Incredintare minor

Dosar nr. 998/189/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 40/A

Şedinţa publică de la 24 Martie 2009

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE MIRELA-CRISTINA ŢÂRLEA

Judecător DIANA ELENA SÎRGHI

Grefier CAMELIA APOSTOL

Pe rol judecarea apelului civil-minori şi familie declarat de apelantul PI domiciliat în  , împotriva sentinţei civile nr.  2807 din data de 12.11.2008 pronunţată de Judecătoria Bârlad.

Obiectul cauzei-încredinţare minor

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă apelantul P I lipsă fiind intimaţii L L, Primaria Pogonesti, Primaria Ivesti.

Procedura legal îndeplinită.

S-au verificat actele şi lucrările dosarului şi s-a făcut referatul cauzei de către grefier arătându-se că se solicită judecarea cauzei şi în lipsă(fila 14 dosar), după care;

Instanţa dă cuvântul pe probe în susţinerea apelului.

Apelantul P I având cuvântul solicită proba cu martori.

Instanţa apreciază că nu se impune audierea martorei, motiv pentru care respinge proba cu martori solicitată de apelant întrucât apelantul a criticat hotărârea instanţei de fond cu privire la pensia de întreţinere solicitând reducerea pensiei de întreţinere şi de asemenea să aibă legături personale minorii, fiind prima dată în apel  când apelantul solicită să aibă  legături personale cu cei doi minorii.

Apelantul precizează nu are nici un venit , în prezent o întreţine pe bunica sa. Arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

Instanţa constată cauza în stare de judecată după care dă cuvântul pe fondul cauzei.

Apelantul având cuvântul solicită admiterea apelului, reducerea pensiei de întreţinere întrucât nu are venituri şi să aibă legături personale cu minorii. Solicită încredinţarea minorilor lui spre creştere şi educare.

S-au declarat dezbaterile închise, când, deliberând;

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr.2807 din 12.11.2008 Judecătoria Bârlad a admis acţiunea de încredinţare minor formulată de reclamanta L L, domiciliată  în contradictoriu cu pârâtul P I domiciliat şi a încredinţat reclamantei spre creştere şi educare pe minorele: AE, născută la data şi I N, născută la data de  . Pârâtul a fost obligat să contribuie la întreţinerea minorelor  plătind lunar suma de 140 de lei cu titlu de obligaţie de întreţinere, din care suma de 80 de lei pentru minora A E şi 60 de lei pentru minora I N, începând cu data introducerii acţiunii, 14 martie 2008 şi până la majoratul minorelor. A fost respinsă cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant privind încredinţarea minorelor.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

Părţile au convieţuit în concubinaj din anul 1999, iar din convieţuirea lor au rezultat două minore: AE, născută la data de şi I N ,născută la data .

La data de 29 august 2004, reclamanta-pârâtă a plecat în Grecia, iar minorele au rămas în grija părinţilor săi, însă reclamanta-pârâtă le vizita la cel mult şase luni, uneori venea şi la două, trei luni, trimitea bani mamei sale pentru întreţinerea minorelor.

Pârâtul-reclamant se interesa de minore, iar când minora A E avea cinci ani a luat-o la el în localitatea unde a început clasa I-a, însă înaintea Sărbătorilor Pascale anul acesta a fost luată de reclamanta-pârâtă în localitatea P unde a absolvit clasa I.

În prezent reclamanta-pârâtă locuieşte împreună cu minorele în locuinţa părinţilor săi, minorele sunt ataşate de ea, iar aceasta le oferă condiţii bune de creştere şi educare aşa cum rezultă din concluziile referatului de anchetă socială întocmit de Primăria com.P.

Pârâtul reclamant este un om violent, iar în perioada în care minora A E locuia cu el ,în casa bunicii sale în vârstă de 80 de ani era pusă la treburi gospodăreşti.

În concluziile referatului de anchetă socială întocmit de Primăria com.Iveşti, locul de domiciliu al pârâtului-reclamant se reţine că acesta nu îndeplineşte condiţiile materiale şi morale pentru creşterea şi educarea celor două minore.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul P I fiind nemulţumit de cuantumul pensiei de întreţinere la care a fost obligat la plată de către prima instanţă, pe care îl consideră prea mare raportat la posibilităţile sale materiale şi de faptul că minora A E a fost încredinţată spre creştere şi educare reclamantei, solicitând să-i fie lui încredinţată.

Apelantul arată că îi are în întreţinere pe bunicii săi şi nu are posibilitatea să achite suma stabilită de instanţă cu titlu de pensie de întreţinere, solicitând reducerea sa la jumătate.

Nu este adevărat că el este o fire violentă şi că nu ar consuma alcool în exces, ci dimpotrivă s-a ocupat în permanenţă de creşterea şi educarea minorelor în perioada în care reclamanta a fost plecată în Grecia ( 2004-2008), le-a trimis pachete, le-a dus la grădiniţă, le-a vizitat la domiciliul bunicilor materni. Intimata dimpotrivă, nu a venit în ţară în această perioadă decât de patru ori şi nu a contribuit cu nimic la cheltuielile legate de întreţinerea minorelor.

Mai susţine apelantul că pe minora A E a găsit-o neîngrijită la grădiniţă şi a fost împiedicat de părinţii intimatei să-şi viziteze copii şi să aibă legături personale cu aceştia.

În concluzie, apelantul P.I solicită să i se încuviinţeze dreptul la vizită şi minorele să-i fie lăsate câteva zile la sfârşitul lunii.

Intimata a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului şi menţinerea soluţiei de fond ca fiind legală şi temeinică având în vedere probele administrate în acest dosar.

Apelul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Măsura încredinţării copiilor minori unuia dintre părinţi atunci când aceştia nu se înţeleg amiabil cu privire la acest aspect, urmăreşte întotdeauna interesul superior al copilului care  se determină în raport de mai multe criterii şi în funcţie de care instanţa de judecată concluzionează în final care dintre părinţi oferă cele mai bune condiţii materiale şi garanţii morale pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a minorilor.

Printre aceste criterii se regăsesc vârsta copiilor, ataşamentul faţă de părinţi, mediul familial în care au crescut până la sesizarea instanţei de judecată, condiţiile pe care le oferă fiecare părinte din punct de vedere material şi moral, menţinerea fraţilor pe cât posibil împreună şi alte asemenea.

Raportat la aceste criterii, în mod temeinic prima instanţă a dispus încredinţarea celor două minore spre creştere şi educare mamei.

Din actele dosarului rezultă că minorele au locuit în ultimii ani cu bunicii materni care oferă condiţii materiale adecvate creşterii unui copil, s-au preocupat în permanenţă de îngrijirea şi educarea acestora în perioada în care reclamanta a fost plecată în Grecia. Mama a contribuit cu sume de bani la întreţinerea fetiţelor aşa cum rezultă din actele de transfer bancar.

Intimata şi apelantul nu realizează venituri, nu au locuinţă proprie, fiecare fiind sprijinit material de familia extinsă. Astfel, intimata L L este ajutată de părinţii săi, iar apelantul locuieşte cu bunica sa care este o femeie în vârstă, bolnavă şi pe care o are în întreţinere potrivit contractului depus la dosar.

Apelantul PI s-a opus ca reprezentanţii Autorităţii Tutelare să efectueze la domiciliul său ancheta socială cu privire la garanţiile materiale şi morale pe care le poate oferi pentru îngrijirea unui copil. Ancheta socială care într-un final a fost realizată relevă aspectul că acesta nu oferă condiţii materiale  la fel de bune ca şi intimata şi nici garanţii morale.

Minora PAE a locuit cu apelantul doar o scurtă perioadă de timp, în anul 2007, perioadă în care acesta s-a preocupat într-adevăr de îngrijirea acesteia, a înscris-o la Şcoala de arte şi meserii din satul Iveşti şi s-a interesat în permanenţă de situaţia sa şcolară, în semestrul II al anului şcolar 2007-2008 minora înregistrând progrese la învăţătură în comparaţie cu semestrul anterior ( fila 41 dosar fond).

Această situaţie însă nu poate conduce la separarea minorelor aşa cum doreşte apelantul deoarece această măsură nu este în interesul superior al copiilor.

Pensia de întreţinere a fost corect stabilită raportat la art.86 şi 84 Codul familiei deoarece s-a avut în vedere venitul minim net pe economia naţională şi faptul că apelantul este apt de muncă, suma totală de 140 de lei lunar putând fi obţinută prin munca cu ziua.

Cererea apelantului de a avea legături personale cu minorele după programul propus de acesta este o cerere nouă formulată direct în apel, fiind inadmisibilă deoarece potrivit art.294 alin.1 Cod procedură civilă în apel nu se pot formula cereri noi.

Pentru aceste motive, tribunalul în baza art. 296 Cod procedură civilă va respinge apelul declarat de PI împotriva sentinţei civile nr.2807/12.11.2008 a Judecătoriei Bârlad, pe care o va păstra.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de PI împotriva sentinţei civile nr. 2807 din 12.11.2008 a Judecătoriei Bârlad pe care o păstrează.

Definitivă.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi  24 Martie 2009.

Domenii speta

Spete similare