Contencios administrativ.Cerere de revizuire.

Prin decizia civila nr. 456 din 11 mai 2010 a Tribunalului Arad, pronuntata în dosarul nr. 1065/108/2010, s-a respins cererea de revizuire formulata de  revizuienta împotriva Deciziei civile nr.5/R/19.01.2010 pronuntata de Tribunalul Arad în dosarul nr. 580/210/2009.

Astfel, s-a statuat ca potrivit prevederilor exprese si neechivoce ale art. 326 alin. 1 si 3 Cod procedura civila, cererea de revizuire se judeca potrivit cu dispozitiile prevazute pentru cererea de chemare în judecata, dar dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se întemeiaza si, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 327 alin. 1 al aceluiasi cod, numai daca instanta încuviinteaza cererea de revizuire, va putea fi schimbata, în tot sau în parte, hotarârea atacata, dispozitii în raport de care se impune cu necesitate concluzia ca cererea de fata nu este admisibila întrucât:

Potrivit art. 322 alin. 1 pct. 2 Cod procedura civila, în temeiul caruia a fost formulata revizuirea, revizuirea unei hotarâri ramase definitive în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarâri data de o instanta de recurs atunci când evoca fondul, se poate cere, printre altele, si daca instanta nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut. 

Or, astfel cum corect a subliniat si intimata în întâmpinarea formulata la cererea de revizuire si cum s-a statuat în mod constant atât în literatura de specialitate cât si în jurisprudenta, ipoteza de revizuire vizata în cauza de fata, de „minus petita”, are în vedere situatiile în care instanta nu s-a pronuntat asupra tuturor cererilor formulate în proces, indiferent daca ele au caracter principal, accesoriu sau incidental, precum în situatiile în care fie instanta nu a solutionat cererea reconventionala, cererea de chemare în garantie, sau o cerere de interventie, fie nu a acordat cheltuielile de judecata, care însa au fost în prealabil solicitate, fiind indeniabil, printr-o interpretare logica, sistematica si teleologica a textului la care s-a facut referire mai sus, ca atunci când revizuirea priveste o decizie pronuntata în calea de atac extraordinara a recursului, evaluarea cazului de revizuire invocat de revizuenta trebuie realizata cu raportare la recursul care a fost transat prin hotarâre, altfel spus la modul în care instanta de recurs a înteles sa transeze petitele vizate de catre recurent si care se regasesc în recursul declarat de acesta, coroborat cu motivele de casare, ori modificare, sau de ordine publica, ori chiar de netemeinicie, care întemeiaza recursul respectiv.

Pe aceeasi linie de idei, se impune singura concluzie judicioasa ca art. 322 alin. 1 pct. 2 Cod procedura civila, în ipoteza de „minus petita”, nu vizeaza situatiile în care instanta a rezolvat toate capetele de cerere, numai ca pretentiile au fost admise numai în parte si nici nu poate fi primita revizuirea atunci când unele capete de cerere accesorii ori alte aparari sau exceptii ale partilor litigante au fost rezolvate de o maniera implicita prin solutionarea capetelor de cerere principale, precum în speta de fata unde exceptia privind lipsa capacitatii procesuale de exercitiu, invocata prin întâmpinarea la recurs, a fost rezolvata implicit prin evocarea fondului de catre instanta de recurs, chiar fara a o afirma ritos în dispozitivul deciziei pronuntate, trecându-se peste mijlocul procedural de aparare care nu era de natura sa angajeze fondul litigios al pricinii, ci urmarea numai împiedicarea judecatii.

Astfel fiind, în contextul celor evidentiate mai sus, apar ca fiind întemeiate sustinerile intimatei din întâmpinarea formulata la cererea de revizuire, în sensul ca instanta de recurs, chiar fara a transa de o maniera expresa si lipsita de orice echivoc exceptia la care s-a facut referire deja, s-a pronuntat neîndoielnic asupra „lucrului cerut”, ca urmare a declararii recursului si prin urmare nu poate fi retinut ca fiind incidenta ipoteza de revizuire de care s-a prevalat revizuienta în demersul sau judiciar.

Domenii speta

Spete similare