Obligatia de a face

Dosar nr. /223/2013

Operator de date cu caracter personal nr.5695

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI - JUDEŢUL VÂLCEA

SENTINŢA Nr.1326/2014

Şedinţa publică de la  30 iunie 2014     

Completul compus din:

PREŞEDINTE  AR

Grefier DL

Pe rol este pronunţarea asupra  acţiunii civile având ca obiect ”obligaţie de a face” formulată de către  reclamantul DS cu domiciliul în comuna Amărăşti, judeţul Vâlcea în contradictoriu  cu pârâtul II cu domiciliul în comuna Amărăşti, judeţul Vâlcea.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din 16 iunie 2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 23 iunie 2014 şi în continuare, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru astăzi, 30 iunie 2014.

JUDECĂTORIA,

Deliberând asupra cauzei de faţă reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 08.08.2013 pe rolul Judecătoriei Drăgăşani sub nr. de dos. /223/2014, reclamantul DS, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul II obigarea acestuia la efectuarea unor operaţiuni în legătură cu bazinul de apă pe care reclamantul a fost obligat să-l demoleze, respectiv: ridicarea pământului depozitat pe bazin, retragerea capacului construit din dale, demolarea supraînălţării de lungime 4 m şi înălţime 0,75 m edificate pe bazin şi evacuarea apei din bazinul ce urmează a fi evacuat, cu cheltuieli de juedactă.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că are calitatea de debitor în dosarul de executare 50/2012 în care titlul executoriu este reprezentat de Sentinţa civilă nr. 3076 / 18.10.2011 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani în Dosarul nr. 4632/223/2007 şi prin care a fost obligat la demolarea bazinului edificat în anul 1992 pe terenul proprietatea pârâtului. A arătat faptul că pârâtul şi-a construit un bazin de alimentare cu apă şi care are un perete comun cu cel la care a fost obligat să-l demoleze, iar pământul rezultat din săpare bazinului a fost depozitat peste bazinul său. A mai susţinut faptul că pârâtul a construit un capac pe bazinul său şi care se sprijină pe unul din capetele bazinului său precum şi faptul că bazinul pârâtului prezintă o supraînălţare. De asemenea a mai susţinut că pentru a duce la îndeplinire obligaţiile din titlu executoriu pârâtul, în calitate d eproprietar trebuie să golească apa din cele două bazine.

Cererii formulate, reclamantul a anexat nota de constatare (f. 3).

În procedura de regularizare, pârâtul a depus note scrise prin care a solicitat ca pârâtul să fie obligat să execute lucrările solicitate prin cererea de chemare în judecată în 15 zile, iar în cazul în care nu le va executa acesta să fie obligat să-i achite contravaloarea bazinului în cuantum de 1750 lei.

Cererea a fost timbartă cu 80 lei.

La data de 21.10.2013 pârâtul II a formulat întâmpinare (f. 19) prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune întrucât de la data naşterii dreptului său de a formula această cerere au trecut mai mult de 3 ani.

Pe fonul cauzei a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii formulată de reclamant arătând faptul că este proprietarul terenului în suprafaţă de 2500 mp iar reclamantul a fost doar beneficiarul unui drept se servitute stabilit prin Sentinţa 1631/01.07.2003 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani în dosarul 213/2003. Pârâtul a arătat că în prezent bazinul nu mai există, fiind acoperit cu aluviuni, astfel că dreptul său de superficie a încetat şi în plus, acesta şi-a construit pe un alt teren un alt bazin, motiv pentru care pârâtul nu a suferit nici un prejudiciu. Referitor la ultimul capăt de cerere, privitor la întreruperea alimentării cu apă, pârâtul a susţinut că nu poate fi oprit să folosească un izvor care se află pe terenul său.

În drept a invocat dispoziţiile art. 115 fără a preciza actul normativ.

În susţinerea afirmaţiilor a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Pârâtul a anexat înscrisuri.

La data de 31.10.2013 reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare (f. 38) prin care a susţinut că bazinul este funcţional încă din august 1990, cand a fost dat în funcţiune. A arătat că în momentul cand a construit bazinul împreună cu ME terenul era în proprietatea CAP, iar pârâtul l-a cumpărat în 2001, iar în tot acest intervel izvorul a funcţionat.

În cauză s-a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză tehnică specilitate construcţii civile. Din oficiu a fost luat interogatoriul pârâtului II(f. 99). Au fost ataşate următoarele dosare: 50/2012 Bej Prooroc Olimpiu Gabriel şi 4632/223/2007 şi 213/2003 ale Judecătoriei Drăgăşani.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt Prin Sentinţa Civilă nr. 3076 din 18 octombrie 2011 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani în Dosarul nr. 4632/223/2007 a fost admisă acţiunea formulată de pârâtul din prezenta cauză, II în contradictoriu cu reclamantul din prezenta cauză DS şi cu numita MEşi în consecinţă reclamantul din prezenta cauză şi MEau fost obligaţi să demoleze bazinul din ciment construit pe terenul proprietatea pârâtului din prezenta cauză IIsituat în intravilanul comunei Amărăşti, judeţul Vâlcea şi în caz contrar a autorizat pe Dobişan Savu să execute lucrarea pe cheltuiala părţilor adverse. De asemena a fost respinsă cererea forumulată de către reclamantul din prezenta cauză DS (f. 45 dosar) prin care a solicitat instituirea unui drept de superficie pe terenul în suprafaţă de 48 mp pe care se află construit bazinul pentru captarea apei, obligarea pârâtului II la repararea stricăciunilor pe care le-a cauzat bazinului şi la ridicarea pământului depozitat pe bazin, pământ rezultat în urma săpării propropriului bazinuluin iar în caz de refuz autorizarea acestora la efectuarea lucrării pe cheltuiala părţii adverse precum şi instituirea unei servituţii de trecere pe bazinul pârâtului de la calea publică şi până la bazin. Totodată a fost respinsă cererea reconvenţională formulată de reclamantul din prezenta cauză DS prin care a solicitat ca în cazul în care va fi obligat la demolarea bazinului să se constate faptul că este constructor de bună credinţă şi în consecinţă pârâtul din prezenta cauză IIsă fie obligat la plata contravalorii acestui bazin.

Sentinţa Civilă nr. 3076 din 18 octombrie 2011 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii recursului ca nefondat prin Decizia civilă nr. 375/R din 26 martie 2012 pronunţată de Tribunalul Vâlcea.

Conform înscrisului aflat la fila 60 din dosar, pârâtul din prezenta cauză IIs-a adresat executorului judecătoresc Prooroc Olimpiu în vederea executării silie a sentinţei mai sus menţionate, care a descis dosarul de executare 50/2012. Prin încheierea nr. 302 / 06.06.2012 pronunţată în dosarul nr. 2010/223/2013 (f. 66), Judecătoria Drăgăşani a încuviinţat executarea silită a Sentinţei civile nr. 3076 din 18.10.2011 pronunţată în dosarul nr. 4632/223/2007.

La data de 05.09.2012 executorul judecătoresc a emis somaţia (f. 68) prin care le punea în vedere reclamantului din prezenta cauză DS şi numitei MEca în termen de 10 zile de la primirea comunicării să dărâme bazinul din ciment construit pe proprietatea pârâtului din prezenta cauză.

La data de 08.10.2010 între MEşi pârâtul IIa intervenit o convenţie (f. 81) prin care acesta din urmă a cumpărat de la prima partea dinspre vest a bazinului de ciment construit pe proprietatea sa, parte pe care se află dalele pe care astupă bazinul construit de pârâtul din prezenta cauză.

Prin cererea (f. 82) adresată în data de 21.10.2013 executorului judecătoresc pârâtul IIrenunţă la executarea silită a Sentinţei 3076 din 18.10.2011 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani în Dosarul nr. 4632/2234/2007.

Prin prezenta acţiune reclamantul DS solicită obligarea pârâtului IIla ridicarea pământului depozitat pe bazinul său de apă, la retragerea capacului construit din patru dale din beton, la demolarea supraînălţării peretelui comun edificată de pârât din bolţari, la evacuarea apei din bazinul cu apă şi la plata sumei de 715 lei repezentând contravalorea peretelui comun al bazinului. Aceste acţiuni, sunt necesare, susţine reclamantul pentru a putea executa Sentinţa Civilă 3076/18.10.2011.

Hotărârea este actul final al judecăţii, actul de dispoziţie al instanţei cu privire la litigiul dintre părţi.

Hotărârea judecătorească produce următoarele efecte: dezinvesteşte instanţa de litigiul cu care a fost investită prin cererea de chemare în judecată, are valoarea unui înscris autentic, hotărârea pronunţată asupra unei acţiuni în realizare poate fi pusă în executare silită, hotărârea se bucură de putere de lucru judecat.

Efectele puterii de lucru judecat prezintă un dublu aspect: un aspect negativ, pentru partea care a pierdup procesul, în sensul că nu mai poate repune în discuţie dreptul său într-un alt litigiu şi un aspect pozitiv, pentru partea care a câştigat procesul, în sensul că se poate prevala de dreptul recunoscut într-o nouă judecată.

Lucrul judecat are următoarele efecte: exclusivitatea – care face ca un nou litigiu între aceleaşi părţi, pentru acelaşi obiect şi cu aceeaşi cauză, să nu mai fie cu putinţă, incontestabilitatea – care face ca hotărârea irevocabilă să nu mai poată fi atacată cu recurs, executorialitatea – care face ca hotărârea să poată fi pusă în executare silită la cererea părţii care a câştigat procesul şi obligativitatea – care face ca părţile să se supună hotărârii judectătoreşti.

În ceea ce priveşte primul capăt din cererea de chemare în judecată – respectiv obligarea pârâtului la ridicarea pământului depozitat  pe baziunul său de apă şi obligarea acestuia la plata sumei de 715 lei reprezentând contravaloarea peretelui comun al bazinului, se reţine faptul că asupra lor instanţa de judecată s-a pronunţat prin Sentinţa Civilă nr. 3076 din 18 octombrie 2011 pronunţată în dosarul nr. 4632/223/2007. Astfel prin această sentinţă a fost respinsă cererea forumulată de către reclamantul din prezenta cauză DS (f. 45 dosar), iar unul dintre capetele acestei cererei îl reprezenta obligarea pârâtului IIla ridicarea pământului depozitat pe bazin, pământ rezultat în urma săpării propropriului bazinuluin iar în caz de refuz autorizarea acestora la efectuarea lucrării pe cheltuiala părţii adverse. Totodată a fost respinsă cererea reconvenţională formulată de reclamantul din prezenta cauză DS prin care a solicitat ca în cazul în care va fi obligat la demolarea bazinului să se constate faptul că este constructor de bună credinţă şi în consecinţă pârâtul din prezenta cauză IIsă fie obligat la plata contravalorii acestui bazin.

În motivarea acestei sentinţe instanţa a reţinut în esenţă faptul că în anul 1990 reclamantul din prezenta cauză DS şi MEau construit un bazin de captare a apei în suprafaţă de 48 mp pe un teren care aparţinea CAP-ului, fără acordul proprietarului fiind astfel constructori de rea credinţă. Ulterior proprietarul terenului a devenit pârâtul Iana Ion. De asemenea s-a mai reţinut faptul că din moment ce reclamantul DS şi Măciuceanu a fost constructor de rea credinţă nu avea dreptul la plata contravalorii bazinului. Astfel din moment ce s-a reţinut calitatea lor de constructori de rea credinţă şi faptul că nu au dreoptul la plata întregului bazin, se poate concluziona faptul că reclamantul nu are dreptul la nici o parte din acest bazin, acest aspect fiind statuat cu putere de lucru judecat prin sentinţa mai sus menţionată.

Partea din hotărâre care interesează lucrul judecat este dispozitivul, pentru că în dispozitiv este cuprinsă soluţia, iar dispozitivul este cel care se execută.

În consecinţă se reţine faptul că asupra primului şi asupra ultimului capăt din prezenta cerere de chemare în judecată instanţa de judecată a statuat cu putere de lucru judecat prin Sentinţa Civilă nr. 3076 din 18 octombrie 2011 pronunţată în dosarul nr. 4632/223/2007.

Totodată prin sentinţa menţionată s-a reţinut faptul că pârâtul din prezenta cauză Iana Ion, în calitate de proprietar al terenului, conform art. 494 C. Civ. avea două posibilităţi: să păstreze lucrările, devenind proprietarul lor prin accesiune sau să oblige constructorul să-şi ridice pe cheltuiala sa, lucrările efectuate. Pârâtul a opta pentru cea de-a doua variantă, investind instanţa de judecată în dosarul 4632/223/2007, cu o cerere prin care a solicitat obligarea reclamantului din prezenta acţiune, DS la demolarea bazinului, cerere care a fost admisă prin sentinţa 3076/2011, prin care acesta din ormă a fost obligat la demolarea bazinului.

Conform raportului de expertiză efectuat în cauză (f. 134) operaţiunile necesare demolării bazinului reclamantului sunt: săpătură manuală a pământului vegetal de pe bazin, epuismente pentru evacuarea apei prin pomparea, vidanjarea din cele două bazine, demontarea mecanizată a dalelor din beton armat de pe bazinul pârâtului, spargerea, demolarea betonului armat cu pikamer, spituri, baros a bazinului reclamantului, încărcarea şi transportul pentru evacuarea molozului rezultat prin spargerea betoanelor, refacerea terenului natural.

Astfel, aceste operaţiuni sunt accesorii obligaţiei stabilite prin Sentinţa Civilă nr. 3076 din 18 octombrie 2011 pronunţată în dosarul nr. 4632/223/2007 în sarcina reclamantului, respectiv la demolarea bazinului. În aceste condiţii, reclamantul, în virtutea obligaţiei principale de a demola bazinul trebuie să execute toate lucrările care implică demolarea.

Executarea unei hotărâri judecătoreşti se face de bună voie sau silit. Astfel reclamantul poate să execute obligaţia stabilită prin hotărârea judecătorească menţionată de buna voie, fără ca pârâtul din prezenta cauză să se poată opună în vreun fel. Caracterul de obligativitate al unei hotărâri judecătoreşti este erga omnes, faţă de orice persoană, şi cu atât mai mult faţă de părţile implicate în litigiu.

 Pârâtul din prezenta cauză nu se poate opune la demolarea bazinului, în condiţiile în care în litigiul care a făcut obiectul dosarului 4632/223/2007 a optat pentru demolarea bazinului, ceea ce a şi obţinut, nu pentru accesiunea construcţiei. De asemenea se reţine faptul că numita MEnu îi putea transmite în mod valabil pârâtului din prezenta cauză un perete al bazinului în condiţiile în care deţinea bazinul împreună cu reclamantul, fără a avea fiecare o porţiune determinată din acest bazin.

În ceea ce priveşte temeiul de drept invocat de reclamant prin concluziile sale, art. 1528 C. Civ. potrivit căruia în cazul neexecutării unei obligaţii de a face creditorul poate pe cheltuiala debitorului să o execute el însuşi ori să se facă să fie executată obligaţia se reţine faptul că în prezenta cauză cel care are calitatea de debitor este reclamantul DS, acesta fiind obligat la demolarea bazinului.

În aceste condiţii reclamantul DS poate aduce la îndeplinire obligaţiile stabilite prin Sentinţa Civilă nr. 3076 din 18 octombrie 2011 pronunţată în dosarul nr. 4632/223/2007, însă operaţiunile necesare demolării bazinului sunt în sarcina sa.

Pentru aceste motive instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul DS în contradictoriu cu pârâtul Iana Ion.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată efectuate de pârât, se reţine faptul că acestea vizează plata unei părţi din onorariul provizoriu acordat expertului (respectiv suma de 250 lei – fila 125). Deşi odată cu concluziile scrise a depus bilete de transport, în condiţiile în care acestea nu poartă data efectuării transportului nu pot fi avute în vedere de instanţă la acordarea cheltuielilor de judecată. Deşi pârâtul IIa solicitat şi contravaloarea zilelor de muncă în care a fost prezent în faţa instanţei, nici acestea nu vor fi acordate în condiţiile în care pârâtul nu a dovedit faptul că în zilele în care a fost prezent în faţa instanţei ar fi avut angajamente ferme de lucru contra sumei pretinse.

În conformitate cu dispoziţiile art. 453, alin. 1 NCPC potrivit căruia partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească cheltuieli de judecată, instanţa va obliga reclamantul să achite pârâtului cheltuielile de judecată pe care acesta a dovedit că le-a efectuat, respectiv suma de 250 lei prezentând o parte din onorariul provizoriul acordat expertului ales din prezenta cauză.

PENTRU  ACESTE  MOTIVE

ÎN  NUMELE  LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul DScu domiciliul în comuna Amărăşti, judeţul Vâlcea în contradictoriu  cu pârâtul IIcu domiciliul în comuna Amărăşti, judeţul Vâlcea.

Obligă reclamantul să achite pârâtului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 30.06.2015.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Pentru grefier D.M.L aflată în C.O.

  semnează  grefier şef

I.R. 03 Iulie 2014

 4 ex.

Domenii speta

Spete similare