-37 din Decretul Lege nr. 115/1938, art. 35, 36, 37 din Legea nr. 7/1996 (fila 2), art. 1311 Cod civil vechi, art. 1659 noul Cod civil (fila 447 vol. I dosar 1314/307/2011).

În data de 04.01.2013 reclamantul a arătat în scris că fie renunţă la acţiune, fie urmează a se suspenda cauza, însă în data de 07.01.2013 a retractat renunţarea la capătul de acţiune de rectificare de carte funciară.

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.02.2013 s-a luat act de renunţarea la ju¬de¬cată a reclamantului faţă de pârâtul D I şi s-a dispus conexarea a¬ces¬tui doar la dosarul nr. 1314/307/2011.

În dosarul nr. 1314/307/2011 reclamantul T V a chemat în ju¬de¬¬cată iniţial pe pârâţii Comisia Locală Sighetu Marmaţiei, Comisia Judeţeană Ma-ramureş, D Ia, F Ia, SC T C SRL (la care a re¬nun¬ţat în şedinţa publică din 18.05.2011 - fila 32), C G (la care a re¬nunţat, fila 27, 32), M V (la care a renunţat fila 27, 32), solicitând a se con¬stata nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 43693/61 din 11.04.2001 eliberat pârâtei D Ia, aceasta nefiind îndreptăţită conform art. III lit. a Legea nr. 169/1997, nr. topo. fiind inversate (fila 85) impunându-se a se respecta poziţionarea topografică a parcelei 2371/1 şi 2371/2 (fila 95), susţinând că în mod greşit s-a inclus în acest titlu suprafaţa de 450 mp teren proprietatea sa ta¬bu¬lară (fila 246 vol. II), pârâta D Ia a fost pusă în posesie în mod greşit în partea de est (fila 353 dosar), nulitatea schiţei de dezmembrare nr. 2268/01.08.1996 cu referire la intabularea sub nr. topo. 2371/2/1 CF 16537, anularea schi¬ţei de dezmembrare nr. 3687/16.09.2004 - CF 18215, topo. 2371/2/2/1 şi sub¬mul¬-tiplii 2371/2/2/1/1 şi 2372/2/2/1/2, nulitatea absolută a contractului de no¬va-ţie din contractul de împrumut, nulitatea absolută şi parţială a contractului de do¬naţie imobiliar autentificat sub nr. 2208/03.07.2001 de BNP Sas G cu toate consecinţele (fila 24).

Prin concluziile depuse în data de 15.01.2013 la fila 353, vol. I dosar, re¬clamantul T V „din acest dosar” a arătat că îşi retrage acţiunea, a¬pre¬ciind că situaţia a fost lămurită prin decizia civilă nr. 4346/R/18.10.2012 a Curţii de Apel Cluj, s-a dispus rectificarea de carte funciară, dar ulterior, în con-textul promovării cererii de revizuire şi a contestaţiei în anulare împotriva de-ciziei anterior evocate, a solicitat suspendarea cauzei.

În şedinţa publică din data de 05.02.2013 reclamantul a arătat că revine asupra ce¬lor susţinute anterior şi nu mai renunţă la judecată în dosar nr. 1314/307/2011.

În aceeaşi şedinţă s-a conexat şi dosarul nr. 2654/307/2012 la dosarul nr. 1314/307/2011, aşadar prima instanţă nu putea lua act în mod valabil de renunţarea la cererea de rectificare a cărţii funciare din dosarul nr. 2654/307/2012 în baza unei cereri depuse anterior conexării (în 15.01.2013), în dosarul nr. 1314/307/2011 şi care viza acest din urmă dosar, cerere asupra căreia reclamantul a revenit în şedinţa publică din 05.02.2013.

De altfel, ulterior conexării, reclamantul a continuat să depună, separat, note de şedinţă şi precizări, atât pentru dosarul nr. 2654/307/2007 (de exemplu, fila 608), cât şi pentru dosarul nr. 1314/307/2011, respectiv nr. 3522/307/2011.

În data de 29.07.2013 reclamantul a depus „concluzii pe fond” prin care a arătat că în dosarul nr. 1314/307/2011 se judecă doar cu D Ia, F Ia, Comisia Judeţeană Maramureş, Comisia Locală Sighetu Mar¬ma¬ţiei, renunţând la celelalte părţi (fila 552, vol. I) care solicită a nu mai fi ci¬ta¬te (fila 553, 554), pretinzând ca instanţa să se pronunţe asupra celor patru puncte menţionate în precizările scrise depuse pentru şedinţa din 18.05.2011 (nuli¬ta-tea absolută parţială a titlului de proprietate, nulitatea schiţelor, nulitatea con¬tractului de donaţie). Poziţia procesuală a fost menţinută sub aspectul păr¬ţi¬lor (fila 568, vol. I dosar, filele 593-594 dosar, fila 603).

În şedinţa publică din data de 01.10.2013 reclamantul a susţinut că so¬li¬ci¬tă a se avea în vedere încheierile din 18.05.2011, 05.10.2011, 26.10.2011 (toa¬te pronunţate în dosarul nr. 1314/307/2011, anterior conexărilor), din care re¬zultă că din greşeală s-au citat anumite părţi, care nu mai fac parte din acest do¬sar. A arătat că a renunţat la judecată faţă de C G, SC T C SRL, M V, M I, în prezenta cauză solicită doar anularea ti¬tlului de proprietate al pârâtei D Ia. Renunţă la judecată şi faţă de F Ia, cere anularea cărţii funciare precum şi a înscrierilor, cere anu¬la¬rea titlului cu toate consecinţele lui. Dosarul nr. 2654 are ca obiect anularea căr¬ţii funciare (fila 2 vol. II dosar nr. 1314/307/2011).

Instanţa nu a luat însă act de renunţarea la judecată faţă de pârâţii in-di¬caţi, care au continuat a fi citaţi, respectiv a lua termen în cunoştinţă; dacă par¬ti¬ciparea în continuare la proces a SC T C SRL şi F Ia se jus¬¬tifică din perspectiva calităţii acestora de reclamant (fost intervenient) în do¬sa¬rul nr. 3522/307/2011 şi intervenient în celelalte două dosare (pentru SC T C SRL), respectiv cotitular de cerere reconvenţională (pt. F Ia), o atare calitate nu se mai putea susţine pentru C G, M V, M I (doar cu privire la D I luându-se în prealabil act de re¬nunţarea la judecată în dosarul nr. 2654/307/2012).

De asemenea, prima instanţă nu a pus în discuţia reclamantului, nea-sis¬tat de avocat la acel moment, situaţia juridică exactă a dosarelor conexate, sem¬ni¬ficaţia instituţiei conexării, astfel încât manifestarea de voinţă a reclamantului în sensul renunţării la judecată faţă de unele părţi să fie clară şi neechivocă în sen¬sul că vizează ansamblul cadrului procesual pasiv posterior conexării, iar nu unul sau altul dintre dosarele conexate.

Această ambiguitate, care în mod evident nu este străină de culpa re-cla¬man¬¬tului, a determinat nu doar repetate reveniri şi precizări ulterioare ale re¬cla¬mantului asupra cadrului procesual pasiv, dar a fundamentat şi criticile din me¬moriul de recurs conform cărora recurentul-reclamant nu ar fi renunţat la ju¬decată faţă de pârâţii din dosarul nr. 2654/307/2012, renunţarea vizându-i doar pe pârâţii din dosarul nr. 1314/307/2011.

Desigur că din punct de vedere al conduitei procesuale, reclamantul era da¬tor a-şi preciza în mod ferm poziţia, atât sub aspectul petitelor formulate, cât şi al părţilor în contradictoriu cu care înţelege să le susţină, dar aceasta nu e¬xo¬nera prima instanţă de obligaţia de a-i pune în vedere cu claritate ne¬ce¬si¬ta¬tea de¬punerii precizărilor în scris, semnate, uzând de mijloacele procedurale spe¬ci¬fice în caz de neconformare ori de opunere din partea celorlalţi litiganţi.

Oricum, susţinerea de către reclamant a acţiunii în dosarul nr. 2654/ 307/2011 este certă prin prisma notelor de şedinţă depuse de acesta ulterior, în da¬¬ta de 25.10.2013 (filele 114-116, vol. II) , 04.11.2013 (fila 230 vol. II), 28.11. 2013 (fila 248 verso, filele 251-254), 03.12.2013 (filele 271-274), - reclamantul dez¬¬voltând considerente relative la art. 50, art. 36 lit. a din Legea nr. 7/1997 în ce priveşte individualizarea eronată din punct de vedere al amplasamentului a i¬mo¬bilului în schiţa de plan, în contextul poziţionării reale a parcelelor -, 28.01.2014 (fila 293 dosar, unde se invocă art. 15 din Decretul-Lege nr. 115/ 1938, art. 105, 106 şi 132, art. 36 lit. a din Legea nr. 7/1996, art. 1311 Cod civil vechi, art. 1659 Cod civil nou, menţinându-se judecata în contradictoriu cu SC T C SRL, C G şi alţii), 03.03.2014 (fila 312), 01.04. 2014 (fila 319), 06.06.2014 (fila 350), 11.09.2014 (fila 372 dosar).

De asemenea, în data de 25.09.2014 reclamantul a depus tot pentru do¬sa¬rul nr. 2654/307/2012 precizări prin care a susţinut că acţiunea din acest do¬sar are două capete de cerere: anulare de carte funciară şi rectificare de carte fun¬ciară, ultimul fiind omis din greşeală a se consemna în registrul de şedinţe, iar în data de 23.10.2014 a înregistrat „obiecţii” prin care a reiterat cele două capete de cerere din dosarul nr. 2654/307/2012, indicând ca pârâţi pe C G, SC T C SRL, SC Planetara SRL Sighet (care a fost ad¬mi¬nis¬trată de M V, M I) şi D I (fila 411 dosar), în privinţa a¬cestui ultim pârât admiâîndu-se excepţia lipsei capacităţii de folosinţă prin înche¬ie¬rea de şedinţă din 09.12.2014.

Raportat la aspectele anterior evocate, se reţine că prima instanţă a fă-cut o greşită aplicare a prevederilor art. 246 Cod procedură civilă 1865 când a luat act de renunţarea reclamantului Ţilpea V la judecată în privinţa cererii de rectificare a cărţii funciare din dosar nr. 2654/307/2012, sens în care nu a mai analizat nici prescripţia dreptului de a cere rectificarea de carte fun¬ci¬a¬ră, invocată de SC T C SRL.

În acest context, se constată că prima instanţă nu a cercetat fondul respectivei cereri a reclamantului, fiind incident astfel motivul de casare prevăzut de art. 3041 raportat la art. 312 alin. 3 şi alin. 5 Cod procedură civilă 1865. Se reţine sub acest aspect că, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. 3 Cod pro¬ce¬du¬ră civilă 1865, casarea se pronunţă pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4, 5, precum şi în toate cazurile în care instanţa a cărei hotărâre este re¬cu¬ra¬tă a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau mo¬di¬fi¬carea ho¬tărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi.

Aplicarea acestui text din perspectiva casării trebuie în mod e¬vi¬dent circumscrisă pe de o parte limitelor în care hotărârea instanţei a fost re¬cu¬rată (cu respectarea aşadar a principiului tantum devolutum, quantum a¬pe¬lla¬tum), iar pe de altă parte, limitelor în care recursul se dovedeşte a fi întemeiat, cu observarea însă a eventualei interdependenţe între capetele de cerere ori a de-pendenţei unor apărări sau excepţii de petitele cu privire la care soluţia a fost ca¬sată.

Ţinând seama de toate aceste aspecte, Tribunalul a casat doar în parte hotărârea primei instanţe, urmând a menţine sentinţa în ce priveşte respingerea excepţiei necompetenţei materiale a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei (aspect ne¬con¬testat) şi constatarea renunţării reclamantului la judecata cererilor pri¬vind constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie autentificat sub nr. 2208 din 03.07.2001, a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4439 din 25.11.2004 şi a contractului de împrumut datat 27.08.2001, aspect ce nu a format obiect de critică în recurs, fiindu-i solicitate recurentului pre¬ci¬zări în şedinţa publică din data de 11.06.2015.

Domenii speta

Spete similare