Anulare decizie

Sentinţă civilă 121 din 19.02.2015


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR.121

Şedinţa publică din 19 februarie 2015

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: ………..

GREFIER: ……………… 

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul R. A., în contradictoriu cu pârâtele COMISIA SUPERIOARĂ DE EVALUARE  A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP BUCUREŞTI şi COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP DIN CADRUL CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA, având ca obiect anularea deciziei nr.10935/26.08.2013.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi, se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterile asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică din 30 ianuarie 2015 susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă, iar instanţa în vederea deliberării a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 13 februarie 2015 şi apoi pentru astăzi 19 februarie 2015.

T R I B U N A L U L

I. Prin acţiunea formulată la data de 31.03.2014 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. ………. reclamantul R. A. a chemat în judecată pe pârâta COMISIA SUPERIOARA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Vârstnice - Direcţia Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună următoarele:

• anularea deciziei nr.  10935/26.08.2013 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap;

• reîncadrarea în grad de handicap cu „deficienţă funcţională accentuată” prin emiterea unei alte decizii cu termen permanent şi nerevizuibil;

• obligarea pârâtei să plătească reclamantului indemnizaţia la zi, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii;

• obligarea pârâtei la plata daunelor morale în sumă de 33500 Euro.

În motivarea acţiunii se arată că, în fapt, reclamantului i-a fost comunicat la data de 03.10.2013 certificatul de încadrare în grad de handicap emis de pârâtă prin care acesta a fost încadrat cu „Deficienţă funcţională medie”, în condiţiile în care boala de care acesta suferă  este cronică şi ireversibilă, fiind diagnosticat cu hemipareză dreapta spastică pe fond de encefalopatie  infantilă cronică, epilepsie crize jaksoniene, handicap nerecuperabil, acesta fiind luat în evidenţele medicale ale oraşului Baraolt încă din copilărie, iar ulterior în evidenţele medicului O. din Sfântu Gheorghe, respectiv din anul 1979, de la vârsta de 12 ani, la indicaţia medicului, fiind tratat cu diferite medicamente pentru atenuarea deficienţelor psiho-neuro-motorii generate de boala sa, în prezent folosind Carbamazepin.

Arată reclamantul că, în condiţiile în care boala de care suferă este ireversibilă, iar handicapul nerecuperabil şi nu s-a constatat  nicio ameliorare în toţi anii de tratament, în mod corect în perioada 2005-2012  acesta a fost încadrat în gradul II de handicap cu deficienţa funcţională accentuată, acesta beneficiind de pensie de invaliditate încă din anul 1994.

Se arată că actul atacat este în mod evident nelegal având în vedere că, brusc, reclamantul nu mai figurează cu deficienţă funcţională acută, ci cu deficienţă funcţională medie, fără să fi fost examinat de medic neurolog, toată examinarea constând într-o discuţie cu preşedinta comisiei care l-a întrebat pe acesta cum se simte şi i-a cerut să se deplaseze câţiva paşi, ulterior fiind emis actul administrativ atacat.

În drept, se invocă Legea 448/2006, Legea 554/2004, art. 47 din Constituţia României şi art. 25 pct.1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

II. Ulterior, la data de 09.04.2014 (fila 72) reclamantul a arătat că înţelege să cheme în judecată şi COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP din cadrul CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA solicitând totodată ca instanţa să dispună şi anularea certificatului nr. 1674/12.06.2013 (fila 65) emis de această pârâtă.

III. În apărare, pârâta COMISIA SUPERIOARA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Vârstnice - Direcţia Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi a depus la dosar la data de 6 mai 2014 întâmpinare (fila 81) prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce priveşte capătul de cerere privind plata indemnizaţiei corespunzătoare gradului de handicap, excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării se arată că, în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtă relativ la capătul de cerere privind plata indemnizaţiei corespunzătoare gradului de handicap,  în conformitate cu art. 58 alin. 11 din Legea nr.448/2006 plata indemnizaţiei, se realizează de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, iar nu de către pârâta chemată în judecată.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile se arată că reclamantul avea obligaţia de a formula în prealabil contestaţie la Comisia Superioară astfel cum prevede art. 13 alin.4 din OG 14/2003, obligaţie neîndeplinită de reclamant.

Pe fond, se arată că încadrarea în grad de handicap se face în conformitate cu criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul Comun al Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al Ministrului Sănătăţii Publice nr. 1992 din anul 2007, pe baza actelor medicale pe care le prezintă solicitantul, iar evaluarea medicală în vederea încadrării în grad de handicap este multiaxială, realizându-se în mod complex pe cele trei dimensiuni: medicală, psihologică şi socială, stabilindu-se astfel măsura în care afecţiunea medicală generatoare de handicap, respectiv deficienţa funcţională cauzată de boală afectează viaţa personală  - autonomia în plan personal - capacitate de autoservire şi autoîngrijire - şi integrare socială a persoanei - autonomia în plan social-comunicare, orientare, mobilizare.

Se arată că potrivit Capitolului 7 din Ordinul mai sus arătat  funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente, secţiunea VI – evaluare grad de handicap în disfuncţiile activităţii corticale  se referă la epilepsie  cu debut precoce, indiferent de etiologie, iar evaluarea gradului de handicap în disfuncţiile activităţii corticale  se face şi în funcţie de evaluarea parametrilor funcţionali la care se menţionează faptul că numai prin corelarea datelor anamnestice, clinice şi paraclinice  se poate confirma sau infirma  diagnosticul de epilepsie şi, de asemenea, documentele medicale trebuie să obiectiveze existenţa crizelor, aspectul lor, frecvenţa lor, confirmarea clinică sau-şi EEG, evoluţia bolii în sensul numărului de crize într-un interval de timp dat ( sub tratament), existenţa tulburărilor psihice asociate.

Se arată că, în speţă, examenul obiectiv neurologic precizează că reclamantul prezintă aproximativ 3-4 crize pe lună, probe de pareză pozitivă pe stânga, semne piramidale existente pe dreapta, iar referatul de anchetă socială relevă faptul că reclamantul relevă o autonomie la toate activităţile zilnice şi instrumentale, se deplasează fără dispozitive atât în interiorul cât şi în exteriorul locuinţei, se orientează fără probleme şi are memoria păstrată.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect plata daunelor morale se arată că se impune respingerea acestuia deoarece acestea nu sunt dovedite, simple prezumţii nefiind suficiente, reclamantul nefăcând dovada suferinţelor de ordin moral la care a fost supus prin neîncadrarea în gradul de handicap dorit.

În drept, se invocă art. 205 NCPC., Legea 554/2004, Ordinul Comun al Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al Ministrului Sănătăţii Publice nr. 762/1992/2007, Legea 448/2006.

IV. Pârâta COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP din cadrul CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA a depus la dosar la data de 9 mai 2014 întâmpinare (f.97) prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţia de netimbrare a capătului de cerere având ca obiect plata daunelor morale, iar pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării se arată că pârâta nu are calitate procesuală pasivă, sens în care se invocă art. 90/1 din Legea 448/2006, iar pe fond se arată că, în fapt, în vederea reevaluării, reclamantul a depus la serviciul de evaluare complexă din cadrul DGASPC Covasna ancheta socială întocmită de Direcţia de Asistenţă Comunitară, act care în cadrul capitolului „autonomia şi statutul funcţional al persoanei” pct 2 „activităţi instrumentale” comportă câteva schimbări faţă de ancheta socială întocmită cu ocazia evaluării din anul 2012, relativ la  - prepararea hranei şi la efectuarea de cumpărături, acestea putând fi efectuate singur, în condiţiile în care în anul 2012 se menţiona – "necesită ajutor".

Arată pârâta că aceasta nu contestă suferinţa fizică a reclamantului, însă prezenţa unei condiţii de sănătate este o premisă ce nu conduce în mod obligatoriu la stabilirea unui grad de handicap, diagnosticul medical ca atare nefiind suficient pentru a fundamenta încadrarea într-o categorie de handicap.

Se arată că pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor afecţiuni se va ţine seama de faptul că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcţionale determinate de aceasta, respectiv absenţa sau limitarea limbajului, a gândirii, participării la viaţa socială, abilităţile de autoservire şi autoîngrijire şi dependenţa de îngrijire specială, astfel că, pentru aceeaşi boală, ca premisă a identificării şi a încadrării, încadrarea în grad de handicap poate merge de cele mai multe ori de la gradul uşor la gradul grav.

Prin prisma celor de mai sus, raportat la diagnosticul reclamantului – hemipareză dreapta spastică, raportat la prevederile Ordinului nr. 762/1992/2007 cap.7, pct.III, sbpct.2 grad mediu şi respectiv accentuat, arată pârâta că în cazul dedus judecăţii  se poate observa că atât afecţiunile cât şi disfuncţionalităţile reclamantului se pliază perfect pe încadrarea în grad mediu, iar nu pe cea de grad accentuat, aceeaşi fiind concluzia şi pentru diagnosticul epilepsie – crize Jaksoniene, cap.7, pct.VI, faţă de diagnosticul reclamantului care arată că acesta are crize care se încadrează în crize epileptice parţiale (petit mall), respectiv 3-4 pe lună, nesuferind de crize generalizate.

În ceea ce priveşte petitul având ca obiect plata daunelor morale de arată că acestea nu sunt datorate, având în vedere că au fost respectate criteriile medico-psihosociale privind încadrarea în grad de handicap, iar pe de altă parte nu se poate reţine că reclamantul nu mai dispune de mijloace financiare având în vedere că în ancheta socială se arată că acesta realizează venituri din activităţi contabile în sumă de 400 lei lunar, la care se adaugă pensia de invaliditate în sumă de 350 lei şi indemnizaţia corespunzătoare gradului în care acesta este încadrat.

În drept, se invocă art. 85 alin.4, art. 90/1 din Legea 448/2006, art. 205 NCPC.

V. În conformitate cu art. 131 alin.1 NCPC. instanţa a constatat la primul termen la care părţile au fost legal citate competenţa generală, materială şi teritorială a Tribunalului Covasna de soluţionare a pricinii, pentru considerentele cuprinse în încheierea interlocutorie pronunţată la data de 13.06.2014 (fila 119).

VI. Prin încheierea din data de 13 iunie 2014 instanţa a respins excepţia netimbrării capătului de cerere privind acordarea daunelor morale, invocată de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Cadrul Consiliului Judeţean Covasna, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâte doar în ceea ce priveşte capătul de cerere privind plata indemnizaţiei corespunzătoare gradului de handicap, şi a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii raportat la obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea nr.554/2004 - invocată de pârâta Comisia Superioară de Evaluare  a Persoanelor Adulte cu Handicap Bucureşti – pentru motivele expuse în considerentele respectivei încheieri (fila 119).

VII. În dovedirea acţiunii reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri şi proba testimonială,  probe încuviinţate de instanţă şi administrate în cauză, sens în care au fost depuse la dosar decizia nr.  10935/26.08.2013 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (fila 5), certificatul nr. 1674/12.06.2013 (fila 65), contestaţia administrativă prealabilă formulată de reclamant (fila 7), certificate anterioare de încadrare în grad de handicap emise în anii 2008-2012, au fost audiaţi martorii B. I. (fila 125), C. C. (fila 152) şi N. T. E. (fila 154).

Pârâtele au solicitat în apărare proba cu înscrisuri, probă încuviinţată de instanţă şi administrată în cauză, sens în care a fost depusă la dosar, în conformitate cu art. 13/1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii actului administrativ atacat (fila 84 şi urm, 101 şi urm.)

Totodată, la solicitarea reclamantului a fost efectuată în cauză o expertiză medico legală, la dosar fiind depus Raportul de primă expertiză medico legală cu examinarea persoanei întocmit de Serviciul de Medicină Legală Covasna (fila 161 şi urm.).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

VIII. În fapt,  în urma reevaluării reclamantului R. A. în cursul lunii mai 2013, pârâta Comisia pentru Evaluarea Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Covasna a emis certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1674/12.06.2013 (fila 65) prin care reclamantul a fost încadrat în grad de handicap mediu, reţinându-se că acesta suferă de trei afecţiuni, respectiv  - cod boală: G.81.O, G4O, G 04, cod handicap 1, având deficienţă funcţională medie.

Reclamantul a formulat contestaţie prealabilă împotriva acestui act administrativ, aceasta fiind respinsă prin Decizia nr. 10935/26.08.2013 (fila 5) emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Vârstnice - Direcţia Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi, sens în care reclamantul a formulat prezenta acţiune în contencios administrativ.

IX. În soluţionarea acţiunii instanţa va reţine că, după ce începând cu anul 1994 reclamantul a fost încadrat în grad de invaliditate II - accentuat, această încadrare rămânând neschimbată timp de 19 ani, potrivit constatărilor din raportul de expertiză medico legală, (certificatele pentru anii 2005, 2008, 2009, 2010 şi 2012 fiind ataşate la filele 9, 10, 14, 16, 21), pentru ca în urma reevaluării din anul 2013 acesta să fie reîncadrat în grad de handicap mediu (deşi documentaţia în baza căreia a fost realizată încadrarea concluziona că reclamantul suferă de deficienţă funcţională accentuată şi recomanda încadrarea în gradul de handicap accentuat).

În al doilea rând instanţa reţine că această reîncadrare a avut loc în condiţiile în care, cel puţin comparativ cu anul anterior 2012, prevederile legale care reglementează criteriile legale de încadrare în grad de handicap nu au suferit modificări, diagnosticul fiind acelaşi (sub acest aspect raportul de expertiză medico legală evidenţiind faptul că în certificatul emis în anul 2012 există o eroare materială, codul corect al epilepsiei fiind G.4O, iar nu G. 20 reclamantul suferind de epilepsie, iar nu de boala Parkinson, astfel cum rezultă  de altfel şi din fişa medicală a acestuia - filele 30-57).

În drept, analizând legalitatea actului administrativ atacat, instanţa va avea în vedere că în conformitate cu art. 85 alin.3 din  Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap care în art. 85 alin.3  - ” Încadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.”, iar  art. 85 alin.5 prevede  - ”Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse”, în acest sens fiind emis Ordinul comun al celor două ministere cu nr. 762/ 2007 şi respectiv cu nr. 1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.

Pentru a analiza criteriile medico-psihosociale reglementate de actul administrativ cu caracter normativ mai sus arătat, instanţa va avea în vedere că, astfel cum rezultă din certificatul de încadrare în grad de handicap atacat şi din concluziile raportului de expertiză medico legală (fila 163), reclamantul este diagnosticat cu următoarele afecţiuni:

• diagnosticul cod G81 - Hemiplegie cu hemipareză spastică dreapta sechelar fiind incidente criteriile de încadrare  prevăzute de - Ordinul nr. 762/1992/2007 cap.7, pct.III, sbpct.2;

În speţă, instanţa va reţine că, în fapt, astfel cum rezultă din raportul de expertiză medico legală (fila 161 şi urm.) reclamantul - care a fost evaluat nemijlocit -  prezintă diagnosticul hemipareză spastică dreapta sechelară veche, actual boala manifestându-se cu dificultăţi uşoare la mers şi cu afectare moderată a mobilităţii membrului superior drept în ceea ce priveşte mişcările de precizie, prehensiunea, manipulaţia; scrie cu mâna stângă; fără tulburări intelectiv cognitive, fără tulburări de limbaj de tip afazic, fără deficienţe senzoriale.

În ceea ce priveşte criteriile prevăzute de Ordinul nr. 762/1992/2007 relativ la primul diagnostic, instanţa reţine că, în drept Capitolul 7 din Ordin vizează "Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente",  Punctul III priveşte evaluarea în grad de handicap cu privire la afectarea „funcţiilor motorii, respectiv a staticii şi mobilităţii - locomoţiei şi/sau a gestualităţii”, iar Subpunctul 2 priveşte „afecţiunile neurologice”, fiind enumerate criterii legale pentru gradul de handicap accentuat şi respectiv pentru cel mediu:

- pentru gradul mediu:

- deficit motor al unui membru inferior sau al ambelor membre inferioare dar care nu afectează desfăşurarea activităţilor vieţii cotidiene sau profesionale; 

- se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi sau cu dificultate moderată pe distanţe scurte, dar fără sprijin, putând desfăşura activităţi profesionale normale, în funcţie de natura profesiei.

- deficit motor la un membru superior care afectează minimum mobilitatea, gestualitatea şi prehensiunea. Dificultăţi de coordonare şi de manipulaţie neinfluenţate de deficitul motor. Se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile, cu dificultate, cu oscilaţii (vezi criteriile de la afectarea funcţiei de coordonare)

- tulburări uşoare de vorbire: dizartrie, balbism,alte tulburări ale vorbirii specifice unor afecţiuni neurologice (vezi criteriile de la afecţiunile respective: boala Parkinson, miastenia gravis s.a.).

- pentru gradul accentuat:

- deficienţă locomotorie accentuată. Se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral)sau nesprijinit, dar cu mare dificultate. Nu poate realiza mersul normal, nici chiar pe distanţe scurte.

- deficit motor total al unui membru superior ce afectează activitatea profesională şi cea cotidiană sau deficit motor bilateral moderat.

- tulburări accentuate de coordonare: se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit dar cu mare greutate, cu bază de susţinere lărgită, cu tendinţă la deviaţii în cazul asocierii unor tulburări vestibulare de intensitate medie (vezi criteriile  de la afectarea funcţiilor de coordonare).

- tulburări de vorbire de tipul afaziei expresive moderate.

- permite, în cazul în care nu se asociază deficit de locomoţie, de manipulaţie, de coordonare, exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi, eventual, efectuarea unor activităţi specifice profesiunii.

• diagnosticul cod G.40 - epilepsie, expertiza medico legală evidenţiind subtipul diagnostic G40.2 - Epilepsie şi sindroame epileptice simptomatice  (crize Jaksoniene) definite prin localizarea lor (focală, parţială), crize parţiale simple evoluând către crize secundar generalizate., diagnostic faţă de care sunt incidente criteriile de încadrare prevăzute de - Ordinul nr. 762/1992/2007 cap.7, pct. VI;

În speţă, instanţa reţine că, în fapt, astfel cum rezultă din raportul de expertiză medico legală, actual boala se manifestă prin crize focale motorii cu debut membru superior drept, cu generalizare secundară, cu durată aproximativ 30 de secunde-1 minut, crize cu frecvenţă variabilă, de la 1 lunar la 3-4 pe lună.

Se concluzionează de asemenea că faţă de afecţiunile prezentate acesta poate desfăşura orice activitate profesională  în afara celor care se execută la înălţime, lângă apă, foc, mecanisme în mişcare, conductori străbătuţi de curent electric, nu poate fi conducător auto, nu poate îndeplini activităţi care ţin de siguranţa circulaţiei - pentru evitarea accidentelor în caz de instalare a unei crize epileptice; poate desfăşura activităţi fără suprasolicitare posturală sau fizică, posibile în condiţiile deficitului motor, în condiţii de confort organic, un loc de muncă în domeniul pregătirii profesionale a acestuia - domeniul contabilitate - fiind ideal.

În ceea ce priveşte criteriile prevăzute de Ordinul nr. 762/1992/2007 relativ la al doilea diagnostic, instanţa reţine că, în drept, Capitolul 7 reglementează  "Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente",  Subcapitolul VI priveşte "Evaluarea pentru gradul de handicap în disfuncţiile activităţii corticale", fiind enumerate criterii legale pentru gradul de handicap accentuat şi respectiv pentru cel mediu:

- pentru gradul mediu:

- crize generalizate, convulsive sau nu, sub tratament adecvat, 1 - 2/lună generalizate sau 1 - 2 crize parţiale/săptămână, sau/şi prezenţa unor tulburări psihice.

- pentru gradul de handicap accentuat:

- crize generalizate cel puţin 2 - 3/lună sau Crize parţiale 2 - 3/săptămână cu stare postcritică prelungită, cu tratament anticonvulsivant sau/şi prezenţa de tulburări psihice specifice.

Raportând aceste criterii la manifestările concrete ale bolii reclamantului, care a fost evaluat nemijlocit, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru încadrarea acestuia în grad de handicap accentuat, având în vedere că reclamantul manifestă 3-4 crize cu generalizare secundară, sub acest aspect fiind de subliniat că aceeaşi frecvenţă a crizelor este evidenţiată şi de referatul medical (fila 90) avut în vedere la emiterea certificatului de încadrare atacat.

• diagnosticul G 04 - encefalită, mielită şi encefalomielită - care conform expertize medico legale semnifică o afecţiune inflamatorie acută actuală.

În speţă, astfel cum rezultă din raportul de expertiză medico legală, acest diagnostic semnifică o afecţiune acută inflamatorie actuală, fiind utilizat pentru a arăta că afecţiunea cronică actuală a reclamantului este consecinţa unui eveniment acut din copilărie de tip meningită, examenul CT actual evidenţiind o cavitate fronto-parietală stângă care pledează pentru un accident vascular cerebral în mica copilărie ca origine a suferinţelor actuale.

X. Reţinând  criteriile legale medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap pentru o anumită afecţiune, instanţa va avea în vedere că analiza acestora trebuie realizată în mod coroborat, în condiţiile în care, astfel cum este cazul şi în speţă, o persoană poate suferi concomitent de mai multe afecţiuni, comisia fiind obligată să ia în considerare toate aspectele relevante care conturează în ansamblu situaţia persoanei evaluate, fiind obligatoriu a fi avute în vedere prevederile imperative cuprinse în H.G. 268/2007 - privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, capitolul V din acest act normativ cuprinzând norme cu valoare de principiu în ceea ce priveşte  încadrarea în grad de handicap.

Astfel, în conformitate cu art. 46 alin.1 din acest act normativ evaluarea persoanelor adulte cu handicap este un proces complex şi continuu prin care sunt estimate şi recunoscute particularităţile de dezvoltare, integrare şi incluziune socială a acestora, procesul presupunând colectarea de informaţii cât mai complete şi interpretarea acestora în scopul orientării asupra deciziei şi intervenţiei.

Totodată, art. 46 alin.2 din HG 268/2007 instituie un principiu esenţial în această materie, stipulând că evaluarea este subordonată principiului interesului persoanei cu handicap, potrivit căruia orice decizie sau măsură este luată numai în interesul acestei persoane.

De asemenea, art. 47 stipulează că, din punct de vedere al caracteristicilor sale, evaluarea este axată pe potenţialul de dezvoltare, integrare şi incluziune socială al adultului, evidenţiază ce ştie şi ce poate face adultul cu handicap, ce abilităţi şi deprinderi are sau poate dezvolta, este bazată pe modelul social al abordării dizabilităţii, presupunând o abordare integratoare a elementelor relevante: sănătate, grad de adaptare psihosocială, nivel de educaţie, grad de dezvoltare a abilităţilor profesionale şi este unitară, în sensul că operează cu aceleaşi obiective, criterii, metodologii.

   Totodată,  art.48 arată care sunt domeniile obligatorii în care se desfăşoară evaluarea, şi anume:

a) evaluarea socială, asigurată de asistenţi sociali;

b) evaluarea medicală, asigurată de medici de specialitate;

c) evaluarea psihologică, asigurată de psihologi;

d) evaluarea vocaţională sau a abilităţilor profesionale, asigurată de psihopedagogi, instructori de educaţie ori pedagogi de recuperare;

e) evaluarea nivelului de educaţie, asigurată de psihopedagogi, instructori de educaţie sau pedagogi de recuperare;

f) evaluarea abilităţilor şi a nivelului de integrare socială, asigurată de psihologi, psihopedagogi, pedagogi de recuperare sau asistenţi sociali.

Concluzionând, instanţa reţine că evaluarea persoanelor adulte cu handicap este un proces complex şi continuu prin care sunt estimate si recunoscute particularităţile de dezvoltare, integrare si incluziune sociala a acestora, procesul presupunând colectarea de informaţii cat mai complete si interpretarea lor in scopul orientării asupra deciziei si intervenţiei, stabilindu-se astfel măsura in care afecţiunea medicala generatoare de handicap, respectiv, deficienta funcţionala cauzata de boala afectează viata personala  - autonomia in plan personal, capacitatea de autoservire si îngrijire - si integrarea sociala a persoanei - autonomia in plan social, comunicare, orientare, mobilizare.

XI. Reţinând că încadrarea într-un anumit grad de handicap nu ţine în mod exclusiv de diagnosticul medical, ci presupune şi o apreciere subiectivă de ansamblu a situaţiei personale şi sociale concrete a persoanei evaluate, analizând certificatul de încadrare în grad de handicap dedus judecăţii instanţa constată, în primul rând, că în cuprinsul său nu sunt indicate motivele, considerentele şi aspectele considerate relevante în stabilirea gradului de handicap mediu.

Astfel, sunt indicate doar cele trei diagnostice, în condiţiile în care acestea, prin ele însele, nu sunt suficiente pentru a conduce la încadrarea persoanei într-un anumit grad de handicap, luând în considerare că fiecare diagnostic poate genera, prin corelare cu ceilalţi factori relevanţi mai sus arătaţi, încadrarea unei persoane anumite într-unul dintre cele patru grade de handicap: uşor, mediu, accentuat sau grav.

Lipsa unei motivări este cu atât mai evidentă în contextul în care, astfel cum s-a reţinut, prin certificatul contestat reclamantul a fost pentru prima dată după 19 de ani reîncadrat într-un alt grad de handicap mai uşor, astfel că, pentru ca persoana astfel evaluată şi totodată instanţa să poată verifica şi stabili corectitudinea încadrării s-ar fi impus ca actul emis de comisie să detalieze motivele care au condus la o astfel de decizie (care, în măsura în care normele legale incidente nu s-au modificat, iar starea sănătăţii persoanei evaluate nu s-a modificat, contrazice încadrările anterioare).

În sensul celor de mai sus, instanţa va avea în vedere că obligaţia autorităţii emitente de a motiva actul administrativ se înscrie între coordonatele dreptului la o bună administrare şi constituie o garanţie contra arbitrariului administraţiei publice, impunându-se cu deosebire în cazul actelor prin care se modifică ori se sprijină drepturi subiective sau situaţii juridice individuale. Este de subliniat că, astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motivarea unei decizii administrative nu poate fi limitată la norme de competenţă a autorităţii emitente, ci trebuie să conţină elemente de fapt şi de drept care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască şi să evalueze temeiurile şi efectele deciziei, iar pe de altă parte să facă posibilă exercitarea controlului asupra modului în care autoritatea emitentă şi-a exercitat dreptul de apreciere.

Or, în speţa de faţă, aceste deziderate nu sunt respectate, nerezultând care sunt motivele care au determinat reîncadrarea reclamantului într-un grad de handicap mai uşor, după ce timp de 19 de ani încadrarea acestuia a rămas neschimbată, bolile de care suferă fiind ireversibile şi generând aceleaşi consecinţe în plan personal.

XII. Reţinând aceste considerente cu privire la forma actului administrativ atacat, dar procedând totodată la o analiză pe fond, tribunalul constată că încadrarea a avut în vedere acelaşi diagnostic medical luat în considerare a ultima evaluare, certificatul de încadrare având la bază Raportul de evaluare complexă nr. 1674/07.06.2013 (fila 87), scrisoarea medicală din data de 31 mai 2013 (fila 89), referatul medical (fila 90), evaluarea medicală (fila 91) şi referatul de anchetă socială efectuat la data de 22 mai 2013 (fila 92).

Or, analizând aceste înscrisuri, tribunalul constată că certificatul de încadrare în grad de handicap nu reflectă aspectele evidenţiate în documentaţia care a stat la baza emiterii sale şi nu ia în considerare recomandările specialiştilor care au realizat evaluarea.

Astfel, se constată că în Referatul medical se evidenţiază faptul că reclamantul suferă de 3-4 crize pe lună (fila 87), acesta fiind un criteriu esenţial pentru încadrarea în grad de handicap accentuat, iar nu mediu, iar în Evaluarea medicală realizată de Serviciul de evaluare complexă pentru persoanele adulte cu handicap la capitolul "Concluzii şi recomandări" se specifică în mod expres:"Deficienţă funcţională accentuată (acc.) - grad II (doi)", adică grad accentuat (fila 92).

Totodată, în mod esenţial instanţa va avea în vedere că în Raportul de Evaluare Complexă nr. 1674/07.06.2013 (fila 87) concluzia şi recomandarea medicului cuprinde menţiunea: "Deficienţă funcţională accentuată", iar la Capitolul III există propunerea expresă de încadrare în grad de handicap "gr.II (doi)", însă, cu toate acestea, în lipsa unei motivaţii care să susţină un alt punct de vedere, reclamantul a fost încadrat prin certificatul emis în grad de handicap mediu, adică III.

În sfârşit, în ceea ce priveşte referatul de anchetă socială, instanţa constată că acesta nu evidenţiază diferenţe de esenţă faţă de constatările din anul precedent, simpla menţiune conform căreia reclamantul realizează şi un venit din contabilitate neputând fi de natură a fundamenta, prin el însuşi, reîncadrarea acestuia într-un alt grad de handicap, în sensul în care s-a susţinut prin întâmpinare de pârâtă.

Pe de altă parte, relativ la condiţiile de trai ale reclamantului şi la posibilitatea sa de a se gospodări singur, instanţa va reţine că, astfel cum rezultă din declaraţiile celor trei martori audiaţi – B. I. (fila 125), C. C. (fila 152) şi N. T. E. (fila 154), în perioadele când se instalează crizele reclamantul are nevoie de ajutor la treburile gospodăreşti, fiind ajutat de martore la gătit, spălat, călcat, curăţenie, cu atât mai mult cu cât nu-şi poate folosi mâna dreaptă, martora C. C. arătând că îl ajută astfel pe reclamant cam de 2-3 ori pe lună când acesta se simte rău, intervenind stări de irascibilitate, cu dureri de cap, ale mâinilor, spatelui şi picioarelor, iar martora B. I. relatând cât de dificil îi este reclamantului să se descurce folosind o singură mână.

Pentru toate considerentele expuse, reţinând că, prin raportare la criteriile legale medico-psihosociale prevăzute de Ordinul nr. 762/1992/2007 pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, luând considerare afecţiunile de care suferă reclamantul şi modul de manifestare a acestora, o analiză pertinentă presupunând obligatoriu luarea în considerare a tuturor celor trei afecţiuni, faptul că acestea nu se manifestă izolat, ci afectează în egală măsură persoana evaluată, un principiu esenţial fiind acela că evaluarea este subordonată principiului interesului persoanei cu handicap (art. 46 alin.2 din HG 268/2007) şi luând de asemenea în considerare că documentaţia care a stat la baza emiterii certificatului contestat este în acest sens, tribunalul constată că în cadrarea reclamantului în grad de handicap mediu este nelegală, reclamantul încadrându-se în grad de handicap accentuat.

Pe cale de consecinţă, având în vedere art. 87 alin.5 din Legea 448/ 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap raportat la art. 18 alin.1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, instanţa urmează a admite în parte acţiunea formulată de reclamantul R. A., dispunând anularea deciziei nr. 10935/26.08.2013 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de soluţionare a plângerii prealabile şi totodată va anula certificatul de încadrare în grad de handicap  nr. 1674/12.06.2013 emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Covasna şi va obliga pârâta să emită un nou certificat de încadrare a reclamantului în grad de handicap „accentuat”, aferent perioadei de evaluare avute în vedere la emiterea certificatului de încadrare contestat în prezenta cauză.

XIII. Faţă de soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor sub acest aspect, instanţa va respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la plata indemnizaţiei  - ca fiind formulat împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

XIV. În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect plata daunelor morale, instanţa va avea in vedere ca potrivit disp. art. 22 alin.2 din Lege conform căruia – “ Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică … să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.”, daunele având rolul de a repara prejudiciul suferit prin emiterea actului administrativ nelegal.

În sensul celor de mai sus, astfel cum s-a reţinut de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – în acest sens fiind de exemplu decizia nr. 663 din 7 februarie 2005 simplul fapt al anulării actului administrativ, nu este de natură a duce la concluzia producerii de vătămări psihice pentru acordarea daunelor morale, fiind nevoie de existenţa unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, nefiind suficientă libera apreciere a instanţei.

Prin prisma acestor considerente, instanţa va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect plata daunelor morale, apreciind totodată că soluţia de recunoaştere a temeiniciei pretenţiei reclamantului de anulare a actului administrativ, cu consecinţa plăţii ulterioare a drepturilor băneşti aferente reprezintă o reparaţie aptă a oferi reclamantului o compensaţie pentru prejudiciul suferit.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul R. A., domiciliat in mun. ……….., posesor al CI seria … nr………., CNP …………….. împotriva pârâtelor COMISIA SUPERIOARA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Vârstnice - Direcţia Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi şi COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP din cadrul CONSILIULUI JUDEŢEAN COVASNA.

Anulează decizia nr. 10935/26.08.2013 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de soluţionare a plângerii prealabile.

Anulează certificatul de încadrare în grad de handicap  nr. 1674/12.06.2013 emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Covasna şi obligă pârâta să emită un nou certificat de încadrare a reclamantului în grad de handicap „accentuat”, aferent perioadei de evaluare avute în vedere la emiterea certificatului de încadrare contestat în prezenta cauză.

Respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la plata indemnizaţiei  - ca fiind formulat împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect plata daunelor morale.

Cu drept de recurs care se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi  - 19 februarie 2015.

Preşedinte Grefier