Servitute de trecere

Decizie 215 din 16.06.2015


SECTIA I-A CIVILA

DREPT CIVIL

Servitute de trecere

- art. 616 - 617 Cod civil de la 1864

Conform art. 616 Cod civil de la 1864, proprietarul al carui loc este înfundat si nu are nici o iesire la calea publica, poate solicita trecerea peste proprietatea vecinului pentru exploatarea proprietatii sale, cu obligatia de a-l despagubi.

Art. 617 stipuleaza ca trecerea trebuie facuta pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis ca sa iasa la calea publica, iar alegerea trecerii trebuie facuta, conform art. 618, prin locul ce ar pricinui cea mai mica paguba fondului aservit.

Ori, din probatoriul administrat în cauza, inclusiv expertizele tehnice judiciare efectuate si cercetarea la fata locului efectuata de instanta, nu rezulta ca situatia proprietatii reclamantului s-ar afla în situatia prevazuta de art. 616 – 618 Cod de procedura civila, imobilul fiind situat la calea publica si cu respectarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii si-ar putea crea propria cale de acces la imobil.

Asadar, faptul ca accesul la imobil presupune din partea reclamantilor un efort în sensul celui de mai sus, nu-i îndreptateste pe acestia sa obtina servitutea de trecere, care reprezinta o ingerinta în continutul dreptului de proprietate, cauzele permise fiind strict prevazute de lege.

Curtea de Apel Oradea, Sectia I-a civila

Decizia nr. 215/2015-R din 16.06.2015 (dosar nr. 1589/218/2011)

Prin sentinta civila nr.624/28.02.2013 pronuntata de Judecatoria Carei în dosar nr.1589/218/2011 s-a respins actiunea formulata de reclamantii M. I., domiciliat în Xxxxx, str. Xxxxxxxxxx, nr.xx, judet Satu Mare, si M. S. C.,  domiciliat în Xxxxx, str. X. Xxxxxxxxxxxx, nr.x, judet Satu Mare, ambii în calitate de mostenitori legali – fii, dupa defunctii M. A. si M. I., în contradictoriu cu pârâtii F. E. si F. M., cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat individual P. V., domiciliat în Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxx, nr.x, cod postal xxxxx, Germania, ca întemeiata; fara cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut ca la data de 21.11.2011 s-a depus raportul de expertiza tehnica judiciara  specialitatea topografie efectuat de expert M. A (filele 85-87 dosar).

La termenul de judecata din 26.01.2012 s-au depus doua foto cu imobilul în litigiu, reprezentanta pârâtilor solicitând o completare a raportului de expertiza specialitatea topografie iar reprezentanta reclamantilor solicitând încuviintarea efectuarii unei alte expertize, specialitatea constructii.

Vazând controversele ivite, instanta, la acelasi termen de judecata a dispus efectuarea cercetarii la fata locului pentru a se lamuri cu privire la cele mentionate de reprezentantii partilor.

Astfel, la data de 27.01.2012 instanta s-a deplasat la fata locului, întocmindu-se un proces verbal în acest sens (fila 100 dosar).

La data de 22.03.2012 s-au depus completarile la raportul de expertiza tehnica judiciara, specialitatea topografie (filele 112-113 dosar).

La data de 20.06.2012 s-a depus raportul de expertiza tehnica judiciara, specialitatea constructii, efectuat de expert T. V. T (filele 144-154 dosar).

La termenul de judecata din 13.09.2012 reprezentanta reclamantilor a învederat instantei ca reclamantii nu au fost citati cu respectarea prevederilor art.208 alin.1 Cod procedura civila, cu carte postala recomandata, cu dovada de primire.

Fata de aceasta situatie, instanta a dispus citarea expertului pentru a depune dovezile de citare.

La data de 10.10.2012 expertul T. V. T. a depus dovezile de citare ale partilor (filele 108-111 dosar).

La termenul de judecata din 11.10.2012 reclamantul M. I. a sustinut în fata instantei de judecata, personal, ca nu a fost citat cu confirmare de primire, insistând ca expertul sa depuna confirmare de primire si nu borderou, mentionând ca va face verificarile necesare si la serviciul postal cu privire la confirmarile de primire care se sustin ca au fost emise.

La acelasi termen de judecata instanta, la solicitarea reclamantilor, a încuviintat efectuarea unei contraexpertize tehnice specialitatea constructii.

La data de 14.11.2012, expert în constructii P. D. F., a învederat instantei faptul ca partile au fost convocate pentru efectuarea de masuratori si constatari în data de 20.11.2012 ora 12, solicitând ca instanta sa puna în vedere partilor sa fie prezente la aceasta data, depunând borderoul pentru trimiteri de corespondenta (filele 120-121 dosar).

La termenul de judecata din 15.11.2012 reprezentanta reclamantilor a depus doua adrese emise de Oficiul Postal Carei prin care se mentioneaza ca scrisorile recomandate emise de expert tehnic inginer T. V. T., atât pentru reclamantul M. I. cât si pentru M. S., au fost înapoiate în data de 09.04.2012 cu motivul ”avizat, reavizat destinatar, lipsa de la domiciliu, expirat termen de pastrare” (filele 122-123 dosar).

La acelasi termen de judecata reprezentanta reclamantilor a solicitat refacerea raportului de expertiza de catre expert T. V. T., învederând instantei ca nu a achitat avansul provizoriu stabilit de instanta pentru expert P. D. F., si a renuntat la efectuarea contraexpertizei de catre acest expert, desi partile au fost convocate pentru data de 20.11.2012, mentionând ca reclamantul M. M. I. domiciliaza în Xxxxx, str. Xxxxxxxxxx nr.xx, judet Satu Mare si nu în Xxxxx, str. X. Xxxxxxxxxxxx nr.x, judet Satu Mare, dar nu a depus nici o dovada în acest sens.

 La cererea expresa a reclamantilor, instanta a revenit cu adresa la expert P. D. pentru nu mai efectua raportul de contraexpertiza (fila 127 dosar).

Astfel, instanta a revenit cu adresa la d-l expert T. V. T., pentru refacerea expertizei, mentinând aceleasi obiective, urmând ca partile sa fie legal citate (fila 126 dosar).

La data de 20.02.2013, prin serviciul registratura, expert T. V. T. a depus dovada citarii partilor, cu scrisoare recomandata, reclamantul M. I. fiind citat la noua adresa indicata, solicitând ca instanta sa fie prezenta la data stabilita, respectiv luni 25.02.2013, pentru a evita eventualele neîntelegeri (filele 137-139 dosar).

La termenul de judecata din 21.02.2013 s-a prezentat în instanta, personal, expertul T. V. T. care a aratat ca partile au fost citate pentru data de 25.02.2013, fiind depus borderoul la dosarul cauzei, precizând ca reclamantii nu se prezinta la posta pentru ridicarea scrisorilor recomandate si în niciun caz acestia nu ar fi fost legal citati, solicitând instantei sa le puna în vedere acestora sa se prezinte la data convocata pentru ca nu doreste ca si de aceasta data sa se repete aceeasi situatie.

Instanta a atras atentia reprezentantei reclamantilor sa ia legatura telefonic cu acestia si sa le comunice aceasta situatie relatata de d-l expert, punându-le în vedere sa se prezinte la posta pentru a ridica scrisorile recomandate, fiind legal citati.

Reprezentanta reclamantilor a solicitat lasarea cauzei la a II-a strigare, mentionând ca îi va contacta telefonic pe reclamanti.

La a II-a strigare a cauzei reprezentanta reclamantilor a învederat instantei ca a reusit sa ia legatura cu reclamantii si acestia au fost de acord ca imediat sa se deplaseze la imobil si împreuna cu expertul care este prezent în sala de sedinta sa se prezinte la fata locului, nefiind necesara prezenta instantei de judecata.

Dupa reluarea cauzei, la a III-a strigare, s-au prezentat reclamantii si d-l expert T. V. T. care au învederat instantei faptul ca s-au deplasat la imobil iar expertul a cules datele necesare.

Reclamantul M. I. a învederat instantei ca nu a primit nicio încunostintare din partea expertului, referitor la data la care urma sa se prezinte la fata locului, reprezentanta sa precizându-i la telefon data când a fost convocat.

Dl. expert T. V. T. a mentionat ca reclamantul a fost citat legal la adresa indicata, asa cum se poate observa din borderoul privind trimiterile postale, repetându-se situatia ivita anterior, respectiv ca reclamantul nu se prezinta pentru a ridica dovada de confirmare de la posta, desi a fost legal citat, însa, mentioneaza ca au fost împreuna la acest imobil, a cules datele necesare, partile au fost prezente, iar fata de cele retinute în raportul de expertiza, precum si cele constatate la fata locului nu s-au facut modificari si mentine întreg raportul de expertiza depus anterior, partile fiind legal citate, precizând ca din peretele din strada se poate face acces la parte, pe cheltuiala reclamantilor.

Reclamantul M. I. considera ca nu este relevant ceea ce sustine dl expert si mentioneaza ca nu este posibila efectuarea unei intrari din strada, care este cale publica întrucât reprezentantii Primariei i-au comunicat faptul ca nu sunt de acord sa fie ridicate scari de pe trotuar, precizând ca doreste efectuarea unei contraexpertize, reclamantul M. S. sustinând cele mentionate de fratele sau.

Instanta a respins aceasta cerere privind efectuarea unei contraexpertize, ca nefiind întemeiata. Simpla sustinere a reclamantilor ca doresc o alta expertiza, nefiind multumiti de concluziile unui expert tehnic judiciar, fara nicio alta dovada depusa în sustinerea unor obiectiuni care ar trebui sa fie obiective si nu subiective, nu pot conduce la administrarea unei alte expertize tehnice judiciare, aceasta cerere fiind doar o tergiversare a cauzei.

Reprezentanta reclamantilor a solicitat suspendarea prezentei cauze pâna la solutionarea dosarului nr.xxxx/218/2012 al Judecatoriei Carei considerând ca este în strânsa legatura cu prezenta cauza, reprezentanta pârâtilor s-a opus la admiterea acesteia, învederând faptul ca aceasta cauza are ca obiect „anularea Deciziei data pârâtilor prin dispozitia Primarului” si nu influenteaza în niciun mod solutionarea prezentei cauze.

Instanta, având în vedere obiectul prezentei cauze precum si obiectul dosarului nr.xxxx/218/2012 al Judecatoriei Carei a constatat ca nu exista niciun motiv ca sa se dispuna suspendarea prezentei cauze, sens în care s-a dispus respingerea cererii formulate de reclamanti, ca neîntemeiata.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta a constatat ca prin Dispozitia nr.189/2006 emisa de Primarul municipiului Carei s-a dispus restituirea în natura a terenului suprafata de 409,62 mp. cuprins în CF 2508 Carei, nr.top.xxxx/x/x si nr.top.xxxx/x/x/x situat în Xxxxx, str. X. Xxxxxxxxxxxx nr.x Judet Satu Mare în vederea notificatorilor F. E. si F. M., aceasta decizie putând fi atacata în termen de 30 de zile de la comunicare, fiind emisa la data de 27.04.2006 (fila 7 dosar).

Instanta a constatat ca doar la termenul de judecata din 21 februarie 2013 a precizat ca a atacat aceasta decizie, nu a depus nicio dovada în acest sens, desi actiunea formulata de reclamanti a fost introdusa la data de 05.05.2011.

Prin Sentinta civila nr.699/06.04.2009 din dosar nr.1667/218/2008 a Judecatoriei Carei s-a dispus majorarea suprafetei cumulate a terenurilor de sub nr.top.xxxx/x-X si nr.top. xxxx/x-X/x, de la 626 mp. la 655 mp., comasarea celor doua parcele si apoi dezmembrarea parcelei comasate în lot. nr.1 în natura curti constructii cu casa nr.6 pe str. X. Xxxxxxxxxxxx de 216 mp. pe care îl atribuie proprietarilor M. A. si pârâta M. I., si lot. nr.2 în natura curti constructii de 439 mp. pe care îl atribuie reclamantilor F. E. si F. M (filele 4-5 dosar).

Acest drept de proprietate este notat, în favoarea pârâtilor din prezenta cauza, în CF nr.3321/E Carei, nr.top.xxxx, conform încheierii c.f. nr.7041/25.06.2009 (fila 30 dosar).

De asemenea, dreptul de proprietate al reclamantilor din aceasta cauza a fost intabulat în CF nr.102421, nr.cadastral xxxx, în natura casa si suprafata de 216 mp., imobil situat în Xxxxx, str. X. Xxxxxxxxxxxx nr.x, judet Satu Mare, conform aceleiasi încheieri c.f. nr.7041/25.06.2009 (fila 2 dosar).

Pârâtii din prezenta cauza au depus o cerere de executare silita la data de 20.01.2011 întocmindu-se dosarul de executare silita nr.5/2011 în cadrul Biroului executorului judecatoresc P. I. V.

În cererea de executare silita se mentioneaza ca doresc restituirea terenului, în cauza existând titlu executoriu, respectiv Sentinta civila nr.669/2009 a Judecatoriei Carei, mentionând ca familia M. blocheaza accesul în curte a familiei F., desi terenul este proprietatea familiei F.

Familia M. parcheaza masina si remorca în curte, creste animale de curte, care se misca libere în curte, nu lasa accesul reclamantilor în propriul lor imobil (filele 42-64 dosar).

Instanta a constatat ca si în cadrul executarii silite întotdeauna procedura de citare s-a îndeplinit prin afisare în ceea ce priveste reclamantii din prezenta cauza (filele 56 verso, 58, 60, 61 dosar).

La data de 14.04.2011, în dosarul de executare silita nr.5/2011 s-a încheiat un proces verbal de granituire, având în vedere titlul executoriu, respectiv sentinta civila nr.699/06.04.2009 (fila 62 dosar).

În cadrul executarii silite s-a efectuat si un plan de alipire-dezlipire a imobilului în litigiu (filele 47-51 dosar).

În prezenta cauza instanta a constatat ca, la cererea reclamantilor, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, specialitatea topografie.

În concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara, specialitatea topografie, efectuat de expert M. A., se mentioneaza ca reclamantii pot taia o usa de intrare direct de pe calea publica (filele 85-88 dosar).

În procesul verbal întocmit cu ocazia cercetarii la fata locului, instanta a constatat ca imobilul are trei intrari, la prima usa de intrare este intrarea în pivnita si estre separata de restul casei, pivnita este sub toata casa, cea de-a doua usa de intrare are acces direct în casa, cele doua intrari sunt pe partea laterala a imobilului, iar cea de-a treia usa, unde este si terasa, este situata spre interiorul gradinii, are acces la bucatarie, baie, iar sub bucatarie este instalat ceasul de apa.

S-a constatat ca de la a II-a intrare, cea care este folosita de reclamanti în prezent se are acces la toata casa, iar reclamantii declara ca prefera a treia usa de intrare, pentru a se putea citi contorul de apa.

Reprezentanta pârâtilor a mentionat ca acest contor este în pivnita si se poate muta ceasul de apa în cealalta parte, pentru a putea fi citit, pivnita fiind sub tot imobilul.

De asemenea, reprezentanta pârâtilor a învederat instantei ca pârâtii sunt de acord ca reclamantii sa aiba acces la casa de la usa a doua, pâna la rezolvarea problemei (fila 100 dosar).

În completarea raportului de expertiza tehnica judiciara specialitatea topografie se mentioneaza ca prima intrare în imobil duce în pivnita iar cea de-a doua intrare duce într-un antreu, apoi într-un living, iar faptul ca intrarea se face în imobil pe cea de-a treia usa, unde este si terasa, reiese doar din declaratiile reclamantilor si nu a fost stabilita ca si cale de acces de acest expert (filele 112-113 dosar).

În concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara specialitatea constructii, efectuata de expert T. V. T. se mentioneaza ca imobilul situat în Xxxxi str. X. Xxxxxxxxxxxx nr.x este o casa de locuit, de tip demisol si parter, si este situata la calea publica, cu o latura a casei pe str.  X. Xxxxxxxxxxxx, este posibil ca din calea publica de pe str.  X. Xxxxxxxxxxxx nr.x sa fie perceput un gol de acces în imobil la parter sau la demisol, fara a se perturba circulatia pe trotuarul de lânga casa, marcându-se cu rosu aceasta zona ca si cale de acces în imobil în schita, de la parter se poate trece în orice camera, la fel si de la demisol se poate parcurge toata suprafata demisolului, se poate construi o scara interioara care sa faca legatura de la demisol la parter iar de aici la pod, fara a se pune în pericol structura de rezistenta (daca se optureaza usi la parter sau la subsol, mentionându-se ca se poate crea cale de acces cu respectarea normelor si a Legii nr.50/1991 – legea privind autorizarea lucrarilor de constructii (filele 145-152 dosar).

De la data intabularii dreptului de proprietate în cartea funciara, desi s-a demarat si un dosar de executare silita, pâna în prezent reclamantii nu au luat nicio masura pentru a-si crea o cale de acces proprie, beneficiind de indulgenta pârâtilor, care i-au lasat sa foloseasca, în continuare, cea de-a doua intrare, pentru a avea cale de acces în imobil.

Acestia nu au facut niciun demers în cadrul Primariei pentru eliberarea vreunei autorizatii de constructii, iar sustinerile acestora ca nu pot avea cale de acces direct din strada la imobil sunt doar pure speculatiuni, încercând doar sa obtina timp pentru a folosi terenul pârâtilor pentru a intra în imobil, folosind ce-a de-a doua intrare situata pe terenul pârâtilor.

Din concluziile celor doua rapoarte de expertiza tehnica judiciara, atât specialitatea topografie cât si specialitatea constructii rezulta cu certitudine ca reclamantii au posibilitatea sa efectueze o cale de acces direct din strada, pe cheltuiala proprie, nefiind în nici un caz în situatia de a nu avea acces la casa, asa cum invoca în mod neîntemeiat în actiune.

Astfel, reclamantii trebuie sa respecte dreptul de proprietate al pârâtilor, asa cum a fost stabilita printr-o hotarâre judecatoreasca (sentinta civila nr.699/2009 a Judecatoriei Carei), fiind întabulat dreptul de proprietate în cartea funciara înca din anul 2009. Aceasta sentinta este titlu executoriu în baza caruia s-a întocmit dosarul de executare silita nr.5/2011 în cadrul caruia acestia au mentionat ca se vor conforma (proces verbal de granituire întocmit în cadrul executarii silite la data de 14.04.2011, dându-se dispozitie inginerului U. E. sa efectueze masuratorilor si sa marcheze linia despartitoare a proprietatilor, conform titlului executoriu: filele 62-63 dosar).

Reclamantii, astfel, au obligatia sa respecte o hotarâre judecatoreasca devenita titlu executoriu si sa îsi stabileasca o proprie cale de acces la imobilul casa de locuit, asupra caruia sunt proprietari, având cu certitudine acces direct de la calea publica.

Art.616 vechiul Cod civil, invocat de reclamanti în actiune, prevede în mod expres ca „proprietarul al carui loc este înfundat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despagubi în proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.

Art.617 vechiul Cod civil, invocat în actiune, prevede în mod expres ca „trecerea trebuie regulat facuta pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca sa iasa din drum”.

Fata de aceste dispozitii legale expres precum si întreg ansamblul probator administrat în cauza instanta a constatat ca reclamantii nu se afla, în niciun caz, în situatia unui „loc înfundat care nu are nicio iesire la calea publica”, imobilul este situat la calea publica, imobilul este amplasat chiar la limita caii publice, respectiv trotuar, si cu respectarea dispozitiilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii, îsi poate crea propria cale de acces la imobil.

Ca un corolar al celor aratate mai sus instanta a respins actiunea ca fiind neîntemeiata.

În temeiul art.274 Cod procedura civila instanta nu a acordat cheltuieli de judecata, nefiind dovedite de pârâti.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, a declarat apel reclamantii M. I. si M. S. C. si pârâtii F. M. si F. E..

Prin decizia civila nr. 148 din data de 02.07.2013 Tribunalul Satu Mare a respins, ca nefondat, apelul reclamantilor M. I. si M. S. C., declarat împotriva Sentintei civile nr.624/2013, pronuntata de Judecatoria Carei în dosar nr.1589/218/2011, a admis, ca fondat, apelul pârâtilor F. M. si F. E. declarat împotriva aceleiasi sentinte si, în consecinta a schimbat în parte sentinta apelata în sensul ca a obligat reclamantii sa plateasca pârâtilor 3000 lei cheltuieli de judecata si a obligat apelantii-reclamanti sa plateasca intimatilor-pârâti 1500 lei cheltuieli de judecata în apel.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta a retinut urmatoarele:

Apelul reclamantilor este nefondat.

Criticile acestora s-a apreciat a fi inacceptabile pentru simplul fapt ca, potrivit ambelor expertize efectuate în cauza, imobilul proprietatea lor are acces la calea publica, situatie în care art.616 din vechiul Cod civil nu permite reclamarea dreptului de trecere pe fondul aflat în proximitate. Faptul ca accesul în imobil presupune un efort din partea proprietarului pentru deschiderea unei cai de acces nu-l îndreptateste pe acesta sa aserveasca terenul vecinului sau, servitutea de trecere, reprezentând o ingerinta în continutul dreptului de proprietate, fiind permisa strict în cazurile si în conditiile prevazute de lege.

Apelul pârâtilor a fost apreciat însa a fi întemeiat.

Judecatoria le-a refuzat cererea de obligare a reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate (onorariu de avocat si onorariul expertului T.), desi au câstigat procesul si au dovedit cheltuielile pretinse.

Sub acest aspect, în mod evident, solutia judecatoriei încalca dispozitiile art.274 alin.(1) din vechiul Cod de procedura civila, în conformitate cu care partea care cade în pretentii va fi obligata la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

Pentru aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.296 din vechiul Cod de procedura civila, a respins, ca nefondat, apelul reclamantilor; a admis apelul pârâtilor si a schimbat în parte sentinta, în sensul obligarii reclamantilor la plata catre pârâti a sumei de 3000 lei cheltuieli de judecata. Totodata, în baza art.274 combinat cu art.298 din acelasi cod, pe temeiul culpei procesuale, apelantii reclamanti au fost obligati sa plateasca apelantilor pârâti cheltuielile de judecata ocazionate în apel în suma de 1500 lei onorariu avocatial.

Împotriva acestei hotarâri au declarat recurs reclamantul M. I. decedat pe parcursul procesului, continuat de mostenitorii M. L. sotie supravietuitore, M. A. – fiu si M. D. – fiica si reclamantul M. S. C. solicitând instantei admiterea recursului si desfiintare în totalitate a sentintei instantei de apel în sensul de a se dispune admiterea actiunii civile formulata de acestia, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea recursului au aratat ca prin actiunea civila formulata au solicitat primei instante sa-i oblige pe pârâti sa le permita trecerea pe terenul lor la calea publica întrucât nu au acces dinspre strada la imobilul casa de locuit.

Au precizat ca sunt mostenitori în calitate de fii ai defunctilor M. A. si M. I., asupra casei de locuit înscrisa în CF nr. 102421 Carei, nr. cadastral xxxx situat în Carei str. X. Xxxxxxxxxxxx nr. x, judetul Satu Mare, ca prin dispozitia Primariei Carei nr. 189/2006, terenul aferent casei de locuit s-a restituit în natura vechilor proprietari F. E. si F. M.. Prin sentinta civila nr. 699/06.04.2009 data în dosarul nr. 1667/218/2008 a Judecatoriei Carei s-a dispus dezmembrarea imobilului în doua loturi, si anume reclamantilor li s-a atribuit casa si 216 mp teren care este chiar terenul de sub casa, iar pârâtilor li s-a atribuit suprafata de 439 mp teren, care cuprinde si portiunea de teren unde aveau accesul în casa, iar la ramânerea definitiva a sentintei pârâtii împreuna cu executorul judecatoresc au depus efectiv lacat pe poarta de intrare în imobil data de la care nu mai au acces, singura cale de iesire la calea publica fiind posibila numai trecând prin terenul vecin proprietatea pârâtilor.

De asemenea au aratat ca antecesorii lor au cumparat casa prin contractul de vânzare – cumparare a locuintelor în rate nr. xxx din 05.11.1996, casa având o suprafata utila de 158,31 mp, odata cu casa vânzându-se si pivnita de 150,93 mp si o terasa de 13,64 mp, iar în schita ce a servit la solutionarea actiunii de iesire în indiviziune întreaga suprafata de 216 mp a fost masurata ca fiind sub casa, terasa aferenta casei cazând în lotul nr. 2 ce a fost atribuit pârâtilor, la efectuarea expertizei întocmita cu ocazia dezmembrarii netinându-se cont ca terasa si scara de acces a imobilului facea parte din constructie, conform proiectului, în care imobilul avea suprafata desfasurata de 259 mp, obturându-se astfel singura intrare a reclamantilor, casa fiind la o înaltime de 1,10 m deasupra solului.

Au sustinut ca din înscrisurile de la dosar rezulta faptul ca terasa imobilului si scara ca si constructie sunt situate pe terenul proprietatea pârâtilor, în primul raport de expertiza expertul arata faptul ca este posibila taierea unei usi direct de pe calea publica, dar aceasta va duce în pivnita deoarece planseul parterului este construit la o înaltime de 1,10 m iar în al doilea raport de expertiza expertul arata ca se poate crea un gol prin care se poate face accesul din strada în imobil, demisol sau parter, însa orice interventie la structura de rezistenta privind perceperea de goluri pentru usi va fi precedata de o expertiza de specialitate cu respectarea normelor si a Legii nr. 50/1990, ei neavând acces la imobil pâna la obtinerea autorizatiilor.

Au învederat instantei ca contesta legalitatea celui de-al doilea raport de expertiza efectuata de expertul T. Viorel care a efectuat expertiza la fata locului în lipsa recurentilor nefiindu-le comunicata invitatia pentru data efectuarii expertizei, iar la data când expertul a fost prezent personal în instanta a invocat ca partile au fost citate pentru data de 25.02.2012 si nu s-au prezentat la posta pentru ridicarea scrisorilor, astfel ca, dupa convocarea telefonica la termenul de judecata din data de 21.02.2013, când s-au deplasat pentru efectuarea expertizei, expertul a sosit la fata locului împreuna cu pârâtii, a intrat în imobil fara nici un comentariu, iar în instanta si-a mentinut toate concluziile formulate în scris la raportul de expertiza, astfel ca au solicitat o contraexpertiza care le-a fost refuzata de instanta precum si suspendarea cauzei pâna la solutionarea dosarului nr. xxxx/218/2012 a Judecatoriei Carei având ca obiect anularea Deciziei nr. 189/2006 prin care s-a restituit terenul pârâtilor.

Recursul nu este motivat în drept.

Intimatii F. E. si F. M. prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecata, cu motivarea ca decizia atacata este legala si temeinica bazata pe probele administrate, inclusiv doua expertize efectuate în cauza care au concluzionat ca, conform planului de constructie imobilul în litigiu are trei intrari, starea de fapt prezentata de recurenti fiind exagerata.

Prin încheierea din data de 7 ianuarie 2014 instanta a dispus în baza art. 244 pct. 1 din Codul de procedura civila suspendarea cauzei pâna la solutionarea dosarului nr. xxxx/218/2012 a Judecatoriei Carei, cauza fiind repusa pe rol în baza cererii formulata de catre recurenti, la data de 27.02.2015.

Examinând decizia atacata prin prisma motivelor de recurs, cât si din oficiu sub aspectul nulitatilor de ordine publica, instanta a constatat urmatoarele:

Motivele invocate de recurenti sunt nefondate deoarece decizia recurata si sentinta primei instante sunt legale si temeinice raportat la probele administrate în cauza si dispozitiile legale incidente.

Prin actiunea formulata reclamantii M. I. si M. S. C. au solicitat instantei obligarea pârâtilor F. E. si F. M. de a le permite trecerea pe terenul lor la calea publica întrucât reclamantii nu au acces dinspre strada la imobilul acestora casa de locuit, iar prin hotarârea ce se va pronunta sa se creeze drum de trecere pe terenul pârâtilor prin punctul cel mai scurt.

Legal si temeinic a apreciat instanta de apel în acord cu instanta de fond ca neîntemeiata cererea reclamantilor în conditiile în care potrivit ambelor expertize efectuate în cauza, imobilul proprietatea reclamantilor, casa de locuit, situata în Carei, str.  X. Xxxxxxxxxxxx nr.x , judetul Satu Mare, înscrisa în CF 102421 Carei, nr. cadastral xxxx are acces la calea publica, situatie în care nu sunt incidente dispozitiile art. 616 din Cod civil, potrivit caruia „proprietarul a carui loc este înfundat, care nu are nici o iesire la calea publica poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, o îndatorire de a-l despagubi în proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.

Din probele administrate rezulta ca imobilul proprietatea reclamantilor, casa de locuit, a fost dobândita în baza contractului de vânzare–cumparare nr. xxx/1996 încheiat în baza Legii nr. 112/1995, iar terenul aferent în suprafata de 439 mp a fost restituit pârâtilor (fostii proprietari) în temeiul Legii nr. 10/2001 în baza dispozitiei nr. 189/2006 a Primariei Carei. De asemenea prin sentinta civila nr. 699/06.04.2009 irevocabila pronuntata în dosarul nr. 1667/218/2008 s-a dispus sistarea indiviziunii imobilului, teren si contractii proprietatea reclamantilor si al pârâtilor, aceasta stare de fapt, stabilita prin hotarâre judecatoreasca, devenita titlu executoriu impunându-se a fi respectata de reclamanti asa cum au retinut ambele instante.

Corect si judicios a apreciat instanta de apel ca, faptul ca accesul în imobil presupune un efort din partea proprietarului pentru deschiderea unei cai de acces nu-l îndreptateste pe acesta sa aserveasca terenul vecinului sau, servitutea de trecere reprezentând în fapt o ingerinta în continutul dreptului de proprietate fiind permisa în conditiile strict determinate de dispozitiile legale.

De altfel recurentii nici nu invoca vreo critica deciziei data de instanta de apel sau hotarârii primei instante, sustinând doar ca sunt nemultumiti de cele doua expertize efectuate în cauza, de faptul ca nu li s-a încuviintat o alta expertiza sau suspendarea judecarii cauzei pâna la solutionarea dosarului nr. xxxx/218/2012 al Judecatoriei Carei în care au solicitat anularea Dispozitiei nr. 189/2006, emisa în baza Legii nr. 10/2001 prin care s-a restituit terenul pârâtilor.

Nu pot fi primite nici criticile recurentilor cu privire la cele doua expertize sau respingerea cererii privind contraexpertiza în conditiile în care în cauza au fost respectate de catre instanta dispozitiile legale privind administrarea probelor, inclusiv cele privind expertiza potrivit prevederilor art. 201 si urm. din Codul de procedura civila. Astfel, au fost încuviintate doua expertize, inclusiv proba cu contraexpertiza, fiind numita expert P. D. F., iar reclamantii nu au achitat avansul pentru contraexpertiza si au renuntat la aceasta proba în sedinta publica din 15.11.2012.

Este de relevat ca cererea reclamantilor formulata în dosarul nr. xxxx/218/2012 a fost respinsa prin Decizia civila nr. 204/19.06.2014 a Tribunalului Satu Mare, ramasa irevocabila în recurs prin Decizia nr. 984/2014 a Curtii de Apel O., neexistând astfel niciun motiv de modificare sau casare a deciziei pronuntate de instanta de apel.

Având în vedere considerentele mai sus-expuse, vazând ca recursul declarat în cauza este nefondat, instanta în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila, l-a respins ca atare, mentinând în totalitate ca legala si temeinica hotarârea atacata.

Cazând în pretentii, recurentii M. L., M. A., M. D. si M. S. C. au fost obligati în baza art. 274 din Codul de procedura civila sa plateasca intimatilor F. E. si F. M. suma de 2000 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocatial în recurs.

Domenii speta