Incalcarea principiului publicitatii sedintei de judecata . Judecare in camera de consiliu a cererii de liberare provizorie . Nulitatea absoluta a hotararii.

Decizie 46 din 19.05.2010


Constata ca prin încheierea penala nr. 42 din data de 17.05.2010 pronuntata de Judecatoria Medias, s-a dispus respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul petitionar C M–  , recidivist ,  în prezent aflat în arestul I.P.J. Sibiu.

Pentru a hotarî astfel, Judecatoria a retinut ca prin încheierea penala nr. 31/A/12.04.2010 a Judecatoriei Medias,  inculpatul a fost arestat preventiv pe o durata de 29 de zile, cu începere de la 12.04.2010 pâna la 10.05.2010, motivat de faptul ca exista indicii temeinice ca acesta a participat în noaptea de 11/12.04.2010 la sustragerea combustibilului dintr-un tir parcat pe raza municipiului Medias , si ca lasarea acestuia în libertate constituie un pericol concret pentru ordinea publica , cu atât mai mult cu cât a suferit mai multe condamnari pentru infractiuni de furt si o infractiune de omor.

Recursul inculpatului împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea sa preventiva a fost respins ca nefondat, prin decizia penala nr.  31/RA/15.04.2010 a Tribunalului Sibiu.

Prin încheierea nr. 38/A/5.05.2010 a Judecatoriei Medias, s-a dispus prelungirea duratei masurii arestarii preventive a inculpatului pâna la data de 8.06.2010 , solutie mentinuta în recurs .

La data de 20.04.2010 inculpatul a mai formulat o cerere de liberarea provizorie sub control judiciar, care a fost respinsa de instanta prin încheierea nr. 35/A/21.04.2010, mentinuta în recurs .

La data de 17.05.2010 parchetul a întocmit rechizitoriul de trimitere în judecata a inculpatului C M si a celorlalti inculpati .

Prima instanta a retinut ca actele de cercetare penala efectuate în dosarul de urmarire penala al Parchetului de pe lânga Judecatoria Medias  dovedesc faptul ca , în noaptea de 11/12.04.2010,  inculpatul, împreuna cu alti inculpati, au fost depistati de un echipaj al Politiei Municipiului Medias în timp ce sustrageau motorina din rezervorul unui autotren; inculpatii au fugit, fiind urmariti de politisti, acestia fiind nevoiti sa traga focuri de arma pentru somarea si predarea inculpatilor; în posesia inculpatilor s-au gasit bidoane continând 110 l de motorina, care fusese sustrasa din mai multe autocamioane în noaptea respectiva .

 Inculpatul C M a recunoscut ca a participat la sustragerea de motorina, de altfel, toti inculpatii au descris modalitatea de operare si au indicat participarea celorlalti la furt .

Potrivit evidentei de cazier judiciar, inculpatul a suferit numeroase condamnari, începând cu anul 1994, din perioada minoratului, pentru infractiuni de furt calificat, dar si pentru vatamare corporala grava si omor, prezenta fapta fiind savârsita în perioada liberarii conditionate .

Ca atare, data fiind predispozitia infractionala a inculpatului, atât pentru fapte de furt, dar si pentru fapte de violenta extrema, precum si reiterarea acestui comportament în perioada liberarii conditionate, obtinuta ca urmare a unor aparente dovezi de îndreptare care s-au dovedit a fi înselatoare, instanta de fond a apreciat ca nu se poate acorda inculpatului liberarea provizorie, întrucât exista o mare probabilitate ca acesta sa savârseasca în continuare fapte penale .

Împotriva încheierii pronuntate de instanta de fond, a formulat recurs inculpatul, solicitând casarea încheierii atacate, si judecând pe fond sa se dispuna admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.

Al doilea motiv de recurs invocat prin aparatorul legal, a fost nelegalitatea hotarârii, pentru încalcarea publicitatii sedintei de judecata, întrucât instanta de fond a solutionat cererea de liberare provizorie sub control judiciar în camera de consiliu.

Tribunalul, analizând hotarârea atacata potrivit motivelor de recurs invocate, constata ca prealabil analizarii fondului cauzei, în cauza se impunea verificarea respectarii dispozitiilor privind publicitatea sedintei de judecata, si care se circumscrie motivului de recurs pevazut de art. 3859 alin. 4 C.p.p.

Verificând hotarârea sub acest aspect, instanta de recurs constata ca dezbaterile au avut loc în camera de consiliu, fiind încalcate astfel dispozitiile privind publicitatea sedintei de judecata.

Potrivit dispozitiilor art. 287-312 C.p.p., care cuprind norme cu caracter de principii comune ce constituie reguli de baza ale sedintei de judecata si care asigura realizarea activitatii de judecata în conditii de obiectivitate si impartialitate. În acest context normativ, publicitatea sedintei de judecata este unul din cele mai importante principii ale procesului penal, întrucât asigura pe de o parte, punerea în valoare a celorlalte principii ale activitatii de judecata (nemijlocirii, contradictorialitatii, rolului activ al instantei), iar pe de alta parte da siguranta faptului ca instanta de judecata, în întreaga ei activitate, respecta toate garantiile procesuale prevazute pentru parti si ceilalti participanti la proces, în vederea aflarii adevarului, oferind societatii posibilitatea exercitarii unui control permanent asupra înfaptuirii justitiei.

Consacrarea acestui principiu este asigurata de dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar pe plan intern, de dispozitiile constitutionale ale art. 127, respectiv de art. 12 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat importanta acestui principiu procesual, aratând ca art. 6 paragraf 1 din Conventie impune, ca o conditie distincta a unui proces echitabil, publicitatea acestuia – „ Fiecare persoana are dreptul la judecarea în mod public”. În consecinta, Curtea a statuat ca publicitatea procedurilor organelor judiciare la care se refera art. 6 paragraf 1, are ca scop protejarea justitiabililor împotriva unei „justitii secrete”. Prin transparenta pe care o asigura administrarii justitiei, publicitatea dezbaterilor judiciare ajuta la realizarea obiectivului esential – derularea unui proces echitabil în deplina concordanta cu principiile fundamentale ale oricarei societati democratice.

În materia administrarii justitiei penale, acest principiu este consacrat de dispozitiile art. 290 alin. (1) fraza I C.p.p.. Importanta sa, atât ca drept individual al acuzatului cât si ca garantie procesuala, este reflectata de dispozitiile art. 197 alin. 2 C.p.p., care instituie sanctiunea nulitatii absolute pentru ipotezele de nerespectare a publicitatii sedintei.

De la acest principiu, în procesul penal sunt recunoscute o serie de exceptii, respectiv o publicitate mediata, reprezentativa sau simbolica, restrânsa la o anumita categorie de persoane ( opusa publicitatii populare care este generala si nelimitata).

Aceste exceptii au, fie un caracter de maxima generalitate ( art. 290 alin. 2 C.p.p. -  daca judecarea în sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, instanta poate declara sedinta secreta), fie sunt limitate la anumite domenii ( art. 485 alin. 2 C.p.p. – sedinta separata, nepublica în cadrul proceduri cu inculpatii minori). Datorita caracterului lor derogator, aceste exceptii sunt întotdeauna mentionate expres în dispozitiile legale, neputând fi deduse pe cale de interpretate.

Verificând normele procedurale ce guverneaza modul de solutionare a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, tribunalul A constatat ca acestea nu prevad nici o derogare de la principiul constitutional al publicitatii sedintei de judecata.

Ca atare, solutionarea unei astfel de cereri în camera de consiliu, atrage sanctiunea nulitatii absolute a hotarârii, în conditiile art. 197 alin. 2 C.p.p.

Fata de cele expuse, Tribunalul a constatat  ca judecarea prezentei cauze la instanta de fond cu încalcarea principiului publicitatii sedintei de judecata, a atras nulitatea absoluta a hotarârii conform art. 197 alin. 2 si 3 C.p.p., cu consecinta casarii hotarârii si trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.