Achitare întrucât fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.
Prin sentinţa penală nr. 329/2005, Judecătoria Făgăraş a dispus achitarea inculpatului L. D. E. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod procedură penală cu aplicarea art. 18/1 Cod penal, pentru infracţiunea de furt calificat. În baza art. 91 Cod penal i s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă de 200.000 lei RON.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a se dispune astfel s-a reţinut că inculpatul a sustras un număr de 7 găini, în valoare de 1.400.000 lei, în seara zilei de 24.01.2004, din nişte coteţe aflate pe malul unui râu, în Mun.Făgăraş. Sustragerea s-a făcut cu scopul de a asigura hrana pentru el şi pentru ceilalţi membrii ai familiei.
S-a apreciat că fapta este în mod vădit lipsită de importanţă, datorită urmării neînsemnate pe care a produs-o.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraş, care a considerat că aplicarea prev. art. 18/1 este prea blândă şi că legea penală nu îşi atinge scopul, mai ales în condiţiile în care cel în cauză este recidivist.
Prin decizia penală nr. 4/2006, Tribunalul Braşov a respins apelul, apreciind că evaluările făcute de prima instanţă sunt legale şi temeinice.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a declarat recurs şi a reiterat motivele din apel.
Recursul este fondat, însă numai pentru motivul care se va arăta în continuare.
Prima instanţă a făcut o evaluare corectă a pericolului social, în deplină concordanţă cu starea de fapt concretă şi cu probele existente la dosar. Instanţa de apel a menţinut în mod temeinic sentinţa Judecătoriei Făgăraş.
Instanţele au urmărit îndeplinirea tuturor exigenţelor art. 18/1 Cod penal, care în prezenta cauză sunt realizate, în raport de scopul urmărit de inculpat, urmarea minimă pe care a produs-o fapta şi atingerea minimă adusă relaţiilor sociale protejate de lege.
Starea de recidivă a inculpatului, prin ea însăşi, nu constituie un argument suficient care să facă inaplicabile prev. art. 18/1 Cod penal. Important este ca fapta dedusă judecăţii să fie lipsită de pericolul social al unei infracţiuni, condiţie care este realizată în acest dosar.
Lipsind o trăsătură esenţială a infracţiunii, respectiv pericolul social, soluţia legală şi temeinică este aceea de achitare, în temeiul prev. art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală.
În ceea ce priveşte aplicarea corectă a textului de lege, este corectă critica prin care s-a arătat că prima instanţă a dispus în mod eronat aplicarea prev. art. 10 lit. b, în loc de art. 10 lit. b/1, şi chiar dacă este vorba de o eroare, aceasta trebuie îndreptată întrucât art. 10 lit. b Cod procedură penală are în vedere o altă ipoteză de achitare.
Aşa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, recursul urmează să fie admis, ambele hotărâri urmând a fi casate şi respectiv desfiinţate numai în legătură cu temeiul legal al achitării, dispunându-se ca acesta să fie art.11 pct.2 lit. a, coroborat cu art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală.
(Decizia penală nr.223/R din 12 aprilie 2006 )
Judecătoria Întorsura Buzăului
Art. 108 alin. 1 lit. c şi art. 110 alin. 1 lit. c din Legea nr. 46/2008
Judecătoria Piatra-Neamț
Art. 211 Cod penal
Curtea de Apel Oradea
DREPT PENAL. Latura civila a cauzei. Majorarea despagubirilor civile cu titlu de daune materiale si morale.
Tribunalul Buzău
PENAL.infracţiunea de cruzime faţă de animale
Tribunalul Sibiu
Infracţiunile de încăierare ?i ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, tentativa la omor calificat. Concursul real de infracţiuni