Contestaţie la executare

Prin decizia civilă nr. 524 R/02.07.2010 tribunalul admite recursul declarat de recurenta contestatoare Garda Financiară Teleorman, cu sediul în Alexandria, str. Dunării, nr.188, judeţ Teleorman  împotriva sentinţei civile nr.959 din 19.04.2010 a Judecătoriei Alexandria în contradictoriu cu intimaţii S.C. Mandor Comimpex SRL, cu sediul în Alexandria, str. Al.  Colfescu, nr.56, bl.255, sc. A, ap.1, judeţ Teleorman  şi Biroul Executor Judecătoresc Mihăiţă Marian, cu sediul în Alexandria, judeţ Teleorman.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut:

Prin cererea  înregistrată  sub nr.1415/740  din  29 aprilie  2009  pe rolul Judecătoriei  Alexandria , contestatoarea G.F.  - Secţia Teleorman, în contradictoriu cu  intimaţii SC M  C SRL şi BEJ M M a formulat contestaţie la  executare împotriva  adresei expertului tehnic  V F, privind dosarul de executare nr.100/2005 al  BEJ  M M, prin care se solicită desemnarea  unei persoane care să reprezinte instituţia la sediul  DGFP Teleorman, la efectuarea expertizei  tehnice auto solicitate în dosarul de executare în cauză.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat faptul că SC M C  SRL a întreprins o serie de  „acţiuni”, atât  personal, cât  şi prin intermediul BEJ M  M, toate  acestea având la bază sentinţa civilă nr.4506/28.11.2002, pronunţată  de Judecătoria  Alexandria. Dispozitivul  sentinţei  civile  a fost modificat, în sensul că a  fost  înlăturată obligaţia  G.F. – Secţia  Teleorman de a restitui SC M C SRL  suma de 11570,9128 RON, sumă ce în mod greşit s-a reţinut că a fost  confiscată de G.F.

A mai arătat că la momentul de faţă dosarul nr.1548/740/2002  se află în faza de recurs pe rolul Tribunalului  Teleorman, reprezentantul societăţii în cauză invocând  excepţia neconstituţionalităţii  art.281 C. proc. civ.  (excepţie ce a fost respinsă la Curtea  Constituţională  prin decizia nr.455/31.03.2009), însă, în prezent, cauza este suspendată până la pronunţarea Curţii Constituţionale  cu privire la  această excepţie.

În drept, au fost  invocate  dispoziţiile art.399 alin.3, art.400  şi 403 C. proc. civ.

Intimaţii, deşi citaţi  nu au depus întâmpinare şi nu au solicitat  probe în apărare.

S-a  dispus ataşarea dosarului nr.2097/2005.

Prin sentinţa civilă nr.959/19 aprilie 2000 pronunţată de Judecătoria Alexandria s-a anulat ca netimbrată contestaţia  la executare.

Pentru  a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că deşi contestatoarea a fost  citată  cu menţiunea timbrării contestaţiei cu 194 lei şi  0,30 lei timbru judiciar conform art.1 alin.2 din Legea nr.146/1997 şi art.3 alin.1 din O.G.  nr.32/1995, obligaţia nu a fost îndeplinită, fiind incidente  astfel,  dispoziţiile art.20 alin.2 şi 3 din Legea nr.146/1997.

Împotriva  acestei sentinţe  a declarat recurs  în termen  contestatoarea G.F.  Teleorman formulând critici  pentru nelegalitate.

A  motivat că  sentinţa atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, deoarece potrivit art.15 lit. p din Legea nr.146/1997 sunt scutite de plata taxei judiciare de  timbru şi a timbrului judiciar, cererile, inclusiv  căile de atac referitoare la sancţionarea  contravenţiilor  iar contestaţia formulată  derivă  dintr-o plângere  contravenţională.

A mai motivat că potrivit art.1  din OUG nr.91/2003, G.F. este o instituţie  publică de control din cadrul Ministerului  Finanţelor Publice, situaţie în care, potrivit art.17 din Legea nr.146/1997 acţiunile  promovate sunt scutite  de plata  taxei judiciare de  timbru.

Pentru motivele  expuse, a solicitat  admiterea recursului şi casarea sentinţei nr.959/19.04.2010 pronunţată de Judecătoria  Alexandria.

În drept au fost invocate  dispoziţiile art.304 pct.9  Cod procedură civilă.

La data de 28 iunie  2010,  intimata  SC  M C  SRL  a depus  întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului  declarat.

A motivat că nu poate  fi reţinută susţinerea recurentei că ar fi o cerere incidentală contestaţia la executare, faţă de cererea soluţionată prin sentinţa civilă nr.4506/28.11.2002, deoarece aceasta din  urmă nu este în  curs  de soluţionare şi oricum obiectul este diferit.

De asemenea, intimata a motivat că întrucât recurenta  are calitate de debitor, prevederile  art.2 din Legea  nr.146/1997 sunt pe deplin aplicabile  şi instituţiilor  publice, taxa de timbru şi cauţiunea având rolul de a împiedica formularea unor cereri  vădit  netemeinice.

Verificând legalitatea  hotărârii atacate  în raport de criticile  şi apărările  invocate, tribunalul va admite recursul declarat pentru considerentele  care vor succede:

Potrivit art.1 din OUG  nr.91/2003 „G.F.  se organizează ca instituţie publică de control, în personalitate juridică, în subordinea Agenţiei  Naţionale a Administraţiei Fiscală din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, finanţată  de la bugetul de stat.”

Art.17  din Legea nr.146/1997 prevede că sunt scutite de taxă judiciară de timbru, cererile  şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul lor.

În raport de aceste  prevederi, contestaţia la executare formulată de Garda Financiară Teleorman, este scutită de plata  taxei judiciare de timbru, astfel că în mod greşit instanţa de fond, a anulat ca netimbrată cererea, considerând că aceasta  trebuia timbrată.

Întrucât  instanţa a soluţionat procesul fără a intra  în cercetarea fondului, în baza  art.312 alin.2 şi 5  Cod procedură civilă se va admite recursul declarat,  casa sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Cu ocazia rejudecării,instanţa de fond  va pune în discuţie excepţia lipsei de interes a contestaţiei la executare invocată de intimata  SC M C  SRL , în recurs.

Domenii speta

Spete similare