Omor deosebit de grav; Tâlhărie

Cod operator nr. 3914

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SATU MARE

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ  Nr. 51

Şedinţa publică de la 20 Martie 2012

Completul compus din:

Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare este reprezentat de procuror: …

Desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit disp. art. 304 Cod pr.pen.

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale, în rejudecare,  privind pe  inculpatul D.E., fiul lui …, născut la data de …, în ..., domiciliat în …, în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare nr. …/P/2006, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav, faptă prev. şi ped. de art. 176 lit. b şi d Cod penal şi tâlhărie, faptă prev. şi ped. de art. 211 alin. 2 lit. b şi 2 indice 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică de azi, nu se prezintă părţile..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, cu precizarea că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în şedinţa publică din 13 martie 2012, susţinerile şi concluziile părţilor prezente, fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când în urma deliberării:

INSTANŢA

DELIBERÂND

Asupra acţiunii penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare emis la data de 04.04.2007 în dosar nr. …/P/2006, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului D.E., având datele personale din dispozitivul prezentei sentinţe, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art.176 lit. b şi d Cod penal şi tâlhărie, prev. de art. 211 alin.2 lit. b şi alin.2 ind.1 lit. c Cod penal, fapte săvârşite în concurs real, conform art. 33 lit. a Cod penal.

Prin actul de sesizare al instanţei s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

„La începutul lunii mai 2006, victimele B.I. şi concubina sa K.E. au cumpărat o casă în satul … şi s-au mutat în sat, unde se ocupau de gospodărie deoarece amândoi erau pensionari. Cei doi concubini obişnuiau să frecventeze barul din sat şi pentru a se împrieteni cu localnicii le plăteau de băut consumatorilor din bar.

În seara zilei de 16.05.2006 victimele B.I. şi K.E. au plecat din Satu Mare la … cu un autoturism, iar după ora 19:00 s-au dus împreună la barul din sat unde se aflau mai mulţi consumatori, cărora victima B. le-a plătit de băut.

În jurul orelor 20:00 la bar au venit D.E. însoţit de martorul Ş.D.F., aceştia au băut bere la o masă din bar, astfel că, până la ora 23:00 când s-a închis barul i-au văzut pe victimele B. şi K. plătind băutură consumatorilor care intrau în bar şi au văzut că au bani asupra lor.

Înainte de ora 23:00 victimele au plecat spre casă şi după ce barul s-a închis, inculpatul D.E., barmana D.I. şi Ş.D. au plecat şi ei spre casă cu autoturismul lui Ş.D..

În timp ce se deplasau spre casă au trecut cu maşina pe lângă victime, care se deplasau pe jos spre casă. Când au ajuns lângă locuinţa inculpatului care locuieşte pe str. … (la 3 case de casa unde locuiau victimele), D.E. a coborât, iar martorii Ş. şi D.I. şi-au continuat drumul.

În dimineaţa zilei de 17.05.2006, în jurul orelor 6:30 martorul M.L.I. se îndrepta spre staţia de autobuz din centrul satului şi când a ajuns în dreptul casei în care locuiau victimele s-a întâlnit cu martorul P.L. Văzând că pe prispa casei era culcată o persoană au intrat în curte să vadă ce se întâmplă şi atunci au văzut că numita  K.E. zăcea moartă şi era plină de sânge. Imediat M.I. a anunţat organele de poliţie care s-au deplasat la faţa locului.

La faţa locului, echipa de cercetare a constatat că pe prispa casei, lângă intrare era întinsă cu faţa în jos victima K.E., care prezenta urme de lovituri şi era murdară cu sânge la nivelul capului şi al mâinilor, iar lângă corpul cadavrului se află o baltă de sânge, iar pete de sânge se aflau şi pe treptele de la intrarea în casă, pe uşa de la intrare în casă. Uşa de la intrare în casă era deschisă, nu prezenta urme de forţare. În spatele uşii, căzut într-o baltă de sânge a fost văzută victima B.I., care prezenta urme de lovituri la nivelul capului.

Organele de poliţie au chemat ambulanţa, iar victima B. a fost transportată la Spitalul Judeţean Baia Mare, unde a fost spitalizat până la data de 22.07.2006 când a fost transferat la Spitalul Judeţean Satu Mare unde la data de 23.07.2006 a decedat.

Din raportul medico-legal de autopsie întocmit de Serviciul Medico-Legal Satu Mare rezultă că moartea victimei K.E. a fost violentă, că s-a datorat hemoragiei meningee traumatice şi contuziilor cerebrale, consecinţă a traumatismului cranio-cerebral acut cu fractura cutiei craniene, leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin loviri active repetate cu corpuri dure contondente, poziţia victimă-agresor putea fi o poziţie dinamică, iniţial în ortostatism, apoi victimei căzute la pământ i-au fost aplicate multiple lovituri la nivelul hemitoracelui drept; alcoolemia a fost 0 gr%o, moartea putând data din noaptea de 16/17.05.2006.

Din raportul medico-legal de autopsie întocmit de Serviciul Medico-Legal Satu Mare rezultă că moartea lui B.I. a fost violentă, s-a datorat meningitei post traumatice post traumatice şi bronho-pneumoniei consecutive traumatismului cranio-cerebral cu fractura cu înfundare a stâncii temporale stângi şi contuziei cerebrale extinse; leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin loviri active repetate cu corpuri dure contondente cu suprafaţă mică de impact, moartea se datorează din 23.07.2006; poziţia victimă agresor a putut fi iniţial în ortostatism referitor la leziunile de la nivelul craniului, apoi victimei căzute la pământ i-au fost aplicate loviturile de la nivelul hemitoracelui stâng.

În urma investigaţiilor efectuate, organele de urmărire penală au ajuns la concluzia că autor al faptelor este inculpatul D.E., având în vedere că acesta locuieşte în  apropierea casei unde locuiau victimele, că în seara zilei de 16.05.2006 inculpatul a văzut victimele la bar şi având asupra lor bani, precum şi a faptului că între declaraţiile inculpatului şi a bunicii sale H.O. există contradicţii esenţiale.

Astfel, inculpatul D. a declarat că după ce a ajuns acasă a discutat cu bunica lui, a mâncat, s-a uitat la TV şi apoi s-a culcat, în timp ce martora H.O. a declarat că nu ştie la ce oră a venit nepotul ei acasă în noaptea de 16.05.2006, deoarece ea dormea.

Pentru acest motiv, la 17.05.2006, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare a cerut Tribunalului Satu Mare autorizarea efectuării unei percheziţii domiciliare la locuinţa martorei H.O. Cererea a fost admisă, Tribunalul Satu Mare autorizând efectuarea percheziţiei.

La data de 18.05.2006 organele de poliţie au efectuat o percheziţie domiciliară la locuinţa martorei H.O, ocazie cu care, sub coteţul de porci situat în curte, a fost găsită o borsetă în care s-au găsit paşaportul victimei B.I., xerocopie de pe certificatul de naştere al victimei B., paşaportul victimei K.E., permis de conducere al victimei şi livretul militar B. şi alte acte aparţinând victimelor.

Cu acelaşi prilej, din curtea locuinţei a fost ridicat de organele de poliţie şi un topor cu coadă din lemn de 73 cm lungime, lama de 17 cm şi lungimea tăişului de 7,5 cm, topor care a fost găsit lângă coteţul de păsări.

Cu privire la obiectele găsite ascunse sub coteţul de păsări, aparţinând victimelor, inculpatul D.E. a declarat că nu cunoaşte provenienţa acestora şi nu ştie în ce împrejurări au ajuns acestea sub coteţ.

Inculpatul a negat cu consecvenţă că el ar fi autorul faptelor.

Pentru aceste motive, prin Ordonanţa din 23.08.2006, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare a dispus efectuarea  unei expertize genetice a urmelor biologice ridicate de la faţa locului şi de la locuinţa inculpatului, expertiză solicitată Institutului de Criminalistică Bucureşti.

Din raportul de expertiză biocriminalistică nr. …/30.01.2007 întocmită de Institutul de Criminalistică Bucureşti, a rezultat printre altele că, proba 5: topor ridicat din locuinţa inculpatului D., coletul nr. 7 microurma U5 (sânge), un profil genetic identic cu cel al  probei biologice de referinţă recoltată de la victima K.E.

Frecvenţa de regăsire a profilului genetic al ADN extras din urma U5 identic cu cel obţinut din proba de referinţă recoltată de la victima K.E. este de 4,05 x 10ˉ¹³, grupul proporţional în care acest profil este unic este de 2.470.000.000.000 indivizi.

În cursul urmăririi penale, inculpatul D.E. a fost de acord să se supună unui test cu tehnică poligraf.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de Laboratorul de detecţie a comportamentului simulat al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş, au rezultat următoarele concluzii:

Pentru răspunsurile numitului D.E. la întrebările relevante ale cauzei în traseele diagramelor poligraf s-au evidenţiat modificări psihologice ale reactivităţii emoţionale cu o intensitate şi reflectare diferenţiată în cele cinci canale de înregistrare a parametrilor fiziologici, fără a se putea stabili o corelaţie certă între efectul întrebărilor formulate şi reactivitatea emoţională a subiectului.

Pe tot parcursul urmăririi penale inculpatul D.E. a negat că el ar fi autorul faptei şi nu ştie în ce împrejurări au ajuns sub coteţul lui de porci borseta cu actele aparţinând victimelor şi bunuri ale victimelor.

Fiind audiat la data de 28.02.2007, inculpatul D.E. a susţinut în continuare că nu el este autorul omorului şi nu ştie în ce împrejurări au ajuns bunurile victimelor sub coteţul de porci de la domiciliul lui.

Cu privire la toporul pe care s-au identificat probe biologice care aparţin victimei K.E., inculpatul D.E. a declarat că toporul aparţine familiei sale, dar nu-şi poate explica prezenţa urmelor biologice aparţinând victimei K. pe toporul care a fost ridicat din curtea sa.

Se reţine în rechizitoriu, că faţă de probele indubitabile, inculpatul D.E. este autorul faptelor.

Martora H.O. – bunica inculpatului a fost audiată de trei ori în cursul urmăririi penale, pe datele de 17.05.2006, 18.07.2006 şi 21.02.2007.

În primele două declaraţii, martora a declarat că nu ştie la ce oră a venit acasă nepotul ei, întrucât a fost obosită după munca câmpului şi dormea când a sosit acasă nepotul ei şi nu ştie ce a făcut E. după ce a ajuns acasă şi, dacă acesta era sau nu beat ori sub influenţa băuturilor alcoolice.

La audierea din 21.02.2007, martora a declarat că era trează când nepotul ei D.E. a venit acasă, acesta era beat, i s-a făcut rău şi a ieşit în curte unde a vomat, după care a intrat în casă şi s-a culcat, iar pe parcursul nopţii nu l-a auzit să fi ieşit din casă.

Faţă de celelalte două declaraţii, această ultimă declaraţie a bunicii inculpatului a fost înlăturată întrucât nu este corespunzătoare adevărului.

K.K.C.H.E. în calitate de fiică a victimei B.I. şi întreţinător al victimei K.E. a suportat cheltuielile de înmormântare a celor două victime, cheltuieli care se ridică la suma totală de 4000 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă.

SPITALUL JUDEŢEAN BAIA MARE s-a constituit parte civilă cu cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea în spital a victimei B.I. în perioada  17.05.2006-30.06.2006.

SPITALUL JUDEŢEAN SATU MARE s-a constituit parte civilă în cauză cu cheltuielile de spitalizare ocazionate de internarea în spital a victimei B.I. pe perioada 30.06.2006 – 23.07.2006.

Faptele inculpatului D.E. constând în a pătrunde fără drept, pe timp de noapte în curtea şi apoi în locuinţa victimelor B.I. şi K.E., de a le aplica acestora lovituri la nivelul capului şi al membrelor, urmare a cărora victima K.E. a decedat pe loc, iar victima B.I. a decedat la  23.07.2006 şi apoi de a fura din locuinţă acte, bani, bunuri – constituie infracţiunile de: omor deosebit de grav prev. şi ped. de art.176 lit. b şi d Cod penal; tâlhărie prev. şi ped. de art. 211 alin. 2 lit. b şi 2 indice 1 lit. c Cod penal.

Faptele reţinute s-au stabilit prin: proces verbal de începere a urmăririi penale, plângere penală, proces verbal de cercetare la faţa locului, declaraţia părţii civile, dispoziţia efectuării autopsiei, raportul medico-legal, planşe foto, cheltuieli spitalizare, alte cheltuieli, declaraţiile inculpatului, expertize criminalistice, declaraţii martori, proces verbal de identificare şi ridicare de corpuri delicte, cazier judiciar, măsuri procesuale, expertiză psihiatrică, delegaţii apărători, proces verbal de prezentare material de urmărire penală.

Faţă de inculpatul D.E., acţiunea penală a fost pusă în mişcare prin ordonanţa din 18.05.2006, fiind luată măsura arestării preventive pe perioada 18.05.2006-15.08.2006, 28.02.2007-05.03.2007”.

După sesizarea instanţei, prin sentinţa penală nr. 368/09.09.2008 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr. …/83/2007, s-a dispus achitarea inculpatului D.E. de sub acuzaţia săvârşirii infracţiunilor de omor deosebit de grav şi tâlhărie, în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art.10 lit. c Cod procedură penală.

Prin decizia penală nr. 17/A/12.02.2009 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. …/83/2007 a fost respins ca nefondat apelul penal formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, cu consecinţa menţinerii în întregime a sentinţei penale nr. 368/2008 a Tribunalului  Satu Mare.

Prin decizia penală nr. 363/02.02.2010 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosar nr. …/83/2007 a fost admis recursul formulat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, a fost casată decizia penală nr.17/2009 a Curţii de Apel Oradea şi sentinţa penală nr. 368/2008 a Tribunalului Satu Mare şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, respectiv la Tribunalul Satu Mare.

Prin aceeaşi hotărâre au fost menţinute actele procedurale îndeplinite în faţa primei instanţe până la termenul din 02.09.2008.

În cuprinsul acestei decizii se reţin următoarele:

„Examinând legalitatea şi temeinicia soluţiilor pronunţate de instanţa de fond şi de instanţa de apel, Înalta Curte, constată critica formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea ca fiind fondată, pentru următoarele motive:

1. Primul caz de casare cu trimitere este cel avut în vedere de Înalta Curte prin prisma dispoziţiilor art.3859 alin.1 pct.8 Cod procedură penală (când nu a fost efectuată expertiza psihiatrică a inculpatului în cazurile şi în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 1 şi 2 Cod procedură penală).

În speţa de faţă aşa cum rezultă din raportul medico-legal psihiatric nr.1015.IV.100 a Serviciului medico-legal Satu Mare (fila 233 dosar urmărire penală) s-a efectuat o expertiză medico-legală asupra inculpatului, stabilindu-se diagnosticul că inculpatul D.E. prezintă tulburări de personalitate de tip antisocial şi că discernământul său este păstrat raportat la învinuirile ce i se aduc.

Având în vedere şi dispoziţiile art.117 al. 2 Cod procedură penală (..." instanţa de judecată dispune internarea inculpatului pe timpul necesar. Această măsură este executorie şi se aduce la îndeplinire, în caz de opunere, de organele de poliţie "), Înalta Curte constată că raportul de expertiză medico-legală (fila 233 dosar urmărire penală) nu a fost realizat cu internarea inculpatului D.E. pe timpul necesar, pentru a se putea pune diagnosticul clar şi care să reflecte realitatea.

Urmează deci, ca pentru acest motiv de casare, să se trimită cauza la instanţa de fond, pentru a se administra şi efectua această probă, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.117 alin.2 Cod procedură penală, adică internarea inculpatului D.E.în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice.

2. Înalta Curte constată că este aplicabil şi cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 al. 1 pct.10 Cod procedură penală (...instanţa nu s-a pronunţat cu privire la unele probe administrate...)

Astfel pata de sânge de pe bluza inculpatului nu a fost exploatată în nici un mod, trebuind să se dispună efectuarea unei expertize care să clarifice cui aparţinea această pată de sânge.

3. Al treilea motiv de casare se referă la faptul că prezentarea materialului de urmărire penală se face pe data de 28 februarie 2007 (fila 237 dosar urmărire penală) în condiţii nelegale, deoarece procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală nu este semnat de apărător şi nici nu se menţionează numele apărătorului din oficiu, deşi după prezentarea materialului de urmărire penală semnând prim-procurorul adjunct şi inculpatul la rubricile respective, la rubrica apărător nu se semnează, iar după ce se fac în continuare menţiunile că inculpatul urmează să fie trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav şi tâlhărie apar pe lângă semnăturile prim-procurorului adjunct şi ale inculpatului, la rubrica apărător, o semnătură indescifrabilă.

4. Un alt motiv de casare cu trimitere spre rejudecare este şi acela că rechizitoriul întocmit pe data de 4 aprilie 2007 nu a fost confirmat de primul-procuror, iar instanţa de fond, trebuia conform deciziei nr.9 din data de 18 februarie 2008 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, să solicite o confirmare din partea prim-procurorului .

Potrivit art. 264 alin.1 din Codul de procedură penală, rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de judecată.

Anterior modificărilor aduse Codului de procedură penală prin Legea nr. 356/2006 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006, rechizitoriul trebuia întocmit de procurorul care a supravegheat urmărirea penală şi dispoziţia sa de trimitere în judecată producea efecte juridice, ca regulă generală, fără ca actul său să mai fie supus avizării procurorului ierarhic superior.

De la această regulă existau două excepţii, în care rechizitoriul era supus confirmării organului ierarhic superior.

Astfel, dispoziţiile art. 209 alin. 5 din Codul de procedură penală prevedeau ca, atunci când urmărirea penală era efectuată de procuror, rechizitoriul trebuia supus confirmării prim-procurorului parchetului, iar când urmărirea penală era realizată de acesta, atribuţia confirmării revenea procurorului ierarhic superior.

A doua situaţie era prevăzută în art. 264 alin. 2 din Codul de procedură penală. Potrivit acestui text de lege, când rechizitoriul era întocmit de procurorul de la parchetul ierarhic inferior celui corespunzător instanţei competente să judece cauza în fond, acesta era supus confirmării procurorului de la parchetul corespunzător acestei instanţe.

În ambele ipoteze, confirmarea rechizitoriului, care este actul de sesizare a instanţei, reprezenta o ratificare a acestuia, iar neconfirmarea lui în cazurile arătate mai sus atrăgea sancţiunea nulităţii absolute, dacă neregularitatea actului de sesizare nu putea fi înlăturată de îndată şi nici prin acordarea unui termen.

Or, ca efect al modificărilor aduse prin actele normative menţionate, dispoziţiile art.209 alin.5 si art.264 alin.2 din Codul de procedură penală au fost abrogate, astfel că, în reglementarea actuală, singurele dispoziţii care se referă la emiterea rechizitoriului, ca act procedural de sesizare a instanţei, sunt cele ale art.264 din Codul de procedură penală.

În acest sens, este de observat că, prin noile reglementări, s-a eliminat confirmarea rechizitoriului de către procurorul-şef în cauzele în care urmărirea penala se efectuează de către procuror, apreciindu-se ca fiind o măsură de control şi o ingerinţă din partea conducătorului parchetului, în condiţiile în care nu are atribuţii privind întocmirea actelor de urmărire penală, aşa cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 356/2006.

Aşa fiind, se impune să se constate că, în această materie, instituţia confirmării a fost înlocuită cu instituţia verificării, încât implicarea procurorului ierarhic superior este limitată în prezent la competenţa de a verifica rechizitoriul, sub aspectul  legalităţii şi  temeiniciei, în  conformitate cu prevederile alineatului 3 al art.264 din Codul de procedură penală.

Activitatea de verificare se poate finaliza prin identificarea unor carenţe de legalitate sau/şi temeinicie ori, dimpotrivă, cu concluzia deplinei conformităţi a rechizitoriului cu cerinţele de temeinicie /legalitate.

Este adevărat că, potrivit art.264 alin. 4 din Codul de procedura penala, „dacă rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic superior care a efectuat verificarea îl înaintează instanţei competente, împreună cu dosarul cauzei".

Dar, neprevederea expresă în legea procesuală a formei care trebuie să o îmbrace actul procesual al verificării legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului, nu poate înlătura obligativitatea menţionării explicite a verificării.

De altfel, nici dispoziţiile procedurale anterioare nu prevedeau modalitatea în care trebuia consemnată în scris confirmarea rechizitoriului de către prim-procuror. Cu toate acestea, atestarea procedurii de confirmare se făcea prin menţiune expresă pe rechizitoriu, cu semnarea şi parafarea de către prim-procuror a rechizitoriului supus confirmării.

Or, îndeplinirea procedurii de verificare prevăzute în art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală nu trebuie să fie echivocă şi nici nu poate fi considerată că ar rezulta implicit din semnarea unei adrese de înaintare a dosarului, cât timp rechizitoriului îi lipseşte menţiunea privind verificarea lui sub aspectul legalităţii şi al temeiniciei.

Adresa de înaintare semnată de prim-procuror constituie doar mijlocul de corespondenţă între autorităţile judiciare, sesizarea instanţei neputând fi decât efectul rechizitoriului, care trebuie să cuprindă dispoziţia de trimitere în judecată şi menţiunea verificării acestuia sub aspectul legalităţii si temeiniciei de către prim-procurorul parchetului.

Lipsa verificării legalităţii si temeiniciei rechizitoriului invalidează sesizarea instanţei, aceasta fiind făcută cu încălcarea unor dispoziţii legale esenţiale.

Pe de altă parte, trebuie observat că în art. 300 alin. 1 din Codul de procedură penală se prevede că „instanţa este datoare să verifice din oficiu, la prima înfăţişare, regularitatea actului de sesizare".

Ca urmare, din aceste prevederi reiese în mod vădit că instanţa, constatând neregularitatea actului de sesizare, sub aspectul lipsei menţiunii referitoare la verificarea rechizitoriului cu privire la legalitate şi temeinicie, în condiţiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, trebuie să dispună înlăturarea ei, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen.

5. Al cincilea motiv de casare se referă la faptul că în apel, inculpatul D.E. nu a fost audiat, deşi audierea sa era obligatorie, conform dispoziţiilor art. 378 alin. 11 Cod procedură penală , deoarece a fost achitat de instanţa de fond. Astfel au fost încălcate aceste dispoziţii legale de către instanţa de apel.

6. Ultimul motiv de casare este acela care prevede că instanţele inferioare au judecat cauza cu lipsa referatului de evaluare.

De fapt acest referat de evaluare a fost trimis Înaltei Curţi în urma solicitării făcute de instanţa supremă şi ataşat la dosar (fila 61 şi urm. dosar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).”

În baza deciziei penale nr. 363/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la data de 19.07.2010, sub dosar cu număr …/83/2010.

După ce rechizitoriul a fost confirmat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, conform art. 264 alin.3 Cod procedură penală de către Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare la data de 01.10.2010, la termenul de judecată din data de 12.10.2010, instanţa a pus în discuţie, din oficiu, aplicabilitatea dispoziţiilor art. 332 Cod procedură penală.

Prin sentinţa penală nr. 241/19.10.2010 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar cu nr. …/83/2010, în baza art. 332 Cod procedură penală s-a dispus restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

Prin decizia penală nr. 57/R/01.02.2011 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar cu nr. …/83/2010, a fost admis recursul formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, a fost casată sentinţa penală nr. 241/19.10.2010 a Tribunalului Satu Mare şi s-a dispus judecarea cauzei în continuare de către această instanţă.

Urmare acestei decizii cauza a fost înregistrată din nou, pe rolul instanţei, sub dosar cu număr de mai sus, respectiv  …/83/2010*, la data de 10.02.2011.

Cu ocazia rejudecării cauzei, în cadrul cercetării judecătoreşti, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în lipsă, constatându-se că acesta se sustrage judecăţii, prin Încheierea penală nr. 64/12.04.2011. Măsura a fost pusă în executare la data de 02.06.2011, după ce la data de 25.05.2011 a fost reţinut de către autorităţile judiciare maghiare în baza mandatului european de arestare emis pe numele acestuia de către Tribunalul Satu Mare.

După efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice a inculpatului, cu internarea acestuia, de către Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, prin Încheierea penală din data de 29.07.2011 s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv a inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.

Prin Încheierea penală nr. 170/18.10.2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar cu nr. …/83/2010*/a5 a fost înlocuită măsura obligării de a nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive a inculpatului, în cursul judecăţii, reţinându-se că acesta a nesocotit cu rea credinţă obligaţiile stabilite prin hotărârea anterioară prin care fusese eliberat din arest.

La termenul de judecată din data de 15.11.2011 a fost audiat inculpatul prin intermediul unui translator de limba maghiară.

La termenele de judecată din data de 06.12.2011, 20.12.2011, 31.01.2012  şi 15.03.2012 au fost audiaţi martorii H.O., Ş.D., D.I., V.S.C., G.L., G.F., P.L. şi T. A.

S-a efectuat o constatare tehnico-ştiinţifică privind detecţia comportamentului simulat a inculpatului şi o expertiză medico-legală – Examen ADN – de către Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, Laboratorul de genetică. A fost ataşat referatul de evaluare al inculpatului Întocmit de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare.

Trecând la soluţionarea cauzei, în rejudecare, pe baza actelor şi lucrărilor aflate în dosar nr. …/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, precum şi a probelor administrate în faza cercetării judecătoreşti, în ambele cicluri procesuale, instanţa a reţinut următoarele:

Inculpatul D.E. în vârstă de 20 de ani la data comiterii faptelor de care este acuzat (în prezent în vârstă de 25 de ani), a fost crescut de către bunica paternă, după ce mama sa l-a abandonat imediat după naştere iar tatăl său s-a sinucis după alţi nouă ani, pe fondul consumului de alcool. Aceştia locuiau într-o casă situată în mijlocul comunităţii (sat …), dotată şi întreţinută corespunzător, identică ca şi formă cu cea a celorlalţi consăteni, aspect ce evidenţiază integrarea acestora în comunitate deşi sunt de etnie rromă. Inculpatul nu are antecedente penale, iar de la vârsta de 16 ani a abandonat şcoala şi a început să muncească alături de bunica sa. O perioadă lungă de timp a lucrat apoi în construcţii la o societate din Satu Mare, până la momentul primei sale arestări preventive în prezenta cauză.

Înainte de momentul arestării sale inculpatul împreună cu mai mulţi tineri din sat, printre care şi martorii M.L., P.L., Ş.D. făceau naveta la Satu Mare, unde lucrau în construcţii. La întoarcere obişnuia să se oprească la bar unde consuma de regulă o bere sau două.

La fel s-a întâmplat şi la data de 16.05.2006 când inculpatul a intrat, împreună cu martorul Ş.D. în barul aparţinând martorului M.F., situat în loc. ..., după ce s-au întors de la muncă din Satu Mare. În bar se aflau mai mulţi consumatori, printre care şi victimele B.I. şi K.E. B.I. plătea de băut consumatorilor care intrau sau se aflau în bar şi care astfel au putut observa că acesta deţine o sumă de bani asupra sa.

Mai înainte de ora 23,00, victimele au părăsit barul, îndreptându-se spre casă, iar după închiderea barului, inculpatul D.E. a plecat la rândul său spre casă cu autoturismul condus de martorul Ş.D. având ca şi pasager şi pe barmana D.I.

În timp ce se deplasau spre casă au trecut cu maşina pe lângă victime care se deplasau pe jos spre casă. Primul a coborât din autoturism inculpatul D.E., în dreptul imobilului în care locuia împreună cu bunica sa, situat pe strada … nr. ..., la trei case distanţă de casa în care locuiau victimele. Victimele cumpăraseră această casă de aproximativ două săptămâni.

Ajuns acasă, inculpatul a povestit cu bunica sa H.O., a mâncat şi s-a aşezat în pat la televizor. La scurt timp a ieşit pe prispa casei fiindu-i rău şi a vomat, fiind însoţit de bunica sa. În continuare s-a întors în casă, adormind la televizor.

În dimineaţa zilei de 17.05.2006 inculpatul D.E. s-a deplasat cu autobuzul în Satu Mare, la locul de muncă, împreună cu colegii săi Ş.D. şi M.L. De la locul de muncă a fost ridicat de către organele de poliţie, în jurul orelor 10,00 fiind condus la sediu, unde a fost audiat până în jurul orelor 22,00 când i s-a permis să meargă acasă.

Tot în dimineaţa zilei de 17.05.2006, în jurul orelor 06,30, în timp ce se îndrepta spre staţia de autobuz, martorul M.L.I. s-a întâlnit cu martorul P.L. şi împreună au văzut pe prispa casei victimelor o persoană culcată iar după ce au intrat în curte au văzut-o pe K.E. care era căzută, fiind plină de sânge. Imediat martorul M.L. a anunţat organele de poliţie care s-au deplasat la faţa locului. Echipa de cercetare care s-a deplasat la faţa locului a constatat că pe prispa casei, lângă intrare era întinsă cu faţa în jos victima K.E. care prezenta urme de lovituri şi era murdară cu sânge la nivelul capului şi al mâinilor, iar lângă capul cadavrului se afla o baltă de sânge. Pete de sânge se mai aflau şi în apropierea cadavrului pe treptele de la intrarea în casă. De asemenea, pe uşa de la intrarea în casă s-au găsit mai multe pete şi stropi de sânge. Uşa era descuiată şi nu prezenta urme de forţare. În spatele uşii, căzut într-o baltă de sânge se afla victima B.I. care prezenta lovituri la nivelul capului. Victima B.I. a fost transportată cu ambulanţa la Spitalul Judeţean Baia Mare unde a fost spitalizat până la data de 22.07.2006, când a fost transferat la Spitalul Judeţean Satu Mare, unde la data de 23.07.2006 a decedat.

 Din declaraţia părţii civile K.K.C.H., fiica victimei B.I. dată la data de 17.05.2006 cu ocazia cercetării la faţa locului (fila 160 dosar urmărire penală) rezultă că din locuinţa tatălui său lipseşte un televizor alb-negru marca „diamant”, cu o diagonală de aproximativ 50 cm, şi cu carcasă maronie, în stare de funcţionare

A doua zi, 18.05.2006 cu ocazia unei percheziţii domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului D.E. a fost găsită, o borsetă în care se afla paşaportul victimei B.I., xerocopie de pe certificatul de naştere al victimei, paşaportul victimei K.E., permisul de conducere al acesteia, livretul militar al lui B. şi alte acte aparţinând victimelor, ce se afla sub coteţul de porci situat în curtea casei. Tot la data de 18.05.2006 din curtea locuinţei a fost ridicat de către organele de poliţie şi un topor cu coadă din lemn de 73 cm lungime, lama de 17 cm şi lungimea tăişului de 7,5 cm, topor care se afla lângă coteţul de păsări iar de la locul de muncă al inculpatului, respectiv vestiarul societăţii … din mun. Satu Mare a fost ridicat un tricou de culoare gălbuie cu mânecă scurtă şi cu guler tip cămaşă ce aparţine inculpatului D.E. şi care a fost purtat de acesta în seara zilei de 16.05.2006, conform susţinerilor martorului Ş.D., colegul de muncă al inculpatului.

La aceeaşi dată, 18.05.2006 inculpatul D.E. a fost arestat preventiv prin Încheierea penală nr. 64/18.05.2006 a Tribunalului Satu Mare, fiind prezentat în acest sens de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare.

Prin Raportul de Expertiză biocriminalistică nr. …/30.01.2007 efectuat în cursul urmăririi penale de către Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR, s-a stabilit că pe toporul ridicat din curtea casei inculpatului există un profil genetic identic cu cel al probei de referinţă recoltat de la victima K.E.

Din Raportul medico-legal de autopsie nr. …/2006 rezultă că moartea numitei K.E. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei meningee traumatice şi contuziilor cerebrale, consecinţa traumatismului cranio-cerebral acut cu fractura cutiei craniene. În concluziile aceluiaşi raport se mai arată că leziunile traumatice suferite, s-au putut produce prin loviri active repetate cu corpuri dure contondente, iar poziţia victimă agresor putea fi o poziţie dinamică iniţial în ortostatism, apoi victimei căzute la pământ i-au fost aplicate multiple lovituri la nivelul hemitoracelui drept; alcoolemia victimei a fost de 0 gr% iar moartea poate data din noaptea de 16/17.05.2006.

Din Raportul Medico-legal de autopsie nr. …/2006 rezultă că moartea lui B.I. a fost violentă şi s-a datorat meningitei post traumatice şi bronhopneumoniei, consecutiv traumatismului cranio-cerebral cu fractura cu înfundare a stâncii temporale stângi şi contuziei cerebrale extinse; leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin loviri active repetate cu corpuri dure contondente cu suprafaţă mică de impact, de până la 16 cm pătraţi; poziţia victimă-agresor putea fi iniţial în ortostatism referitor la leziunile de la nivelul craniului, apoi victimei căzute la pământ i-au fost aplicate loviturile la nivelul hemitoracelui stâng. 

Din Raportul de Expertiză Medico-Legală - Examen ADN nr. …/03.2012 efectuat de către Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, la solicitarea instanţei, rezultă că pe tricoul galben aparţinând inculpatului D.E.  nu s-a pus în evidenţă prezenţa sângelui de natură umană.

Inculpatul D.E. a negat cu consecvenţă, în toate declaraţiile date, că el ar fi autorul faptelor.

Din ansamblul probelor administrate în cauză nu se poate reţine că inculpatul D.E. este autorul agresiunii din noaptea de 16/17.05.2006 care a avut ca urmare moartea celor două victime, B.I. şi K.E.

Împrejurările că inculpatul locuieşte în apropierea casei unde locuiau victimele şi că în seara de 16.05.2006 inculpatul a văzut victimele în bar şi având asupra lor bani nu poate duce la concluzia că inculpatul este autorul faptelor.

Nu poate fi reţinută existenţa unor contradicţii flagrante între declaraţiile inculpatului şi declaraţiile bunicii acestuia, H.O. în legătură cu cele întâmplate în seara zilei de 16.05.2006 după ce inculpatul a intrat în casă, întorcându-se de la bar. Este de observat că martorei H.O. i s-au luat declaraţii succesive în faza de urmărire penală, la data de 17.05.2006, 18.05.2006 şi 21.02.2007. Prima declaraţie (fila 141 dosar urmărire penală) a fost consemnată de către lucrătorul de poliţie, martora arătând că nu ştie să scrie; cea dea doua declaraţie (fila 140 dosar urmărire penală) a fost consemnată tot de către o altă persoană, sub formă olografă, fiind doar semnată de către martoră, indescifrabil.

Cea dea treia declaraţie a fost consemnată pe formular, fiind audiată de către procuror, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare (fila 139 dosar urmărire penală). În nici una dintre aceste situaţii nu a fost folosit un interpret de limba maghiară deşi martora înţelege şi se exprimă foarte greu în limba română, aşa cum a rezultat în faza cercetării judecătoreşti.

Audiată în faţa instanţei prin intermediul unui translator de limba maghiară (în ambele cicluri procesuale) martora a arătat în mod constant că nepotul ei, inculpatul D.E. nu a mai părăsit casa după ce s-a întors de la bar, în seara zilei de 16.05.2006.

Nici împrejurarea că în curtea casei în care locuia inculpatul a fost găsită o borsetă de culoare neagră ce conţinea mai multe acte personale ale victimelor nu poate duce la concluzia certă că inculpatul D. este autorul faptelor. În legătură cu acest aspect este de reţinut că borseta a fost descoperită doar la data de 18.05.2006, cu ocazia unei percheziţii domiciliare, după ce la data de 17.05.2006 organele de poliţie care au descins atât la faţa locului cât şi în casele din apropiere, printre care şi la casa inculpatului nu au observat această borsetă, deşi, aşa cum rezultă din fotografiile realizate cu ocazia percheziţiei aceasta nu era aşezată într-un mod care să nu permită observarea acesteia la o cercetare atentă a curţii. Pe această borsetă, respectiv pe bunurile aflate în aceasta nu au fost descoperite amprentele inculpatului. De altfel, în mod ciudat fiica părţii vătămate audiată la data de 17.05.2006 nu a relatat şi aspectul dispariţiei borsetei ce conţinea actele personale ale tatălui său, aspect relatat doar a doua zi, 18.05.2006 după ce această borsetă a fost ridicată din curtea casei inculpatului. Ţinând cont de faptul că percheziţia domiciliară a început în dimineaţa zilei de 18.05.2006, la orele 06,00, aşa cum rezultă din procesul verbal de percheziţie iar declaraţia părţii civile este luată tot în data de 18.05.2006 (cea dea doua declaraţie, aflată la filele 158-159 dosar urmărire penală), rezultă în mod clar că aceasta a fost dată după descoperirea borsetei.

Toporul ridicat din curtea casei inculpatului şi care purta urme ce conţineau un profil genetic identic cu cel al probei de referinţă recoltat de la victima K.E., nu a fost ascuns, aflându-se în permanenţă la vedere, în zona din curtea casei unde atât bunica inculpatului cât şi inculpatul tăiau (crăpau) în mod frecvent lemne cu acesta.

La faţa locului nu au fost descoperite urme ce provin de la inculpat iar pe îmbrăcămintea acestuia nu au fost identificate urme de sânge ale victimelor.

Prin urmare, instanţa reţine că la dosar nu există suficiente probe pe baza cărora să se reţină întreaga stare de fapt, care a dus la decesul victimelor. Astfel nu s-a reuşit strângerea de probe din care să rezulte cine a atacat victimele în noaptea de 16/17.05.2006, după ce acestea s-au întors de la barul din localitate şi mai înainte ca acestea să apuce să intre în casă, şi în continuare cine a aplicat acestora mai multe lovituri cu corpuri dure contondente care a dus la fractura cutiei craniene a ambelor victime şi apoi la decesul acestora. Nu se poate spune în mod cert nici măcar dacă toporul ridicat în cursul urmăririi penale este sau nu „arma crimei”, respectiv obiectul folosit de agresor la vătămarea corporală a celor două victime;  nu s-a reuşit descoperirea televizorului şi a banilor sustraşi de la victime cu ocazia agresiunii ce a dus la moartea acestora.

De altfel şi comportamentul inculpatului după data comiterii faptelor este unul neconcordant cu acela al unui autor al unor asemenea fapte. Astfel, acesta s-a deplasat la muncă în Satu Mare a doua zi, îmbrăcat cu aceleaşi haine pe care le purta şi în ziua precedentă, şi a lăsat bunurile „sustrase” şi „arma crimei” la vedere, în curtea casei sale,  deşi putea să le arunce.

Pe cale de consecinţă, instanţa urmează a reţine că probele de vinovăţie invocate de parchet în sprijinul acuzaţiei ce o aduc în sarcina inculpatului D.E. sunt simple indicii de vinovăţie care nu pot conduce la condamnarea acestuia.

La pronunţarea unei hotărâri de condamnare, instanţa trebuie sa-si întemeieze convingerea vinovăţiei inculpatului pe baza de probe sigure şi certe iar în cauză, probele în acuzare nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranţe în privinţa vinovăţiei inculpatului, şi prin urmare se impune a se da eficienta regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului" (in dubio pro reo).

Prin urmare se va dispune achitarea inculpatului D.E., în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 litera c Cod procedură penală, cu privire la ambele infracţiuni reţinute în sarcina acestuia, atât omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 176 lit. b şi d Cod penal cât şi de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal. Totodată se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului D.E., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 2/18.10.2011 emis de Tribunalul Satu Mare ca urmare a Încheierii penale nr. 171/18.10.2011 dată în dosar nr. …/83/2010*/a4, conform dispoziţiilor art. 350 alin. 2 Cod procedură penală.

În temeiul dispoziţiilor art. 346 alin. 3 Cod procedură penală vor fi respinse pretenţiile civile formulate în cauză, prin constituirile de parte civilă.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 litera c Cod procedură penală, achită inculpatul D.E., fiul lui …, născut la data de …în …, CNP …, de cetăţenie română,  elev, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, fără loc de muncă, domiciliat în …, de sub acuzaţia săvârşirii infracţiunii de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 176 lit. b şi d Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 litera c Cod procedură penală, achită acelaşi inculpat de sub acuzaţia săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, prev. şi ped. de art. 211 alin. 2 lit. b şi alin. 2 indice 1 lit. c din Codul penal.

În baza art. 350 alin. 2 Cod procedură penală dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului D.E., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 2/18.10.2011 emis de Tribunalul Satu Mare ca urmare a Încheierii penale nr. 171/18.10.2011 dată în dosar nr. …/83/2010*/a4.

În baza art. 346 alin. 3 Cod procedură penală respinge acţiunea civilă.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare cu toate părţile.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 20.03.2012.

Domenii speta

Spete similare