Legitimă apărare

Sentinţă penală 97 din 07.08.2013


Legitimă apărare. Potrivit art. 44 C. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, săvârşită în stare de legitimă apărare.

(2) Este în stare de legitimă apărare acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obştesc, şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc.

(2^1) Se prezumă că este în legitimă apărare, şi acela care săvârşeşte fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violenţă, viclenie, efracţie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare.

Prin sentinţa penală nr. 97 din 7 august 2013 pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia penală, în dosarul nr. 8305/90/2012, în baza art. 11 pct. 2 lit. a cu aplicarea art. 10 lit. c C. pr. pen.;

-Dispune achitarea inculpatului H.A., pentru comiterea infr. prev. de art. 20 C. pen. rap. al art. 174 C. pen., art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. şi art. 176 lit. b C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C.pen. şi art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen. ambele cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a cu aplicarea art. 10 lit. e C. Pr. pen., cu referire la art. 44 C. pen.;

- S-a dispus achitarea inculpatului H.B. pentru comiterea infr. prev. de art. 20 C. pen. rap. al art. 174 C. pen., art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. şi art. 176 lit. b C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen., şi art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

-În baza art. 11 pct. 2 lit. a cu aplicarea art. 10 lit. c C. pr. pen.,

-S-a dispus  achitarea inculpatului H.B. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 217 alin. 1 şi 4 C. pen. cu aplic. art. 37 lit a C. pen..

În baza art. 10 pct. 2 lit. a cu aplicarea art. 10 lit. a C. pen..

S-a dispus  achitarea inculpatului H.B.  pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.  192 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen.

În baza art. 350 alin. 1 C. pr. pen.:

S-a dispus punerea de îndată în libertatea a inculpatului H.A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 28/U din 10 septembrie 2012 emis de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 7252/90/2012, arestare dispusă prin încheierea penală nr. 60 din 10 septembrie 2012 în acelaşi dosar, dacă nu este arestat în altă cauză.

S-a dispus  punerea de îndată în libertatea a inculpatului H.A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 29/U din 10 septembrie 2012 emis de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 7252/90/2012, arestare dispusă prin încheierea penală nr. 60 din 10 septembrie 2012 în acelaşi dosar, dacă nu este arestat în altă cauză.

Au fost respinse  cererile de constituire părţi civile formulate de părţile vătămate . B. H., B.M., B.D., B.E., B.B. şi M.D..

A fost respinsă  cererea de constituire civilă a Spitalului de Urgenţă .

S-a luat act că Serviciu de Ambulanţă  nu se constituie parte civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 4 oct. 2012 s-a înregistrat sub nr. 8305/90/2012 Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor H.A. şi H.B., pentru a fi condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunilor după cum urmează:

- H.A.  – pentru comiterea infr. prev. de art. 20 C. pen. rap. al art. 174 C. pen., art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. şi art. 176 lit. b C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C.pen. şi art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen. ambele cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

- H.B. -  pentru comiterea infr. prev. de art. 20 C. pen. rap. al art. 174 C. pen., art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. şi art. 176 lit. b C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen., art. 217 alin. 1 şi 4 C. pen. cu aplic. art. 37 lit a C. pen., art. 192 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen.  şi art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

În motivare, procurorul arată că,  la data de 09.09.2012, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu în legătură cu faptul că în dimineaţa zilei de 09.09.2012, în jurul orelor 04.30, în municipiul , a avut loc un conflict în urma căruia părţile vătămate B.H., B.M. şi B.D. au suferit leziuni traumatice grave, leziuni produse cu un corp tăietor, fiindu-le pusă în primejdie viaţa.

În cauză au formulat plângeri penale prealabile şi B.E. solicitând tragerea la răspundere penală a inculpatului H.B. pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, şi respectiv partea vătămată B.D. prin care a solicitat efectuarea cercetărilor penale faţă de H.A. pentru comiterea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, constând în aceea că în dimineaţa zilei de 09.09.2012, cu prilejul aceluiaşi incident, cei doi au exercitat acte de agresiune faţă de aceştia.

De asemenea, partea vătămată M.A.a formulat plângere penală prealabilă împotriva inculpaţilor H.B. şi H.A. pentru comiterea infracţiunii de distrugere constând în aceea că în dimineaţa zilei de 09.09.2012 aceştia au distrus prin incendiere un autoturism proprietatea sa.

S-a reţinut că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că autorii faptelor sunt inculpaţii H. A. şi H.A. , stabilindu-se următoarea situaţie de fapt:

Partea vătămată B.H. , împreună cu fiii săi B.B. şi B.D.  locuiesc în acelaşi imobil, la o distanţă de aproximativ 50 m. faţă de locuinţa inculpaţilor, amplasată pe aceeaşi parte, respectiv pe partea stângă a străzii, cele două imobile fiind delimitate printr-un gard din beton cu înălţimea de aproximativ 2,80 m.

Din ansamblul actelor de urmărire penală a rezultat că între familiile părţilor există o stare tensionată, preexistentă datei de 09.09.2012.

În ziua de 08.09.2012, B.D.şi B.B., împreună cu soţiile acestora şi martora B.L. , au participat la Festivalul organizat în com. C. jud. Vâlcea, prezentând, în scopul expunerii, conform tradiţiilor etnice, şi un autoturism marca Ferrari aparţinând numitei M.D. (concubina părţii vătămate B.M.). Autoturismul respectiv a fost transportat din mun. D. şi expus, pe o platformă cu inscripţia „Tractări auto”,  fiind  tractat de autoutilitara cu nr. VL-07-PPJ.

În noaptea de 08/09.09.2012, după ce au participat la acest festival, în jurul orelor 02.30 – 03.00, părţile vătămate B.D. şi B.M., împreună cu soţiile şi respectiv mama lor, au revenit la locuinţa din mun. Drăgăşani, iar după ce au parcat maşinile care le aparţineau şi platforma pe care era amplasat autoturismul marca Ferrari, în interiorul curţii, s-au culcat, cu excepţia părţii vătămate M.D., aceasta din urmă rămânând pentru a mai efectua unele activităţi gospodăreşti, respectiv pentru a asigura alimentele rămase în urma participării la festival.

În jurul orelor 04.30, în timp ce M.D., după ce a finalizat aceste activităţi, a mers în dormitor, a observat pe fereastra camerei (care are vizibilitate înspre curtea locuinţei), o persoană care se afla în curte, persoană care s-a apropiat de platforma pe care se găsea autoturismul marca Ferrari, proprietatea acesteia. M.D. a observat că persoana respectivă a aruncat cu un obiect înspre autoturismul respectiv, fugind şi părăsind curtea locuinţei, recunoscând-o pe aceasta ca fiind inculpatul H.B..

Aceste aspecte sunt confirmate şi de martora M.M. (cunoscută sub numele de L. ), care locuieşte în imobilul amplasat vis-a-vis de locuinţa părţilor vătămate, martoră care, datorită stării de sănătate pe fondul faptului că este însărcinată, nu dormea la momentul respectiv, aflându-se în camera sa, în poziţia „în picioare” pentru a consuma un pahar cu lapte.  În aceste împrejurări, martora l-a observat, pe fereastra camerei sale, orientată chiar înspre locuinţa părţilor vătămate, pe inculpatul H.B., în timp ce părăsea, în grabă, curtea părţilor vătămate, escaladând gardul din interior, înspre exterior.

Imediat după acest moment, autoturismul marca Ferrari a luat foc, arzând în mare parte, context în care datorită zgomotului produs şi a alertării membrilor familiilor B. şi respectiv M.R. (tatăl martorei M.M.), părţile vătămate B.H., B.D. şi B.M. au ieşit în curtea locuinţei, împreună cu soţiile lor, încercând să stingă incendiul, solicitând totodată intervenţia organelor de  poliţie şi a pompierilor.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză, inclusiv din procesul verbal de intervenţie întocmit de ISU „General Magheru” al jud. Vâlcea – Garda de Intervenţie Drăgăşani dar şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului, a reieşit că incendierea autoturismului marca Ferrari s-a datorat folosirii intenţionate a unei surse de aprindere cu flacără pentru a genera incendiul, cel mai probabil prin utilizarea unui recipient din plastic în care a fost introdus produs inflamabil (combustibil), cu un fitil improvizat, în condiţiile în care, organele de poliţie judiciară au identificat la faţa locului, resturi ale unui astfel de recipient poziţionat chiar pe partea din spate a maşinii.

Martora M.D. împreună cu soacra sa B.L. au folosit furtunul cu care era prevăzut hidroforul din locuinţă, reuşind în cele din urmă să stingă incendiul, timp în care, pe stradă, respectiv pe Bulevardul I.C.B. în apropierea locuinţei părţilor vătămate, practic între căile de acces în imobilele părţilor, se aflau inculpaţii H.A. şi H.B..

În condiţiile în care B.H. a aflat de la nora sa, dar şi de la martora M.M., că inculpatul H.B. s-a aflat în curtea locuinţei sale în momentele premergătoare incendierii autoturismului, bănuind că acesta este autorul distrugerii autoturismului, a ieşit din curte în drumul public, însoţit de fiul său B.D., solicitând explicaţii inculpaţilor în legătură cu motivele care i-au determinat să procedeze la incendierea maşinii.

În aceste împrejurări, între cei doi inculpaţi, pe de o parte, şi B.H. pe de altă parte, a izbucnit un conflict spontan (inclusiv pe fondul relaţiilor tensionate dintre cele două familii), partea vătămată B.H. îndreptându-se către inculpaţi, care, astfel cum s-a precizat, se aflau în drumul public, context în care inculpatul H.A., având asupra sa un cuţit cu lama de aproximativ 15-20 centimetri, l-a lovit cu partea tăietoare a cuţitului pe partea vătămată B.H., în zona abdomenului, provocându-i o plagă penetrantă abdominală de hipocondru stâng eviscerată. În acel moment, partea vătămată B.D. s-a îndreptat înspre tatăl său, intenţionând să îl ajute, împrejurări în care imediat, inculpatul H.A. l-a tăiat şi pe acesta cu acelaşi cuţit în zona abdomenului, provocându-i o plagă înjunghiată la nivelul hipocondrului drept, liniară, profundă care prezintă penetrare în cavitatea peritoneală la baza hemitoracelui stâng. În acelaşi timp, în condiţiile în care inculpatul Hristache Bogdan s-a aflat în spatele părţii vătămate B.D., l-a tăiat, la rândul său, cu un cuţit pe care îl avea în mână, cu lama de aproximativ 15 centimetri, în spate, provocându-i plagă înjunghiată cu eviscerare de epiplon lombar stânga, lungă de 12-15 cm, liniară, care interesează toate straturile peretelui abdominal.

Datorită zgomotului produs, la locul incidentului au venit şi părţile vătămate B.D şi B.E., care, observând cele întâmplate, au încercat să intervină cu scopul de a aplana conflictul, iar în condiţiile în care au observat că partea vătămată B.H. a fost agresată de către inculpatul H.A., B.E. s-a îndreptat înspre acesta, însă, în momentul în care a ajuns lângă inculpatul H.B. , cel din urmă l-a tăiat cu acelaşi cuţit în zona abdominală, provocându-i o plagă înjunghiată nepenetrantă.

Imediat după exercitarea acestor acte de agresiune, inculpatul H.B. s-a întors înspre persoanele implicate în incident şi, observându-l pe B.M. în imediata sa apropiere, acesta fiind cu spatele către inculpat, a exercitat acte de agresiune şi asupra acestei părţi vătămate folosind acelaşi cuţit, provocându-i o plagă înjunghiată penetrantă în cavitatea pulmonară hemitorace stâng.

Din actele de urmărire penală administrate în cauză a rezultat că, după exercitarea actelor de agresiune asupra părţilor vătămate B.H. şi B.D. ca urmare a încercării părţii vătămate B.B., de a interveni pentru stingerea conflictului, inculpatul H.A. a exercitat acte de violenţă şi asupra acestuia, lovindu-l cu un corp dur (bâtă) în zona capului, partea vătămată căzând la sol, context în care inculpatul a continuat să îl lovească cu acelaşi obiect peste corp.

Ca urmare a intervenţiei mai multor persoane, inclusiv a martorilor M.R., M.R.M. şi alţii, inculpaţii, împreună cu membri familiei lor, s-au retras în curtea locuinţei inculpatului H.A., însă datorită stării psihice în care se aflau, ca urmare a conflictului, mai mulţi membri ai familiei B. au încercat să intre în curtea imobilului respectiv, forţând porţile de acces. Alături de aceştia se aflau prezenţi şi părţile vătămate, fără însă ca .B.H., B.M. şi B.D. să participe activ la încercarea de forţare a porţilor.

În cele din urmă, susnumiţii au reuşit să forţeze porţile de acces în curtea imobilului, timp în care la locul incidentului au sosit şi organele de poliţie, tocmai ca urmare a solicitării telefonice a părţilor vătămate. În prezenţa acestora, mai mulţi membri ai familiei B. în special femei şi copii, au intrat în curtea inculpatului H.A., loc în care au intrat şi părţile vătămate. Ca urmare a prezenţei organelor de  poliţie, între părţi nu s-au mai exercitat acte de agresiune, prezenţa în curtea imobilului a părţilor vătămate, dar şi a celorlalţi membri ai familiei acestora durând aproximativ 4-5 minute, în întregul interval, organele de poliţie fiind prezente în curtea imobilului respectiv, participanţii părăsind imobilul şi deplasându-se înspre locuinţa lor.

Din ansamblul materialului probator aflat la dosar a rezultat, în mod cert, că locul comiterii faptelor de agresiune asupra părţilor vătămate B.H. B.E., B.D., B.B.,  este situat pe carosabil, respectiv pe Bulevardul I.C. B., în zona dintre locuinţele părţilor vătămate şi respectiv inculpaţilor, aspecte confirmate atât de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, dar şi de modul de dispunere a petelor de sânge identificate la faţa locului, acestea fiind concentrate în acest punct şi apoi fiind identificate înspre locuinţele atât ale părţilor vătămate cât şi ale inculpaţilor, dar şi înspre imobilul aparţinând martorului M.R., în apropierea unei bănci amplasate în faţa casei, pe trotuar şi în dreptul porţilor mari de acces în curte. Aceste aspecte se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, care au precizat că după epuizarea incidentului B.H. s-a aşezat pe banca din faţa casei lui M.R. , iar de aici s-a deplasat în dreptul porţilor de acces în acelaşi imobil, unde s-a urcat pe bancheta din dreapta faţă a maşinii aparţinând aceluiaşi martor, maşină în care au fost urcaţi de către persoanele prezente şi B.M. şi B.D., pe bancheta din spate (unde au fost identificate pete de sânge). Cele trei părţi vătămate au fost transportate de către martorul M.R. la Spitalul din mun. D., unde le-a fost acordat primul ajutor, iar de aici au fost transportate cu ambulanţele la Spitalul Judeţean de  şi respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţe …

Imediat după epuizarea conflictului, şi părţile vătămate B.D. şi B.B. s-au deplasat la unităţi spitaliceşti, respectiv la Spitalul din mun. Drăgăşani, fiindu-le acordate îngrijiri medicale.

Din rapoartele de constatare medico – legală aflate la dosar a rezultat că partea vătămată B.D. a prezentat, în urma agresiunii, o plagă înjunghiată cu eviscerare de epiploon lombar stânga, lungă de 12-15 cm., liniară, care interesează toate straturile abdomenului şi o plagă înjunghiată la nivelul hipocondrului drept, liniară, profundă care prezintă penetrare în cavitatea peritoneală la baza hemitoracelui stâng, leziuni care au fost produse cu un corp tăietor-înţepător şi care au necesitat pentru vindecare, 35 – 40 zile timp de îngrijire medicală, fiind pusă în primejdie viaţa victimei.

Partea vătămată B.H. a prezentat mai multe leziuni traumatice, printre care o plagă abdominală de hipocondru stâng cu evisceraţie de mare epiplon, care a fost produsă cu un corp tăietor înţepător (cuţit), necesitând 25 – 30 zile timp de îngrijire medicală pentru vindecare, leziune care a pus în primejdie viaţa victimei, pentru salvarea acesteia fiind necesară intervenţia chirurgicală de specialitate.

B.M. a suferit, în urma agresiunii, plagă înjunghiată hemitorace stâng, penetrantă în cavitatea pleurală, hemotorax stâng, leziune care a fost produsă prin lovire cu un corp tăietor – înţepător, fiind necesare 30 – 35 zile timp de îngrijire medicală pentru vindecare, leziune care a pus în primejdie viaţa victimei.

B.E. a prezentat, în zona abdomenului, o plagă înjunghiată pe flancul drept, nepenetrantă, care a fost produsă cu un obiect tăietor – înţepător (cuţit), leziune care nu a pus în primejdie viaţa victimei, fiind necesare 9-10 zile timp de îngrijire medicală pentru vindecare.

Partea vătămată B.D. a suferit, în urma incidentului, o plagă contuză superficială frontal paramedian stânga şi o echimoză la nivelul regiunii deltoidiene stânga, leziuni care s-au produs prin lovire cu corpuri dure şi care au necesitat 4-5 zile timp de îngrijire medicală, fără a fi pusă în primejdie viaţa victimei.

 În raport de probele administrate în cauză, având în vedere modul concret în care au acţionat, intensitatea loviturilor aplicate,  obiectele folosite, precum şi zonele în care cei doi inculpaţi au aplicat loviturile, respectiv zonele care au fost vizate pentru aplicarea loviturilor, se constată că în cauză a fost comisă infracţiunea complexă de tentativă de omor asupra a două persoane, de către fiecare dintre cei doi inculpaţi, respectiv a părţilor vătămate B.H., şi B.D., în privinţa inculpatului H.A. şi a părţilor vătămate B.D. şi B-M., în privinţa inculpatului H.B.

În acelaşi sens, în practica judiciară s-a decis că există intenţia de a ucide dacă autorul, folosind un instrument apt de a ucide,  loveşte cu intensitate victima provocând grave traumatisme.

Pe de altă parte, având în vedere faptul că acţiunile inculpaţilor  au vizat fiecare în parte câte două părţi vătămate, în aceeaşi împrejurare, sunt aplicabile prevederile art. 176 lit. b C.p., cu privire la omorul săvârşit asupra a două sau mai multe persoane (în acelaşi sens fiind literatura de specialitate precum şi fostul Tribunal Suprem, decizia de îndrumare 4/1970).

Din actele depuse la dosar şi din procesul verbal de cercetare la faţa locului a reieşit că autoturismul marca Ferrari, proprietatea părţii vătămate M.D., incendiat de către inculpatul H..B., a prezentat, în urma acţiunii inculpatului, mai multe avarii la nivelul plafonului, aripii stânga spate şi capotei portbagajului, partea vătămată constituindu-se parte civilă în cauză cu suma de 48.468 euro conform devizului  depus la dosar.

Din actele de urmărire penală a reieşit că prin incendierea autovehiculului a rezultat pericol public, având în vedere, pe de o parte sursa incendiului, natura bunului incendiat (autovehicul alimentat cu combustibil care se poate aprinde uşor) dar şi amplasarea, în imediata apropiere a locului incendiului, a altor două autovehicule, situate la o distanţă de numai 1,5 m. de o parte şi de cealaltă a acestuia, producerea unor consecinţe mai grave fiind evitată numai ca urmare a intervenţiei rapide a membrilor familiei B. pentru a stinge incendiul, activitate realizată chiar până la momentul sosirii echipajului de intervenţie din cadrul ISU „General Magheru” al jud. Vâlcea. 

Pe parcursul urmăririi penale inculpaţii au avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând comiterea faptelor, susţinând că nu au participat la niciun conflict în drumul public, iar membrii familiei B. , inclusiv părţile vătămate, au pătruns în curtea locuinţei lor şi au exercitat acte de agresiune asupra inculpaţilor, fără însă ca vreo persoană din familia H. să fi lovit vreuna din părţile vătămate.

Aceste aspecte sunt infirmate atât de mijloacele materiale de probă, cât şi de întreg ansamblul materialului probatoriu administrat  în cauză, inclusiv de procesul-verbal întocmit de organele de poliţie cu ocazia deplasării la locul incidentului dar şi de declaraţiile lucrătorilor de poliţie audiaţi în cauză, din care rezultă că au fost prezente încă de la momentul pătrunderii în curte a membrilor familiei B., iar în perioada în care s-au aflat în acest loc, respectiv până la finalizarea incidentului, niciuna dintre părţile vătămate nu a fost agresată.

În acest context probatoriu, susţinerea inculpaţilor nu poate fi verosimilă cu atât mai mult cu cât nici aceştia şi nici martorii propuşi de către HA. şi H.B. nu au putut preciza în ce condiţii s-au produs leziunile prezentate de cele cinci părţi vătămate, leziuni care, în mod cert nu s-au produs în prezenţa organelor de poliţie prezente pe toată perioada în care membri ai familiei Brătianu s-au aflat în curtea locuinţei inculpaţilor, şi nici ulterior momentului părăsirii imobilului respectiv, fiind, în mod evident, produse anterior momentului sosirii organelor de poliţie, respectiv momentul în care se încerca forţarea porţilor locuinţei inculpaţilor.

Din ansamblul probelor administrate în dosar urmează a fi înlăturate declaraţiile date de martorii M.E., M.IM., C.M., S.L., H.L., H.M, H.F., M.C., M.M.L., M.D.R., şi M.T., acestea fiind făcute, în mod vădit, cu scopul de a susţine apărarea formulată de către inculpaţi, necoroborându-se cu niciun mijloc de probă,  aspectele susţinute de martorii sus precizaţi fiind infirmate în mod evident de actele medico-legale aflate la dosar, întocmite de specialişti din cadrul SJML Vâlcea şi IML Craiova, care au obiectivat leziunile suferite de către părţile vătămate, dar şi de ansamblul actelor de urmărire penală administrate în cauză. De altfel, prin procesul verbal din data de 01.10.2012 s-a procedat la sesizarea din oficiu cu privire la comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă de către martorii susnumiţi, act care a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Drăgăşani în vederea efectuării cercetărilor penale sub aspectul comiterii infr. prev. de art. 260 al. 1 C.p.

Faţă de T.M. s-a  dispuns neînceperea urmăririi penale pentru comiterea infracţiunii de complicitate la distrugere, în condiţiile în care din actele dosarului a reieşit că acesta a fost prezent, în drumul public la momentul incendierii autoturismului marca Ferrari de către H.B.. având în vedere că din ansamblul materialului probatoriu aflat la dosar nu a rezultat în mod indubitabil că acesta a cunoscut motivul pentru care inculpatul H.B. a pătruns în curtea locuinţei părţilor vătămate şi cu atât mai puţin existenţa vreunei contribuţii ori ajutor dat inculpatului la săvârşirea acestei fapte de incendiere a maşinii, dubiul profitând acestuia.

De asemenea, în cauză se va dispune neînceperea urmăririi penale faţă de H.A. pentru comiterea infracţiunii de distrugere, întrucât din ansamblul materialului probatoriu nu a rezultat că acesta a participat în vreun mod la incendierea autoturismului aparţinând părţii vătămate M.D.

Tribunalul este competent să judece prezenta cauză, conform art. 27 lit. a C. pr. pen.

Pe parcursul judecării prezentei cauze, a fost verificată legalitatea şi temeinicia arestării preventive a celor doi inculpaţi, menţinând-o ca atare.

În cauză au fost administrate probe cu acte, declaraţii de părţi vătămate care se constituie părţi civile, declaraţii de inculpaţi şi depoziţiile martorilor………..Din probele administrate în cauză rezultă următoarea situaţie de fapt:

În ziua de 08.09.2012, B.D. şi B.M., împreună cu soţiile acestora şi martora B.L., au participat la Festivalul organizat în com. C, jud. Vâlcea, prezentând, în scopul expunerii, conform tradiţiilor etnice, şi un autoturism marca Ferrari aparţinând numitei M.D. (concubina părţii vătămate B.M.). Autoturismul respectiv a fost transportat din mun. Drăgăşani şi expus, pe o platformă cu inscripţia „Tractări auto”,  fiind  tractat de autoutilitara cu nr. --.

În noaptea de 08/09.09.2012, după ce au participat la acest festival, în jurul orelor 02.30 – 03.00, părţile vătămate B.D. şi B.M., împreună cu soţiile şi respectiv mama lor, au revenit la locuinţa din municipiul  D., iar după ce au parcat maşinile care le aparţineau şi platforma pe care era amplasat autoturismul marca Ferrari, în interiorul curţii, s-au culcat, cu excepţia părţii vătămate M.D., aceasta din urmă rămânând pentru a mai efectua unele activităţi gospodăreşti, respectiv pentru a asigura alimentele rămase în urma participării la festival.

În jurul orelor 4 în timp ce M.D., după ce a finalizat aceste activităţi, a mers în dormitor, a observat pe fereastra camerei (care are vizibilitate înspre curtea locuinţei), o persoană care se afla în curte, persoană care s-a apropiat de platforma pe care se găsea autoturismul marca Ferrari, proprietatea acesteia.

În aceste condiţii, partea vătămată M.D. a alertat pe socrul acesteia, respectiv, pe B.H. , pe soacra acestei, pe soţ şi cumnaţii acesteia.

Conform declaraţiilor martorilor agenţi de poliţie şi Unitatea de pompieri, respectiv, E.I., f, 153 dosar U.P. şi 205 instanţă, C.G., f. 203. fond, D.G., f. 136 U.P. şi 204,fond, B.V.L., f. 232 fond, în ziua de 9 sept. 2012 orele 4,27 s-a primit un telefon pe apelul de urgenţă 112 că în Municipiul D. a luat foc un autoturism marca Ferarii.

Apelul, conform declaraţiilor martorilor audiaţi a fost dat de partea vătămată B.M. soţul părţii vătămate M.D..

A. Bănuind că autorii infracţiunii de distrugere prin incendiere ar fi inculpaţii H.A. şi H.B., aceştia se învecinează cu locuinţa părţilor vătămate, au ieşit la poartă înarmaţi cu furcă, lopată, cuţite şi alte obiecte contondente, şi s-au deplasat la poarta locuinţei inculpaţilor strigând că trebuie să-i omoare (în acest sens a se vedea declaraţia martorului M.T., f. 11 vol. II. fond).

În aceste condiţii, părţile vătămate din actuala cauză împreună cu alte persoane, circa 50, au forţat porţile domiciliului inculpaţilor, prin ruperea telescopului de la o poartă care se deschide automat şi au intrat în curtea inculpaţilor.

La orele 4,30, deci în circa 3 minute de la data apelului de urgenţă, organele de poliţie şi pompierii au fost la locaţia unde se reclama a fi fost incendiat autoturismul şi la poarta inculpaţilor. În acest sens a se vedea declaraţiile martorilor C.G., f. 134 UP, D.G., f. 136 UP, E.I., f. 153 UP, B.V., f. 156 UP,  C.V., f. 158 UP.

Prin urmare, intrarea prin efracţie a tuturor părţilor vătămate şi a unor martori în curtea inculpaţilor a avut loc în prezenţa agenţilor de poliţie, la orele 4, 30, dar nu se putea intervenii datorită numărului mare de persoane, circa 50.

Din ansamblul probelor administrate atât în faza urmăririi penale cât şi cercetării judecătoreşti rezultă că acţiunea de lovire a părţilor vătămate a avut loc, după orele 4,30, acesta a durat circa 3 – 4 minute, după care acestea au părăsit domiciliul inculpaţilor, fiind tăiaşi cu cuţitul de inculpatul H.B..

Nu se poate reţine că această acţiune infracţională ar fi avut loc până la ora 4, 30 întrucât ar contraveni probelor administrate în prezenta cauză, respectiv, martorii susnumiţi, agenţi de poliţie şi angajaţi ai Unităţii de pompieri au declarat că nicio parte vătămată nu a reclamat că ar fi fost înjunghiaţi de către inculpaţi, inculpaţii nu aveau asupra lor nicio armă sau obiect contondent, intrarea prin efracţie în domiciliul inculpaţilor a fost realizată de părţile vătămate B.H., B.D., B.B. B.M. B.E. împreună cu alte persoane care au fost audiate ca martori şi au dat declaraţie pentru confirmarea acuzării în cauza de faţă.

Dealtfel, ar fi ilogic ca părţile vătămate în condiţiile ar fi fost înjunghiate anterior să fi avut putere să rupă poarta inculpaţilor şi să intre prin violenţă în domiciliul inculpaţilor.

Din conţinutul declaraţiilor martorilor susnumiţi  rezultă că partea vătămată B.H., având o lopată în mână şi aflându-se în curtea inculpaţilor, a lovit pe inculpatul H.A. în cap cu partea metalică, acesta din urmă prăbuşindu-se la pământ. Asupra acestui inculpat au sărit şi părţile vătămate B.M., B.B., B.E. care l-au lovit cu picioarele şi obiecte contondente.

Aceste aspecte sunt confirmate şi de Procesul verbal încheiat de organele de poliţie, f. 64 dosar U. P.

De asemenea, faptul că inculpatul H.A. a fost lovit cu lopata de partea vătămată B.H. şi s-a prăbuşit la pământ este confirmată şi de declaraţiile martorilor M.E., f. 4. Vol. II, M.IM. , f. 4, vol. II, C.M., f. 6, vol. II, S.L., f. 7, vol. II, M.C., f. 8, fol. II, M.C.L. F. 9 Vol. II, M.D.R., vol. II. f. 10, M.T., f. 11, vol. II, T.M., f. 13, vol. II, H.M., vol. II, f. 14, H.F., vol. II, f. 15, H.L., f. 41 vol. II.

Concubina  inculpatului H.A., şi anume S.L. a încercat să-l apere dar a fost lovită şi aceasta.

Partea vătămată B.D., , care avea asupra sa o furcă şi un cuţit, a încercat să lovească pe inculpatul H.B. cu cuţitul dar i-a aplicat o lovitură cu furca în picior. Acest inculpat a reuşit să dezarmeze pe această parte vătămată de cuţit şi i-a aplicat lovituri prin înjunghiere şi i-a produs leziunile descrise în Raportul de constatare medico legală, respectiv, o plagă înjunghiată cu eviscerare de epiploon lombar stânga, lungă de 12-15 cm., liniară, care interesează toate straturile abdomenului şi o plagă înjunghiată la nivelul hipocondrului drept, liniară, profundă care prezintă penetrare în cavitatea peritoneală la baza hemitoracelui stâng, şi care au necesitat pentru vindecare, 35 – 40 zile timp de îngrijire medicală.

De furcă, organele de poliţie au reuşit să dezarmeze pe această parte vătămată, dar după ce a fost lovit cu cuţitul de inculpatul H.B.(conform procesului verbal f. 64 U.P. şi declaraţiilor martorilor audiaţi.

Aceiaşi martori au declarat că inculpatul H.B. pentru a se apăra de  lovitura pe care trebuia să o aplice cu lopata partea vătămată B.H.  cu acelaşi cuţit a lovit pe această partea vătămată B.H.  şi i-a cauzat, conform Raportului de constatare medico – legală, o plagă abdominală de hipocondru stâng cu evisceraţie de mare epiplon, necesitând 25 – 30 zile timp de îngrijire medicală pentru vindecare.

În acest sens, sunt edificatoarea declaraţiile martorilor M.D.R.. 10 vol. II. M.E., f. 4, vol. II fond, M.I.M., vol. II, f. 4 fond, C.M., vol. II, f. 6 fond, M.C., f. 8 vol. II fond, M.M.L., f. 9 vol. II fond, M.T. , vol. II, f. 11 vol. II fond, care se coroborează cu declaraţia agentului de poliţie E.I. f. 153 dosar U.P. agentul de poliţie, conform declaraţie acestuia şi procesului verbal f. 64 dosar. U.P., a deposedat pe această parte vătămată de lopată, precum şi un martor audiat la instanţă care nu este rudă cu părţile, respectiv, T.M., f. 13 vol. II fond.

În ce priveşte pe partea vătămată, B.M. acesta la fel ca şi tatăl său, a fost preocupat să lovească pe inculpatul H.A., şi pentru a înceta agresiunea, inculpatul H.B. a lovit pe această parte vătămată cauzându-i leziunile descrise în Raportul de constatate medico legală, respectiv, o plagă înjunghiată hemitorace stâng, penetrantă în cavitatea pleurală, hemotorax stâng,  fiind necesare 30 – 35 zile timp de îngrijire medicală pentru vindecare.

În aceleaşi împrejurări, inculpatul H.B. a lovit cu acelaşi cuţit şi partea vătămată B.E., acesta din urmă  a participat la agresiunea inculpatului H.A.

În ce priveşte pe partea vătămată B.B., din conţinutul Raportului de constatare medico- legală rezultă că a suferit, în urma incidentului, o plagă contuză superficială frontal paramedian stânga şi o echimoză la nivelul regiunii deltoidiene stânga, leziuni care s-au produs prin lovire cu corpuri dure şi care au necesitat 4-5 zile timp de îngrijire medicală.

După ce au fost loviţi de cuţit, părţile vătămate  s-au refugiat din domiciliul inculpaţilor şi au fost transportaţi cu autoturismele la Spital.

Aşa cum am precizat mai sus, declaraţiile martorilor audiaţi atât în faza urmăririi penale cât şi la fond sunt contradictorii în sensul că unii martorii au declarat că acest conflict a avut loc în stradă, deci în loc public,  iar alţii susţin că acest conflict a avut loc în domiciliul inculpaţilor.

Conform art. 63 alin. 2 C. pr. pen.,  probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Pe cale de consecinţă, declaraţiile martorilor pot fi luate în considerare numai dacă se coroborează cu alte probe.

Având în vedere textul de lege menţionat şi declaraţiile contradictorii de martori, se constată următoarele:

Martorii în acuzare sunt rude cu părţile vătămate din actuala cauză şi susţin că acest conflict a avut loc în stradă.

Astfel, organul de urmărire penală şi-a fundamentat acuzarea pe declaraţiile părţilor vătămate precum şi declaraţiile martorilor rude cu părţile vătămate fără ca aceste depoziţii să se coroboreze cu alte probe.

Pe de altă parte, la fond părţile vătămate B.D. şi B.E au declarat că ce se întâmplă azi la procesul privind pe inculpaţii H.A. şi H.B. se datorează unor conflicte de interese şi orgolii iar adevărul poate fi aflat mai târziu, f. 98 şi 99 vol. I fond.

Vor fi cenzurate declaraţiile martorilor în acuzare pentru cele ce urmează:

În legătură cu declaraţia martorei B.L., aceasta este soţia părţii vătămate B.H. şi mama părţilor vătămate B.M.,  B.B. şi B.D. fiind şi mătuşa părţii vătămate B.E.. Aceasta a declarat că conflictul a avut loc în stradă, că inculpaţii au fost văzuţi cu cuţite în mână, a văzut când inculpaţii au lovit cu cuţitele pe părţile vătămate şi că membrii familiei sale nu au intrat în curtea inculpaţilor.

Această declaraţie nu se corelează cu celelalte probe administrate în cauză, în sensul că, din conţinutul proceselor verbale întocmite de organele de poliţie s-a constat că în curtea inculpaţilor a fost găsite o pereche de papuci ce aparţine părţii vătămate B.H., un telefon mobil ce aparţine părţii vătămate B.D., urme biologice de culoare brun roşcate  ce par a fi sânge, f. 37 şi urm. dosar UP.

Pe de altă parte, din conţinutul procesului verbal f. 83 dosar UP şi declaraţiile agenţilor de poliţie rezultă că părţile vătămate (membrii familiei B.) au fost prezenţi în curtea proprietatea inculpatului H.A., agenţii de poliţie au deposedat de furcă pe partea vătămată B.D. iar de lopată pe partea vătămată B.H.

Apelul de urgenţă dat de partea vătămată B.M. a fost dat la orele 4,27, conform declaraţiilor agenţilor de poliţie şi lucrătorilor ISU, solicitând ajutor că cineva i-ar fi incendiat autoturismul.

Deci, apelul nu a vizat rănirea părţilor vătămate de către inculpaţi.

Organele de poliţie şi pompierii au sosit la faţa locului în circa 3 minute.

Organele de poliţie au constat, când au oprit autoturismul poliţiei că în faţa porţilor de la domiciliul inculpaţilor au fost multe persoane, 30 – 50, până coborî din autoturism poarta a fost distrusă şi acestea au intrat în curtea inculpaţilor.

Conflictul a durat circa 3 minute iar intervenţia a fost foarte greoaie datorită numărului mare de persoane din curtea inculpaţilor, la faţa locului fiind doar 3 agenţi de poliţie.

Nicio parte vătămată nu a reclamat că au fost tăiaţi cu cuţitele de către inculpaţi.

Deci se exclude existenţa conflictului între părţi că ar fi avut loc în stradă, deci, în loc public.

Pe de altă parte, se susţine de martoră că strada a fost luminată public.

Acest aspect nu poate fi reţinut întrucât, iluminatul public pe timp de vară durează până la orele 5 dimineaţa, organele de poliţie sosind la faţa locului la orele 4, 30. Pe de altă parte, agenţii de poliţie au constat că lumina publică era stinsă când au sosit la locul conflictului.

Pentru aceleaşi considerente vor fi cenzurate şi declaraţiile celorlalţi martori.

În cazul în care aceşti martori ar fi declarat realitatea în care s-u comis faptele, exista pericolul că părţile vătămate să fi fost cercetate şi condamnate pentru violare de domiciliu şi alte infracţiuni.

De precizat că la fond, cu ocazia cercetării judecătoreşti, aceşti martori au refuzat să depună jurământul, având asupra lor extras din art. 85 C. pr. pen. (se poate solicita înregistrarea audio a şedinţelor în care au fost audiaţi).

Dealtfel, împotriva părţilor vătămate B,M., B.D, B.H., B.B. şi M.D. s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu şi lovire, părţi vătămate H.A. şi S.L., f. 112 vol. II dosar fond.

Coroborând probele administrate în faza urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, se constată că martorii în acuzare nu au relatat adevărul, atât în ce priveşte cauza conflictului, locul săvârşirii infracţiunilor, modalitatea de săvârşire a acestora.

În ce priveşte martorii propuşi de inculpaţi, a fost mai uşor să se susţine că împotriva acestora se vor efectua cercetări sub aspectul mărturii mincinoase.

B.  În legătură cu autorul infracţiunii de distrugere a autoturismului prin incendiere, probele pe care se sprijină procurorul nu sunt suficiente.

Astfel, procurorul susţine că partea vătămată M.D. şi M.M. au văzut când inculpatul H.B. a incendiat autoturismul şi a sărit porţile părţilor vătămate spre stradă.

Din analiza plângerii formulate de această parte vătămată, f. 9 dosar U.P., rezultă că această parte vătămată a reclamat pe H.A. şi H.B. i-ar fi incendiat autoturismul marca Ferrarii.

Că vecinii i-ar fi spus că autorii ar fi susnumiţii.

Din declaraţia dată la organele de urmărire penală, în ziua de 9 sept. 2012, orele 18, 30, în prezenţa unui avocat ales, şi-a schimbat declaraţia în sensul că a afirmat că ar fi văzut pe inculpatul H.B. când se afla în curtea acesteia şi i-a pus foc la maşină, după ce a auzit o bubuitură.

Pentru a elucida aceste aspecte organele de urmărire penală trebuia să dispună ridicarea de urme (amprente) de pe poarta părţilor vătămate şi a stabili care persoană a escaladat-o. A fost mai uşor să se  sprijine  doar pe depoziţia acestei părţi vătămate, care contrazice ce a scris în plângerea de mai sus, f. 29 şi urm. dosar U.P. existând pericolul a se comită o gravă eroare judiciară.

Se pune întrebarea, când partea vătămată spune adevărul.

Un prim aspect învederat care rezultă din declaraţiile martorilor precum şi fotografiile ataşate la dosar, autoturismul a fost parcat pe o platformă lângă gardul care desparte proprietăţile părţilor vătămate şi inculpaţilor.

Pe de altă parte, din conţinutul aceloraşi probe rezultă că inculpaţii, au lângă gard o fântână zidită chiar în zona în care se afla parcat autoturismul incendiat.

Prin urmare, acest inculpat, dacă ar fi voit să incendieze autoturismul, ar fi procedat ca atare fără să intre în domiciliul părţilor vătămate prin aruncare unui mijloc incendiator peste gard fără riscul de a fi văzut.

Pe de altă parte, nu s-a efectuat un experiment judiciar privind modul de incendiere al autoturismul. Se susţine că a auzit o bubuitură. Doar un expert în materie de explozibil poate stabili dacă un combustibil inflamabil îmbuteliat într-un recipient de plastic, poate sau nu, produce un zgomot. Substanţa inflamabilă produce explozie numai dacă este îmbuteliată în recipient de sticlă sau metal datorită compresiei gazelor inflamabile , în nici un caz în recipient de plastic, care este apt să se dilate şi nu se realizează compresia.

Prin urmare, nu pot fi reţinute ca probe declaraţia martorei M.M. care se află în relaţii de duşmănie cu inculpatul şi nici declaraţia părţii vătămate M.D. care, de asemenea se află în relaţii de duşmănie cu inculpaţii.

Din conţinutul declaraţiei martorei M.M. rezultă că aceasta fiind gravidă şi având arsuri la stomac, s-a trezit să bea un pahar cu lapte. A mers să închidă fereastra şi a observat că o persoană a escaladat gardul părţii vătămate B.H.. A observat că acea persoană a fost inculpatul H.B. iar o altă persoană, şi anume T.B. care este fratele inculpatului H.A. a stat de pază şi a spus, „hai mai repede”.

Susţine că a  recunoscu pe cei doi deoarece în faţa porţii părţii vătămate B.H. se află un bec care  iluminează strada şi curtea.

Este evident că această declaraţie nu se coroborează cu depoziţiile organelor de poliţie şi pompieri.

Un prim aspect, dacă strada ar fi fost iluminată, stingerea luminii se efectuează la orele 5 dimineaţa.

Organele de poliţie şi pompieri au constatat că la orele 4, 30 dimineaţa strada nu a fost luminată.

Lumina artificială ar fi fost evidentă de orice persoană, mai ales de organele de poliţie care efectuează serviciul pe timp de noapte.

Pe de altă parte, apreciem că dintr-o cameră luminată unde se afla această martoră, (este evident că pentru a lua laptele pentru a fi consumat această martoră a aprins lumina), nu se poate observa afară, chiar dacă am presupune că ar exista iluminat public. Intensitatea luminii în cameră este mai puternică decât intensitatea iluminatului public, indiferent de puterea sursei de lumină.

Menţionăm că, conform înscrisului depus la dosar, inculpatul H.B. a formulat plângere penală împotriva martorei susnumite pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C. pen., f. 113 vol. II fond.

Pe de altă parte, nu se poate explica raţiunea pentru care organul de urmărire penală a dispus neînceperea urmăririi penale a numitului T.B., care, potrivit declaraţie martorei susnumite , a stat de pază pentru ca inculpatul H.B. să incendieze autoturismul părţii vătămate.

Observând că autoturismul este în flăcări, soţul părţii vătămate M.D.  şi anume, B.M.  a sunat la apelul de urgenţă 112 pentru a se deplasa o maşină de intervenţie.

Din declaraţiile angajaţilor unităţii militare de pompieri precum şi poliţiei locale de intervenţie rezultă că apelul de urgenţă a fost primit în ziua de 9 sept. 2012 la orele 4,27 iar aceştia au ajuns la faţa locului la orele 4,30.

Apreciem că în mod nejustificat procurorul a înlăturat depoziţiile martorilor propuşi de inculpaţii pentru ce  urmează:

- părţile vătămate precum şi martorii propuşi de aceştia au declarat că nu au intrat în curtea inculpaţilor.

Cu toate acestea, există probe obiective care contrazic aceste aspecte; respectiv, există declaraţiile organelor de poliţie, existau probe biologice ce păreau a fi sânge în curtea inculpaţilor, au mai fost găsite anumite obiecte ale părţilor vătămate în curtea inculpaţilor, respectiv, telefonul mobil şi papucii ce aparţineau părţii vătămate B.H.. În acest sens a se vedea declaraţia agentului de poliţie A.C. , f. 78 vol. II, fond.

Pe de altă parte, cercetarea penală nu a fost completă, nu au fost analizate probele biologice din curtea inculpaţilor , de pe zidul case, de pe lopată, de pe furcă, toate acestea având ca scop aflarea adevărului pentru a evita o eroare judiciară.

Instanţa a admis proba privind prelevarea probelor biologice ce par a fi sânge din curtea inculpatului H.A..

Din conţinutul procesului verbal, f. 74 vol. II, emisă de Serviciu de Criminalistică al IPJ Vâlcea, rezultă că „Echipamentul cu sursă de lumină” nu au scos în evidenţă probe biologice în curtea inculpaţilor.

Este firesc ca aceste probe să fi fost şterse cu trecerea timpului, respectiv , la circa 10 luni de la data presupuselor fapte, ca urmare a intemperiilor vremii, ploi, zăpezi, căldură.

Dealtfel, cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, organele de poliţie au constatat că în curtea inculpaţilor existau urme biologice ce par a fi sânge, precum şi pe peretele casei.

Identificarea urmelor de sânge precum şi peroanele cărora aparţine era esenţială pentru aflarea adevărului judiciar şi locului unde s-a săvârşit fapta.

Aceasta a fost şi raţiunea pentru care se dispusese restituirea cauzei la procuror în vederea completării cercetării penale (cercetarea penală trebuia să fie efectuată personal de procuror), martorul A. declarând că la cercetarea la faţa locului procurorul nu a participat.

 Din conţinutul declaraţiilor părţilor şi martorilor audiaţi în cauză rezultă că între părţi există relaţii de duşmănie, care au condus la starea conflictuală din ziua de 9 septembrie 2012.

Organul de urmărire penală nu s-a preocupat de aspectul, „cine pe cine duşmăneşte, dacă există sau nu motive de răzbunare, de ce anume  şi din partea cui”.

Aceste aspecte sunt dezlegate prin declaraţiile părţilor vătămate B.B. şi B.E., Vol. I, f. 98 şi 99 dosar instanţă, care se coroborează cu înscrisul de la f. 198 , vol. I, din care rezultă că familia B. a dorit şi doreşte să se răzbune pe familia H. pentru anumite fapte arătate în înscris.

C . Faţă de cele ce preced şi conform art. 11 pct. 2 lit. a cu aplicarea art. 10 lit. c C. pr. Pen., instanţa va dispune achitarea inculpatului H.A., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 20 C. pen. rap. al art. 174 C. pen., art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. şi art. 176 lit. b C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C.pen. şi art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen. ambele cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

Raţiunea pentru care se impune achitarea acestui inculpat este de ordin probatoriu, în sensul că declaraţiile martorilor propuşi de acesta precum şi martorii care nu sunt rude cu părţile, printre care şi agenţi de poliţie şi lucrători ai unităţii de pompieri au relatat derularea evenimentelor, din care rezultă fără dubiu că nu a lovit nicio parte vătămată, acesta de fapt fiind victima infracţiunilor de violare de domiciliu şi lovire, aşa cu s-a descris mai sus.

Mai mult decât atât, aceste probe se coroborează cu alte date obiective, cum ar fi apelul de urgenţă la 112, prin care se solicită intervenţia pentru stingerea incendiului asupra autoturismului, faptul că nicio parte vătămată nu a reclamat că ar fi fost lovită cu cuţitul înainte de sosirea agenţilor de poliţie, cum ar fi fost firesc, faptul că părţile vătămate au ieşit din curtea inculpatului strigând că i-ar fi tăiat H.B..

Menţionăm că, deşi acest inculpat deţine un certificat medico – legal din conţinutul căruia rezultă că prezintă leziuni traumatice care s-ar fi putut produce prin lovire cu corpuri dure, de un plan dur prin cădere activată şi cu un corp cu muchie ascuţită, necesită pentru vindecare 5 -6 zile îngrijiri medicale, organele de urmărire penală nu s-au preocupat în ce condiţii, în ce împrejurări şi care sunt autorii faptelor (f. 202 dosar UP.).

D. În ce priveşte pe inculpatul H.B., se constată că acesta este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 20 C. pen. rap. al art. 174 C. pen., art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. şi art. 176 lit. b C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen., şi art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen., art. 217 alin. 1 şi 4 C. pen. cu aplic. art. 37 lit a C. pen.. 192 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen. cu 33 lit. a C. pen.

a. În ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. 20 C. pen. rap. al art. 174 C. pen., art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. şi art. 176 lit. b C. pen.  şi art. 180 alin. 2 C. pen. din probele administrate în faza urmăriri penale şi cercetării judecătoreşti, aşa cum s-a arătat mai sus, acesta prin intermediul unui cuţit, smuls de la partea vătămată  B.D. , a lovit părţile vătămate şi le-a produs leziunile descrise în Rapoartele de constatare medico – legale.

Din probele enumerate mai sus, rezultă împrejurările în care acest inculpat a săvârşit aceste fapte şi anume; ca urmare a acţiunii ilegale a părţilor vătămate de a intra în domiciliul inculpatului H.A. , inculpatul, H.B. pentru a apăra viaţa sa, a mamei sale S.L.  şi a tatălui său, H.A., după ce a deposedat pa partea vătămată B.D. de un cuţit, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu cuţitul. De asemenea, din aceleaşi declaraţii de martori rezultă că acelaşi inculpat a lovit cu cuţitul pe partea vătămată B.H., acesta din urmă a încercat să-l lovească cu o lopată cu care lovise pe inculpatul H.A., acesta din urmă căzând la pământ, a lovit pe părţile vătămate B.M. şi B.E. ., aceştia continuând acţiunea de lovire asupra inculpatului H.A..

Potrivit art. 44 C. pen., Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, săvârşită în stare de legitimă apărare.

(2) Este în stare de legitimă apărare acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obştesc, şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc.

(2^1) Se prezumă că este în legitimă apărare, şi acela care săvârşeşte fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violenţă, viclenie, efracţie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare.

Din probele menţionate mai sus rezultă fără dubiu că inculpatul Hristache Bogdan a lovit cu cuţitul pe părţile vătămate pentru a apăra viaţa sa, a mamei sale şi a tatălui său, fiind vorba de a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, şi a părinţilor acestuia.

În legătură cu activitatea infracţională desfăşurată de partea vătămată B.D., acesta după ce a intrat în curtea inculpatului H.A., a lovit cu o furcă pe inc. H.B. în picior, acesta din urmă reuşit să-l deposedeze de cuţit ce-l avea asupra sa.

Acţiunea de lovire cu furca este dovedită nu numai cu depoziţiile martorilor audiaţi în cauză dar şi cu Raportul de constatare medico –legală din care rezultă că pe faţa plantară a piciorului stâng există o plagă cu lipsă de epiderm acoperită cu crustă hematică, leziunile au putut fi produse prin lovire cu un corp dur şi de un corp cu muchie ascuţită, necesită pentru vindecare 4 – 5 zile de îngrijiri medicale (f. 200 dosar UP).

De asemenea, sub aspectul alin. 21 C. pen., se costată că acţiunea violentă a avut loc în domiciliu inculpaţilor, părţile vătămate pătrunzând fără drept, prin violenţă în domiciliul inculpaţilor.

-Faţă de probatoriul complex administrat în cauză, aşa cum este descris ai sus şi conform art. 11 pct. 2 lit. a cu aplicarea art. 10 lit. e C. Pr. pen., cu referire la art. 44 C. pen., instanţa va dispune achitarea inculpatului H.B., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 20 C. pen. rap. al art. 174 C. pen., art. 175 alin. 1 lit. i C. pen. şi art. 176 lit. b C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen., şi art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C. pen.

b.În ce priveşte infracţiunea de distrugere prin incendiere, prevăzută de  art. 217 alin. 1 şi 4 C. pen. cu aplic. art. 37 lit a C. pen. instanţa constată că inculpatul H.B. nu a este autorul faptei.

Aşa cum am menţionat mai sus, organele de urmărire penală s-au bazat doar pe depoziţiile părţii vătămate M.D. care a dat declaraţii contradictorii, una scrie în plângerea ataşată la dosar şi alta declară în faţa procurorului, precum şi declaraţia martorei M.M., care susţine că ar fi văzut pe autorul faptei de distrugere prin incendiere, că ar fi sărit poarta părţii vătămate B.H., în condiţiile în care nu s-a verificat dacă această martoră putea să vadă aceste aspecte din locuinţa sa, dacă inculpatul H.B. ar fi avut o altă posibilitatea să incendieze autoturismul fără a se implica riscului de a fi văzut,( autoturismul aflându-se pe o platformă, lângă gardul ce desparte proprietăţile părţilor, în curtea inculpaţilor aflându-se o fântână zidită lipită de gard, chiar lângă platforma remorcă pe care era parcat autoturismul, pe fântâna zidită inculpatul se putea urca cu uşurinţă).

Mai mult decât atât, organul de urmărire penală, pentru a nu comite o eroare gravă de fapt, trebuia să dispună prelevarea de urme (amprente) de pe poarta părţii vătămate şi ar fi aflat adevărul judiciar.

Pe cale de consecinţă pentru cele expuse mai sus instanţa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a cu aplicarea art. 10 lit. c C. pr. pen., va dispune achitarea inculpatului H.B-, cercetat sub aspectul infracţiunii de distrugere prin incendiere, prevăzută de art. 217 alin. 1 şi 4 C. pen. cu aplic. art. 37 lit a C. pen.

Menţionăm că autorul acestei fapte şi modalitatea concretă în care a fost săvârşită, inclusiv motivele, vor fi aflate,  autorul adevărat va fi tras la răspundere.

Fapta de distrugere prin incendiere  a autoturismului există, aşa cum este descrisă în procesele verbale încheiate de organele de poliţie şi ISU, există, dar nu a fost săvârşită de inculpatul H.B. ci de o altă persoană.

c. În ce priveşte infracţiunea de violare de domiciliu, pentru cele expuse la lit. b, instanţa apreciază că fapta nu există.

Nu se poate reţine în sarcina inculpatului H.B. infracţiunea de violare de domiciliu în condiţiile există date certe din conţinutul cărora rezultă că partea vătămată M.D. şi martora M.M. au dat declaraţii cu scopul de a incrimina pe acest inculpat, pe motivul  de răzbunare, conform celor descrise mai sus.

Pe cale de consecinţă şi în temeiul art. 10 pct. 2 lit. a cu aplicarea art. 10 lit. a C. pen., instanţa va dispune achitarea inculpatului H.B., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 192 alin. 2 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a C. pen.

Potrivit art. 350 alin. 2 C. pr. pen.,  în caz de achitare sau de încetare a procesului penal, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv.

Având în vedere starea de fapt expusă mai sus, faptul că s-a dispus achitarea inculpaţilor cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor descrise în actul de sesizare, instanţa va dispune punerea de îndată în libertatea a inculpatului H.A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 28/U din 10 septembrie 2012 emis de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 7252/90/2012, arestare dispusă prin încheierea penală nr. 60 din 10 septembrie 2012 în acelaşi dosar, dacă nu este arestat în altă cauză.

De asemenea se va  dispune punerea de îndată în libertatea a inculpatului H.B. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 29/U din 10 septembrie 2012 emis de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 7252/90/2012, arestare dispusă prin încheierea penală nr. 60 din 10 septembrie 2012 în acelaşi dosar, dacă nu este arestat în altă cauză.

Domenii speta