Granituire

Dosar nr. 12894/288/2010*

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RÂMNICU VALCEA

CIVILA

Operator de date cu caracter personal nr. 4246

SENTINŢA CIVILA Nr. 2438

Şedinţa publică din  07 Mai 2014

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE  V.F.

GREFIER G.T.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta M.O., în contradictoriu cu pârâţii N.I ,  N.M.,  N.F. , D.I., D.M. , D.N., având ca obiect grăniţuire –rejudecare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanta personal, pârâtul D.N. personal şi asistat de avocat ...... care reprezintă şi pe pârâţii D.I.  şi D.M., pârâtul N.I personal şi asistat  de avocat ....., care reprezintă şi pe pârâţii N.M. şi N.F..

Procedura de citare este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că prin serviciul registratură au fost depuse la dosar note de şedinţă de către pârâţii D.N., D.I. şi D.M..

Reclamanta personal şi pârâţii prin apărători arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată efectuată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Reclamanta personal solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată, omologarea variantei I din raportul de expertiză depus la data de 11.10.2013, pentru latura vestică a terenului acesteia( către pârâţii N. Pentru latura de Est a terenului său solicită să se omologheze dimensiunile şi amplasamentul stabilit de expertiză la fila 130 dosar şi planul anexă  2- fila 131. De asemenea arată că  înţelege să îşi însuşească aliniamentul 6- D- culoare galbenă. Depune note scrise.

Apărătorul pârâţilor D.N., D.I  şi D.M. - av. ..... solicită  respingerea acţiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată pentru toate ciclurile procesuale. În eventualitatea în care se va admite acţiunea în grăniţuire  solicită  omologarea variantei II din raportul iniţial, conform concluziilor din data de 13.11.2013 şi înlăturarea  pct. 2 din răspunsul la obiecţiuni, întrucât nu este o variantă întocmită conform actelor de la dosar.

Apărătorul pârâţilor N.I.,  N.M  şi N.F. – av. .... solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată. În eventualitatea în care se admite acţiunea în grăniţuire, arată că varianta II din raportul iniţial( fila 76 dosar), corespunde realităţi, coroborat cu răspunsul la interogatoriu al reclamantei( fila 102), prin care a recunoscut care este linia de hotar între aceasta şi pârâţii N., în sensul că  linia gardului de zidărie este cea care desparte  proprietăţile şi prin urmare pârâţii nu au ocupat din terenul reclamantei. Din concluziile raportului de expertiză, varianta I nu corespunde actelor depuse de pârâţi la dosar.

Reclamanta personal arată că varianta 2 este străină de natura cauzei.

Instanţa reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Deliberând constată că:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 12894/288/2010, reclamanta M.O, în contradictoriu cu pârâţii N I. şi D.N., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să dispună grăniţuirea imobilului în suprafaţă de 1671 mp din TP nr. 1255/1998, tarlaua 139, parcela 3740/23, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este unica moştenitoare a autorilor M.M şi M.I. şi că deţine terenul în litigiu în temeiul certificatului de moştenitor nr. 104/26.11.2004. Reclamanta a mai arătat că se impune admiterea acţiunii, deoarece pârâţii nu-şi cunosc limitele proprietăţii, nu respectă hotarele străbune şi fiecare dintre pârâţi susţine că terenul lipsă al reclamantei este ocupat de celălalt pârât.

În drept reclamanta a invocat dispoziţiile art. 584 C.civ., ale art. 129 alin. 5 şi ale art. 131 C.p.c.

În susţinerea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

La termenul din data de 17.06.2011, reclamanta a formulat cerere de modificare a acţiunii, solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâţi şi a numiţilor N.M  şi N F ( f 72 ).

Prin sentinţa civilă nr. 9837/7.10.2011 pronunţată de Judecătoria Rm.Vâlcea  în dosarul nr. 12894/288/2010, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta M.O,  în contradictoriu cu pârâţii N.I., N.M ,  N.F.  şi D.N

De asemenea, s-a dispune grăniţuirea proprietăţilor părţilor şi stabilit linia de hotar dintre terenurile reclamantei şi al pârâţilor N. pe aliniamentul delimitat de punctele  100-120-111-34, colorat cu culoare roşie pe schiţa anexă a Raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză şi dintre terenurile reclamantei şi al pârâtului D.N pe aliniamentul delimitat de punctele 74-159-73-160-161-162-163-164-150-62, colorat cu culoare roşie pe schiţa anexă a Raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză .

Împotriva sentinţei, în termen legal, au declarat recurs pârâţii în cauză (calea de atac a pârâţilor N.I. , N.M.  şi N.F. fiind intitulată iniţial „apel”), fiecare criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.

În motivarea căii de atac formulată de pârâţii N.I., N.M. şi N.F s-a învederat că în mod greşit instanţa de fond a dispus grăniţuirea proprietăţilor părţilor şi a stabilit linia de hotar pe aliniamentul delimitat de punctele 100-120-111-34, colorat cu culoare roşie pe schiţa anexă a raportului de expertiză efectuat în cauză, prin administrarea sumară a materialului probator nefiind  lămurit în mod corect care este aliniamentul liniei de hotar, respectiv, aceştia considerând că numai prin administrarea probei cu înscrisuri şi a expertizei tehnice instanţa nu şi-a putut face convingerea că linia de hotar trasată de expert pe schiţă este cea corectă, în fapt expertul măsurând şi trasând linia de hotar numai după „indicaţiile” reclamantei, ajungându-se la concluzia că N.I ocupă suprafaţa de 55 m.p. din terenul reclamantei, ceea ce nu corespunde realităţii.

Pârâţii nu puteau ocupa din terenul reclamantei, pe motiv că acesta este închis cu gard, de la stradă până la pădure pe o lungime de 130 m., gardul fiind construit din anul 1962 şi de la acea dată nu a fost modificat.

Mai mult, terenul dintre proprietăţi se află în linie dreaptă, iar linia de hotar ce desparte proprietatea reclamantei de cea a pârâţilor este o „cioată” de la o plută tăiată, semn de hotar de care expertul nu a ţinut cont, pe schiţă putându-se observa că s-a stabilit linie de hotar în mod nejustificat, deoarece aceasta nu se întinde numai pe o lungime de 28 m, ci ea se continuă până la pădure pe o lungime de încă 100 m, impunându-se prelungirea probatoriului cu doi martori şi refacerea raportului de expertiză.

În recursul propriu, invocând prevederile aert.304 pct.7, 9 şi art.3041 C.pr.civ., pârâtul D.N. a arătat că acesta este proprietarul unui teren în suprafaţă de 2.860 m.p. în extravilanul comunei ......, sat ...... pct.„........., tarlaua 139, parcela 3740/23, potrivit titlului de proprietate nr.1047/46669, depus la fila 12 dosar şi, întrucât nu a înţeles bine pentru ce a fost chemat în judecată, nu şi-a dat seama că trebuie să formuleze apărări în cauză, singurele probe administrate fiind proba cu înscrisuri şi expertiza tehnică, cu menţiunea că acesta nu a primit o copie a expertizei, aflând de conţinutul său după ce a primit hotărârea comunicată de judecătorie.

În acest context, arată nu a avut posibilitatea ca să formuleze obiecţiuni.

Greşit a stabilit expertul că ocupă 11 m.p. din terenul reclamantei, expertul neaplicând corect actele de proprietate ale părţilor şi nu a măsurat terenurile în totalitatea lor, expertul neconsemnând susţinerile sale făcute la faţa locului.

La data de 24.06.2011, pârâtul a vândut suprafaţa de 2.460 m.p. din punctul în litigiu fiului său, Dobroiu N. Ion, suprafaţă intabulată în Cartea funciară şi nu a ştiut să informeze instanţa cu privire la acest aspect.

În final, arată că greşit pârâţii au fost obligaţi la cheltuieli de judecată, acţiunea în grăniţuire profitând tuturor părţilor, astfel încât acestea trebuiau să fie împărţite la 3.

La data de 28.02.2012, Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă, în temeiul art.2821 C.pr.civ., a calificat calea de atac exercitată de către pârâţi în dosarul nr.12894/288/2010 ca fiind „apel”, iar prin decizia civilă nr.42/A/2012, a respins apelurile, cu motivarea că nu sunt întemeiate sub niciunul din motivele invocate.

Prin decizia civilă nr.1204/8 mai 2012, adoptată în opinie majoritară, Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, a admis recursurile declarate de pârâţi, a casat decizia pronunţată de Tribunalul Vâlcea şi a trimis cauza spre soluţionare în recurs la acelaşi tribunal, motivând în esenţă că operaţiunea de grăniţuire suportă o serie de costuri care cad deopotrivă în sarcina proprietarilor vecini, indiferent în ce ar consta acestea (expertize, costuri de transpunere în teren a hărţilor, manoperă şi materiale de montare a semnelor) şi ca atare nu se poate vorbi de o lipsă de caracter patrimonial al acestor operaţiuni, ipoteză în care având în vedere prevederile art.2821 C.pr.civ., calea de atac promovată împotriva sentinţei judecătoriei era cea a recursului, chestiune lămurită în urma promovării recursului în interesul legii de către Î.C.C.J., prin decizia nr.32/2008.

În final, instanţa superioară de control judiciar a statuat că, în judecarea cauzei ca instanţă de recurs, tribunalul urmează să verifice susţinerile formulate de părţi în căile de atac cu privire la faptul că, fără a fi fost învestită, instanţa ajunge a-i obliga pe pârâţi să elibereze către reclamantă suprafeţe de teren pe care aceştia le posedă, deşi ele ar face parte din dreptul lor de proprietate, după cum şi susţinerile potrivit cărora hotarele sunt clar delimitate prin semne existente în fapt şi nu a existat o schimbare a acestora pe o perioadă îndelungată.

Examinând sentinţa şi criticile invocate de către recurenţii-pârâţi, în raport de actele şi lucrările dosarului şi dispoziţiile legale incidente, respectiv, ţinând seama şi de statuările din partea finală a considerentelor deciziei de casare, s-a constat că recursurile sunt fondate, urmând să fie admise pentru cele ce succed.

Primele motive de recurs invocate de pârâţi sunt  comune şi se referă la faptul că greşit prima instanţă a procedat la grăniţuirea proprietăţilor părţilor şi a stabilit linia de hotar pe aliniamentul indicat în schiţa anexă la raportul de expertiză efectuat în dosar, în condiţiile în care aliniamentul hotarului astfel stabilit nu este cel corect, expertul desemnat trasând linia de hotar la indicaţiile reclamantei, ignorându-se împrejurarea că există gard împrejmuitor al proprietăţilor dintr-o perioadă îndelungată, din anul 1962 şi, respectiv, din 1991, ipoteză în care pârâţii nu aveau cum să ocupe din terenul reclamantei, iar în ceea ce îl priveşte pe recurentul D.N., acesta a susţinut şi că pe latura de est delimitarea proprietăţii este realizată printr-un gard viu, pe latura de vest este realizată din pari şi fir de cablu, iar la sud şi nord - tot prin gard viu, aspecte care puteau fi dovedite numai prin proba cu martori şi cu o cercetare la faţa locului.

În acest context, au arătat recurenţii, prin administrarea sumară a probelor  instanţa nu şi-a putut face convingerea că linia de hotar trasată pe schiţă este şi cea corectă, ajungându-se la concluzia greşită că pârâţii ocupă din terenul reclamantei, ceea ce nu corespunde realităţii, că expertul nu a aplicat corect actele de proprietate ale părţilor şi nu a măsurat terenurile în totalitatea lor, tot pârâtul D.N. arătând în plus şi faptul că nu a primit o copie a raportului de expertiză tehnică, şi astfel nu a avut posibilitatea să formuleze obiecţiuni aflând de conţinutul său după ce i s-a comunicat hotărârea fondului de către judecătorie, respectiv că, la data de 24.06.2011, deci în timpul procesului, acesta a vândut suprafaţa de 2.460 m.p. din punctul în litigiu fiului său, D.N. - intabulată în Cartea Funciară.

Răspunzând cu precădere la aceste motive, din datele dosarului se reţine că, într-adevăr, faţă de obiectul acţiunii introductive, prin care intimata - reclamantă reclamanta M.O. a solicitat să se dispună grăniţuirea imobilului în suprafaţă de 1.671 mp din TP nr.1255/1998, tarlaua 139, parcela 3740/23, motivat de faptul că pârâţii nu-şi cunosc limitele proprietăţii, nu respectă hotarele străbune, fiecare dintre pârâţi susţinând că terenul ei este ocupat de celălalt pârât, pentru a putea verifica veridicitatea susţinerilor acesteia, cât şi pretinsele afirmaţii ale pârâţilor ori refuzul de a respecta hotarul celor două proprietăţi, se impunea administrarea unui probatoriu complex, specific unor atari acţiuni: proba testimonială, interogatorii, eventual o cercetare locală, acte, expertiza etc.

De asemenea că,  la data de 10.06.2011, respectiv cu numai 7 zile înainte de a se dispune citarea în cauză a pârâţilor N.I  şi N.F , în calitatea lor de cumpărători ai imobilului teren şi casă de locuit indicat în contractul de vânzare - cumpărare nr...../........ de la fila 46, iar la data de 30.09.2011 cauza a fost luată în pronunţare, fără ca vreunuia dintre pârâţi să le fi fost comunicat un duplicat al expertizei (pârâţii introduşi în cauză nu au participat nici la efectuarea ei) pentru a-şi spune punctul de vedere.

În acelaşi context, este de menţionat şi faptul că, în ceea ce îl priveşte pe pârâtul D.N. , şi acesta a înstrăinat o suprafaţă din terenul în litigiu, către fiul său, aspect care nu a fost cunoscut de către instanţă pentru a fi pus în discuţia părţilor, cu toate că vânzarea a avut loc în timpul procesului, mai precis la 24.06.2011, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentic nr.1430/2011.

Cât priveşte legitimarea procesuală pasivă, acţiunea poate fi îndreptată, de regulă, împotriva proprietarului fondului limitrof, dar ea poate fi introdusă şi împotriva titularului unui dezmembrământ al dreptului de proprietate, în contra chiriaşului sau arendaşului, dar cu introducerea în cauză şi a proprietarului terenului.

În ipoteza în care alături de pârâţii iniţiali, D.I.  şi D.N , s-a constatat existenţa unor proprietari sau coproprietari, cazul pârâţilor cumpărători N.M  şi N.F, în virtutea rolului activ conferit de art.129 C.pr.civ., corect a procedat instanţa la punerea în discuţie a necesităţii introducerii în cauză a acestora din urmă, neavând însă cunoştinţă şi de dobândirea calităţii de proprietar al terenului limitrof de către fiul pârâtului D.N., respectiv de către numitul D.I. , din com. Nicolae Bălcescu, sat Pleşoiu, jud. Vâlcea, în baza contractului nr......depus în recurs.

Se confirmă, aşadar, susţinerea recurenţilor – pârâţi că, pentru lămurirea deplină a situaţiei reale a hotarului proprietăţilor care se învecinează cu proprietatea reclamantei, inclusiv a proprietarilor terenurilor din zona în litigiu, se impunea completarea probelor în sensul menţionat, precum şi facilitarea posibilităţii acestora de a cunoaşte conţinutul raportului de expertiză tehnică, mai ales că unii dintre ei nici n-au participat la efectuarea măsurătorilor în teren.

Cum necesitatea administrării acestor probatorii, inclusiv refacerea expertizei tehnice judiciare - în condiţii de opozabilitate pentru toate părţile litigante, ca şi necesitatea punerii în discuţie chestiunii referitoare la dobândirea calităţii de proprietar pentru suprafaţa înstrăinată de către pârâtul D.N. despre care se pretinde că se învecinează cu terenul petentei, sunt mai mult decât evidente, iar toate acestea nu pot fi realizate direct în calea de atac, găsind întemeiate criticile analizate şi rămânând de prisos analiza celorlalte aspecte invocate de recurenţi, pentru a nu priva părţile de un grad de jurisdicţie, în baza considerentelor mai sus expuse şi în temeiul art.312 C.pr.civ., tribunalul a admis recursurile ca fiind fondate, a casat în totalitate sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Cu ocazia rejudecării pricinii, instanţa de trimitere va proceda în consecinţă, urmând să aibă în vedere şi celelalte susţineri invocate de către părţi în căile de atac, precum şi statuarea din considerentul final al deciziei civile nr.1204/08.05.2012 adoptată în cauză de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I Civilă, urmărindu-se ca prin completarea probelor în sensul arătat să verifice, în primul rând, dacă hotarele dintre terenul proprietatea reclamantei şi terenurile celorlalţi proprietari sunt clar delimitate prin orice fel de semne exterioare existente în fapt şi nu s-a produs vreo modificare a acestora de către pârâţi în perioada anterioară, expertiza refăcută urmând să valorifice toate actele de proprietate aflate în dosar.

Cauza s-a înregistrat în rejudecare pe rolul Judecătoriei Rm.Vâlcea la data de 10 octombrie 2012.

În realizarea dispoziţiilor instanţei de control judiciar , ţinând seama de punctul 2 din cererea formulată de reclamantă la fila 20 dosar, aceasta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâţi a numiţilor D.I.  şi D.M. (cumpărătorii terenului), pentru ca hotărârea ce  urmează a se pronunţa  să le fie opozabilă, astfel că s-a dispus citarea acestora în cauză în calitate de pârâţi.

Pârâţii, legal citaţi, au depus la dosarul cauzei Note de probatorii la filele 32,33 prin care au solicitat chemarea la interogatoriu a reclamantei, proba testimonială, proba cu înscrisuri,  precum şi, refacerea raportului de expertiză.

În şedinţa publică din 20 martie 2013, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile anexate la dosar şi proba cu expertiză tehnică, specialitatea topografie cadastru cu următoarele obiective:

- să se aplice pe teren actele de proprietate ale părţilor, inclusiv actul de vânzare- cumpărare al pârâţilor N  nr. 1972/08.09.1997,

- să se aplice pe teren suprafaţa S – 1677 mp menţionată în titlul de proprietate nr. 1256/46451( fila 21 dosar), urmând a se avea în vedere şi planul parcelar ( fila 22 dosar),

-  să se amplaseze pe schiţă gardurile şi limitele de hotar existente,

- - să se stabilească linia de hotar ce delimitează proprietăţile părţilor, conform actelor de proprietate, urmând ca linia de hotar să fi trasată pe schiţă cu o culoare distinctă,

-  să se stabilească  linia de hotar în funcţie de schiţa efectuată cu ocazia încheierii actului de vânzare- cumpărare nr. ..../.....,

- să se precizeze dacă linia de hotar între reclamantă şi pârâţii N. este în linie dreaptă sau nu,

- să se precizeze dacă există gard de ulucă vechi între proprietăţile părţilor,

-  să se indice semnele de hotar între proprietăţile părţilor,, cioate, pomi etc”,

-  să răspundă dacă linia de hotar a fost modificată sau nu în decursul a 30 de ani de când este construit gardul pârâţilor.

Prin tragere la sorţi, a fost desemnat în cauză  expertul ....., în specialitatea topografie să efectueze lucrarea dispusă.

S-a emis adresă  către expertul desemnat .......  căruia i s-a pune în vedere să se prezinte în instanţă pentru a lua cunoştinţă de dosar, să efectueze lucrarea dispusă cu respectarea dispoziţiilor art.208, 209 c. pr .civ.,  să depună lucrarea la dosar, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată fixat, în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă.

În acest sens, a fost audiat în cauză  martorul propus de pârâţii PC a cărui declaraţie s-a consemnat în scris la fila 50.

De asemenea, în şedinţa publică din 29 mai 2013 la cererea pârâţilor, instanţa a procedat la luarea interogatoriului reclamantei , prin care aceasta a recunoscut că a vândut cu chitanţa din ....., suprafaţa de 130 mp teren din pct. „Predeşti”, pârâţilor N , pentru suma de 500 lei, potrivit chitanţei existente la dosarul cauzei.  De asemenea, reclamanta MO , a răspuns la întrebarea de la  pct. 4 din interogatoriu (fila 102-verso) că, linia de hotar dintre proprietatăţile părţilor, este pe linia gardului despărţitor de zidărie-bolţari.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1677 mp din TP nr. ..../..../1998, tarlaua 139, parcela 3740/23 situat în localitatea N. Bălcescu , pct. „La Neagoe”în baza certificatului de moştenitor nr. 104/26.11.2004, în urma autorilor M.I  şi M.M ( f 17 ). Terenul respectiv se regăseşte în titlul de proprietate menţionat anterior, nr. 1255/1998, emis pe numele autoarei M.  M. M. ( f 4 ).

Pârâţii D.I  şi D.M  deţin Titlu de proprietate TP nr. ..../1997 aflat la ( f 12 ) prin care autorului lor D.N i se reconstituie mai multe suprafeţe de teren , printre care  şi  terenul în litigiu  în suprafaţă de 2860 mp, teren arabil situat în comuna N. Bălcescu, tarlaua 139, parcela 3740/23.

Acest teren este intrat în proprietatea pârâţilor D.I  şi D.M , şi este înscris  în Cartea funciară a localităţii Nicolae Bălcescu, conform Aviz OCPI  Vâlcea nr. ...../2011, cu plan aferent (fila 65 ), suprafaţa intabulată fiind de numai 2460 mp.

Prin TP nr. 487/1995, pârâtului N.I s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1024, situat în tarlaua 139, parcelele 3740/8, 3740/19, 3749/20, 3740/21 ( f 32 ). Prin contractul de vânzare cumpărare  cu clauză de întreţinere nr. 1972/08.09.1997 acest teren a fost înstrăinat pârâţilor N.M  şi N.F ( f 46 ), teren stăpânit în continuare şi de pârâtul N.I, conform concluziilor expertului.

În cauză a fost întocmit  Raportul de Expertiză Tehnică Judiciară , specialitatea topografie de expertul ....... ( f 76- 131 dosar ), prin care s-a răspuns la toate obiectivele stabilite de către instanţa de judecată şi s-a întocmit Planul de situaţie, Anexa 1, ce face parte integrantă din Raportul de expertiză.

Se reţine că părţile, respectiv reclamanta şi pârâţii, inclusiv pârâţii introduşi  în cauză în al  doilea ciclu procesual , N.M  şi N.F, au fost legal convocaţi şi  au fost prezenţi la măsurătorile efectuate de expertul topo desemnat în cauză.

S-au aplicat pe teren actele de proprietate ale părţilor, inclusiv actul de vânzare cumpărare al pârâţilor N., nr. ..../.....

Reclamanta  a formulat obiecţiuni cu privire la acest raport de expertiză, menţionând că , în varianta I expertul nu a trasat linia dreaptă pe latura de est a terenului acesteia. De asemenea, susţine  că expertul nu a transpus actele de proprietate ale acesteia aflate la filele 4 şi 19 dosar, motiv pentru care solicită să se refacă linia de hotar în linie dreaptă. Totodată, menţionează  că este de acord cu expertiza, doar în varianta I propusă de expert.

Instanţa a admis obiecţiunile formulate de reclamantă , în şedinţa publică din 22 ianuarie 2014, pe care le-a înaintat expertului să răspundă .

S-a depus în acest sens Răspunsul la obiecţiunile reclamantei la Raportul de Expertiză Tehnică Judiciară Topo- Cadastrală, însoţit de Planul de situaţie - Anexa nr.2, aflată la fila 131 dosar.

Urmare a obiecţiunilor formulate de reclamantă, expertul prezintă următoarele răspunsuri;

În baza actelor dosarului, a informaţiilor oferite de părţi cu ocazia fazei de teren a expertizei, a ridicării topo-cadastrale executată pe baza realităţii din teren, respectiv a  obiectivelor încuviinţate de instanţă, expertiza a propus două variante de grăniţuire, astfel cum sunt individualizate în Raportul de expertiză întocmit în cauză , pe care le menţine.

Urmare solicitării reclamantei, prin obiecţiunile formulate,  expertiza materializează aliniamentul format din punctele 6-D=103,84 mp, cu linie galbenă, aliniament care împreună cu linia materializată albastru+roz (parţial gard de sârmă), (Anexa 3) delimitează o suprafaţă de 184 mp, parte a suprafeţei de 2460 mp, teren aparţinând pârâţilor D.N  şi D.M , înscris în Cartea funciară, conform OCPI Vâlcea, nr. .../2011.

Prin  Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expertul tehnic cu specialitatea topografie cadastru, desemnat în cauză,  ....... au fost identificate cele trei terenuri în litigiu, astfel cum au fost trasate în Planul de situaţie, Anexa 1 aflată la fila 82 dosar, şi s-a stabilit că acestea nu se suprapun, conform actelor de proprietate deţinute de părţile în litigiu, ci se învecinează.

Expertiza a materializat în Anexa 1, situaţia împrejmuirilor existente la data efectuării măsurătorilor topo cadastrale, acestea împrejmuiri fiind înscrise concret pe aliniamente.

Din concluziile expertizei, rezultă că, aplicând pe teren  actele de proprietate deţinute de părţi, proprietatea reclamantei şi cea a pârâţilor D.N  şi D.M, este delimitată cu gard plasă sârmă, între punctele 6-26-29-30-4039-38, şi nematerializat cu gard între punctele 38-C, cu distanţele precizate pe planul expertizei, întregul aliniament fiind materializat cu linia dublă colorată roz-violet.

Expertul a mai stabilit că, proprietatea reclamantei şi cea a pârâţilor N.M  şi N.F , este delimitată de gardul din bolţari (pct. 10-13), a garajului de zidărie (pct.13-31), aliniament format din bulumaci gard (pct.31-32-33-34-35-36) proprietate pârâţi N şi hotar nematerializat (pct.36-37), cu distanţele precizate pe planul expertizei, întregul aliniament fiind materializat cu linie dublă, colorată galben-roz.

Prin acest raport de expertiză au fost stabilite şi limitele de hotar ale terenurilor părţilor, propunându-se  două variante stabilindu-se, în Varianta I  linia de hotar dintre reclamantă şi pârâţii N între punctele A-11-B-C, cu distanţele precizate pe planul expertizei, diferenţa cuprinsă între punctele C - 37, fiind pe proprietatea moşt. def. N I. D, în linie dreaptă.

În această variantă,  este afectat total gardul din zidărie de bolţari şi, parţial garajul de zidărie, ambele proprietatea pârâţilor N.M  şi N.F

În Varianta II , aflată la fila 80 dosar, linia de hotar propusă de expert,  între proprietatea reclamantei M.O şi  proprietatea pârâţilor N.M  şi N.F , propunere fundamentată  tehnic pe existenţa gardului din bolţari beton (pct.10-13) şi a garajului din zidărie (pct.13-31) proprietate  N.M  şi N.F , materializată cu culoarea roz+galben, cu distanţele precizate pe planul expertizei, diferenţa de aliniament format din bulumaci de gard ( pct.31-32-33-34-35-36) proprietate pârâţi N, şi hotarul nematerializat (pct. 36-37), fiind pe proprietatea moştenitorilor N.I.D , cu distanţele precizate pe planul expertizei, hotar materializat cu culoarea roz+galben,între punctele topo 10-13-3132-33-34-35-36-37.

În ambele variante linia de hotar propusă de expertiză, între reclamanta şi pârâţii N.M şi N.F , este în linie dreaptă, continuând apoi, pe proprietatea moşt. def.  Neagoe I. , în linie dreaptă (Varianta I), şi relativ dreaptă (Varianta II) . De asemenea, expertiza a constatat existenţa gardului de ulucă  numai pe proprietatea reclamantei, pe latura de sud, la drumul comunal, şi nu între proprietăţile părţilor. Referitor la obiectivul solicitat, de a se indica semnele de hotar între proprietăţile părţilor, prin răspunsul formulat, rezultă că expertul nu a indicat semne de hotar, în sensul de „cioate”, „pomi”, etc, şi prin urmare nu a materializat topo-cadastral aceste repere, deşi s-a susţinut de părţi că ar fi existat asemenea  repere, acestea nemaiexistând pe teren.

În stabilirea liniei de hotar instanţa va constata că prin  varianta  II din  Raportul de expertiză tehnică judiciară, s-a răspuns în mod efectiv obiectivului trasat de instanţa de judecată de a stabili linia de hotar dintre părţile în litigiu conform actelor acestora de proprietate ţinându-se seama şi de împrejurarea că există gard împrejmuitor al proprietăţilor dintr-o perioadă îndelungată, din anul 1962 şi, respectiv, din 1991, astfel cum s-a avut în vedere şi de către instanţa de recurs, prin decizia pronunţată .

De asemenea, din probatoriul administrat în cauză, instanţa  va constata că  în această variantă nu sunt afectate gardul din zidărie bolţari şi nici gardul din zidărie, ce delimitează proprietăţile părţilor.

Detaliat, linia de hotar astfel cum este stabilită în Varianta II , materializată cu culoarea  roz şi galben, prin punctele 10-13-31-32-33-34-35-36-37, cu distanţele precizate pe planul expertizei, în linie dreaptă, este formată din două segmente,astfel: -pe segmentul 10-13-31, pe proprietatea N.M  şi N.F ; pe segmentul 31-32-33-34-35-36-37, pe proprietatea moşt. defunctului N  I. D.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 584 Cod civil, „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate”.

Caracterul limitrof al terenurilor fiind de esenţa grăniţuirii, se impune ca instanţa de fond să verifice pretinsa nerespectare a hotarului şi neînţelegerile părţilor, intervenite sub acest aspect, întrucât este de principiu că doar terenurile separate prin limite naturale invariabile  cum ar fi, munte, pădure etc, nu pot fi grăniţuite.

Fiind întemeiată direct pe dreptul de proprietate, grăniţuirea proprietăţilor vecine derivă din acest drept şi acesta se valorifică printr-o acţiune ce are ca obiect delimitarea proprietăţilor, în conformitate cu prevederile art. 584 C.civ.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută anterior, concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză şi dispoziţiile art. 584 Cod civil, instanţa urmează să admită acţiunea şi să stabilească linia de hotar, astfel cum a fost individualizată în Varianta II  efectuată în cauză de expertul topo ....( aflată la fila 80 dosar) dintre terenurile reclamantei  şi al pârâţilor N pe aliniamentul delimitat între punctele 10-13-31-32-33-34-35-36-37 materializat în culorile roz + galben pe schiţa Anexă nr. 1 la Raportul de expertiză tehnică judiciară, şi dintre terenurile reclamantei şi al pârâţilor D.I  şi D.M  pe aliniamentul delimitat între punctele 6- 40- D, pe linia colorată mov + roz, bine materializat  prin garduri( pct. 6- 40) şi hotar nematerializat( pct 40- D), cu distanţele precizate pe planul expertizei din variante II Anexa nr. 1, aflată la fila 82 dosar, ce  va face parte integrantă  din prezenta hotărâre.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine, în conformitate cu prevederile art. 584 cod civil „ cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate”, ţinându-se seama de  că reclamanta a achitat suma de 19,15 lei cu titlu de taxă de timbru şi timbru judiciar şi 1600 de lei, onorariul expertului, în primul ciclu procesual, avându-se în vedere şi  cheltuielilor efectuate în prezenta cauză de părţi, potrivit chitanţelor existente la dosarul cauzei, se va proceda la compensarea în parte a acestora, şi va mai obliga reclamanta  la 290 lei cheltuieli de judecată către pârâţii N şi la 540 lei cheltuieli de judecată către pârâţii Dobroiu. .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta M.O., în contradictoriu cu pârâţii N.I ,  N.M.,  N.F. , D.I., D.M. , D.N.,

Dispune grăniţuirea proprietăţilor părţilor şi stabileşte linia de hotar dintre terenurile  reclamantei şi al pârâţilor N pe aliniamentul delimitat între punctele 10-13-31-32-33-34-35-36-37 materializat în culorile roz + galben pe schita Anexă nr. 1 la Raportul de expertiză tehnică judiciară, Varianta II  efectuată în cauză de expertul topo ..........( fila 82 dosar), şi dintre terenurile reclamantei şi al pârâţilor D.N  şi D.M pe aliniamentul delimitat între punctele 6- 40- D, pe linia colorată mov + roz, bine materializat  prin garduri( pct. 6- 40) şi hotar nematerializat( pct 40- D), cu distanţele precizate pe planul expertizei din variante II Anexa nr. 1, aflată la fila 82 dosar , ce face parte integrantă  din prezenta hotărâre.

Compensează în parte cheltuielile de judecată efectuate de pârâţi şi mai obligă pe reclamantă la 290 lei, cheltuieli de judecată către pârâţii  N  şi la 540 lei, cheltuieli de judecată către pârâţii D.

 Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare ce se va depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 mai 2014.

Preşedinte,

V.F.

Grefier,

G.T.

Domenii speta

Spete similare