Majorare pensie de întreţinere

Sentinţă civilă 174 din 19.01.2015


Majorare pensie de întreţinere. Pensie de întreţinere modică stabilită prin acordul părţilor cu ocazia divorţului. Nerespectarea interesului superior al copilului. Acordul curatorului special numit pentru reprezentarea pârâtului la admiterea acţiunii de majorare a pensiei. Relevanţă.

Dosar nr. 14638/55/2014

Prima instanţă :

A respins cererea de majorare a pensie de întreţinere formulată de reclamantă.

Căsătoria părţilor a fost desfăcută prin certificatul de divorţ nr. X, iar prin convenţia încheiată în procedura divorţului, acestea s-au înţeles ca autoritatea părintească în ceea ce o priveşte pe minoră să fie exercitată în comun, stabilindu-se locuinţa copilului la mamă. Prin aceeaşi convenţie, părţile s-au înţeles ca pârâtul să contribuie lunar la creşterea şi educarea minorei cu suma de 100 lei, reprezentând pensie de întreţinere.

S-a mai reţinut că în cuprinsul cererii, reclamanta a arătat că la stabilirea pensiei de întreţinere s-au avut în vedere nevoile minorei şi posibilităţile materiale ale pârâtului, la data divorţului acesta nerealizând venituri legale, ci doar din munca „la negru”.

Din adresele eliberate de Casa Judeţeană de Pensii Arad şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad rezultă că mijloacele materiale ale pârâtului nu s-au schimbat faţă de data divorţului, nici în prezent acesta nefiind angajat, iar creşterea venitului minim pe economie garantat în plată de la suma de 850 lei la 900 lei nu poate reprezenta o modificare a situaţiei materiale a pârâtului, acesta nefiind angajat.

În ceea ce priveşte nevoile minorei, reclamanta nu a făcut dovada unei asemenea modificări, iar perioada de timp dintre momentul pronunţării divorţului şi  data formulării cererii este mult prea scurtă pentru a prezuma o asemenea modificare.

Mai mult, s-a reţinut că minora urmează să înceapă clasa a III-a din învăţământul primar, astfel că nevoile sale nu pot fi prezumate a fi mai mari decât în anul şcolar precedent, nefiind vorba despre un alt ciclu de învăţământ.

Întrucât reclamanta nu a dovedit existenţa unei schimbări în ceea ce priveşte mijloacele de care dispune pârâtul în prezent şi nici a nevoilor superioare ale minorei, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea.

Instanţa de apel :

A admis acţiunea şi a majorat pensia de întreţinere pe care pârâtul o datorează pe seama minorei, de la 100 lei lunar la 1/4 din venitul minim pe economie.

S-a reţinut că prima instanţă a constatat că pârâtul a fost citat la toate adresele cunoscute, dar factorul poştal a constatat că acesta nu mai locuieşte în fapt la aceste adrese. Prin urmare, a dispus citarea pârâtului prin publicitate, desemnându-se totodată, potrivit art. 58 Cod Procedură Civilă, un curator special dintre avocaţii Baroului Arad.

În apel, tribunalul a menţinut mandatul curatorului special, care prin întâmpinarea depusă la dosar a arătat că este de acord cu admiterea acţiunii reclamantei.

Potrivit art. 80 alin. 1 teza a II a Cod Procedură Civilă, reprezentarea părţilor în procesul civil poate fi legală, judiciară sau convenţională. Reprezentarea legală intervine în cazul persoanei fizice lipsite de capacitate procesuală de exerciţiu, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege, spre exemplu: art. 155 alin. 1 pct. 15, art. 58, art. 975 alin. 2 Cod Procedură Civilă; aşadar, în aceste cazuri este vorba de o reprezentare legală, deoarece izvorul împuternicirii de reprezentare îl constituie legea, instanţa numind un astfel de reprezentant în cazurile expres prevăzute de lege; prin urmare, curatorul special desemnat în cauză are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.

Totuşi, văzând dispoziţiile art. 81 alin. 2 Cod Procedură Civilă, tribunalul  a analizat dacă poziţia procesuală exprimată de curator nu contravine interesului pârâtului, ştiut fiind că actele procedurale de dispoziţie prevăzute la art. 81 alin. 1 Cod Procedură Civilă se pot face de reprezentant doar în baza unui mandat special, ori cu încuviinţarea prealabilă a instanţei sau a autorităţii administrative competente.

Tribunalul a constatat că cererea de majorare a pensiei de întreţinere este întemeiată, considerând că înţelegerea părţilor stabilită prin convenţia din 21.02.2014 nu corespunde interesului minorei sub aspectul cuantumului pensiei de întreţinere de 100 lei lunar, convenită a fi plătită de pârât pe seama copilului său.

Altfel spus, înţelegerea părinţilor în sensul exonerării sau stabilirii unei sume modice ca pensie de întreţinere nu este admisibilă în materia drepturilor de care părţile, din raţiuni de protecţie a unor persoane sau de ordine publică nu pot dispune. Or, pensia de întreţinere este un drept prevăzut în mod expres pentru copil, iar în caz de divorţ, instanţa este obligată să se pronunţe chiar din oficiu asupra cheltuielilor de creştere, educare şi învăţătură ale copilului.