Faliment. Lipsă calitate procesuală activă. Contract facilitate credit. Garanţie. Contract cesiune de creanţă. Efecte faţă de debitorii cedaţi.

Faliment. Lipsă calitate procesuală activă. Contract facilitate credit. Garanţie. Contract cesiune de creanţă. Efecte faţă de debitorii cedaţi.

Cuprins pe materii: Faliment. Măsuri administrator judiciar. Contract facilitate credit. Garanţie. Contract cesiune de creanţă. Efecte. 

Index alfabetic: Drept civil – faliment

  - procedură generală faliment – măsuri administrator judiciar

  - lipsă calitate procesuală pasivă

  - Contract facilitate credit

- contact cesiune de creanţă. Efecte

- restituire sume de bani încasate de la debitorii cedaţi.

art. 18 alin.2 şi art.36, art.46, art.49 din Legea nr. 85/2006. Art.1566 şi urm. C.civ.

În procedura insolvenţei administratorul special al debitoarei are atribuțiile indicate la art. 18 din legea insolvenţei şi având în vedere ca debitoarei nu i s-a ridicat dreptul de administrare, iar administratorul judiciar  doar supraveghează activitatea acestuia, şi de asemenea că, administratorul special în prezenta cauza nu are el însuși calitatea de reclamant ci este reprezentantul societăţii debitoare, nu se pune problema lipsei calității procesuale active. 

Natura juridica a contractului rămâne cea de cesiune de creanțe. Efectul acestei cesiuni consta in transmiterea creanțelor pe care reclamanta le avea împotriva debitorilor cedați in proprietatea paratei, de la momentul încheierii contractului. Valorificarea acestui drept al paratei se făcea, însa, fata de art3.2 din contractual de cesiune, numai daca pe durata derulării creditului debitoarea nu achita la scadenta sumele datorate.

Cu toate ca părțile au convenit tratarea acestui contract ca pe o garanție, instanța retine ca in realitate nu poate fi vorba despre așa ceva, instanța apreciind ca acest contract de cesiune nici măcar nu reprezintă o garanție reala mobiliara fata de care sa se poată dispune ridicarea suspendării conform art.39 din lege.

În mod corect sumele rezultate din acest contract nu pot si nu trebuie sa fie virate in contul unic de insolventa, nefiind aplicabile nici art.46 si 49 din lege.

Secţia civilă, sent. Civ. Trib. Galaţi nr.15/13.01.2015

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, instanţa a reţinut următoarele : este adevărat ca în procedura insolvenţei  administratorul special al debitoarei are atribuțiile indicate la art. 18 din legea insolvenţei. Cu toate acestea, având în vedere ca debitoarei nu i s-a ridicat dreptul de administrare , iar administratorul judiciar  doar supraveghează activitatea acestuia, având în vedere ca administratorul special în prezenta cauza nu are el însuși calitatea de reclamant ci este reprezentantul societăţii debitoare, nu se pune problema lipsei calității procesuale active, administratorul special fiind parte a contractului de garanție şi a cesiunilor de creanţă şi în mod evident are calitate procesuala activa, prin urmare excepţia formulată urmând a fi respinsă ca nefondată.

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Galaţi debitoarea SC P. D. G. SRL reprezentata prin administrator special,  a chemat în  judecata parata G. B. SA, şi solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună anularea transferurilor patrimoniale efectuate de parata in conturile proprii, constând in creanțe încasate de la debitorii cedați ai SC P. D. G. SRL ulterior deschiderii procedurii falimentului, cu încălcarea disp. art.36 din legea nr.85/2006 şi obligarea paratei de a înceta pe viitor rambursarea creditului prin încasări de la debitorii cedați ai SC P.D.G. SRL si obligarea  paratei la restituirea in contul debitoarei a sumelor de 23.273,29 lei si 372.836,12 lei, reprezentând sume încasate de la debitorii cedați ulterior deschiderii procedurii. 

Cererea este nefondată.

Între parți s-a încheiat contractul de facilitate de credit nr.5060/10.08.2009, prelungit si modificat prin acte adiționale succesive. Potrivit actului adițional nr.17/19.11.2013, data scadentei a fost stabilita la 31.01.2014, anterior deschiderii procedurii iar contractual a fost garantat, cu un contract de cesiune de creanța, având ca obiect toate creanțele si accesoriile acestora constând in încasările in lei si/sau valuta provenind de la debitorii cedați ai reclamantei, identificați in anexa contractului.

Cu toate ca părțile au convenit tratarea acestui contract ca pe o garanție, instanța retine ca in realitate nu poate fi vorba despre așa ceva. Sub imperiul vechiului cod civil, singurele garanții reale mobiliare reglementate erau dreptul de retenție si gajul. Or, cesiunea este un mod de transmitere a obligațiilor si nu de garantare a acestora. Din momentul încheierii contractului de cesiune debitoarea a renunțat la orice pretenție asupra sumelor pe care le-ar fi putut incasa de la debitorii săi cedați, acest drept fiind transferat băncii. Ceea ce s-a amânat a fost doar momentul la care banca putea uza de dreptul sau, acesta fiind condiționat de executarea sau neexecutarea obligației de plata a creditului de către reclamanta.

Instanța apreciază ca acest contract de cesiune nu reprezintă o garanție reala mobiliara fata de care sa se poată dispune ridicarea suspendării conform art.39 din lege. Este un contract de sine stătător, potrivit căruia debitorii cedați ai reclamantei au devenit debitori direcți ai pârâtei. Împrejurarea ca termenul si modalitatea de executare au fost condiționate prin acordul parților, nu transforma contractul intr-unul de garanție reala mobiliara.

În mod corect sumele rezultate din acest contract nu pot si nu trebuie sa fie virate in contul unic de insolventa, nefiind aplicabile nici art.46 si 49 din Legea 85/2006.

Faţă de cele menţionate anterior cererea a fost respinsă ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare