Omor calificat

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, emis în dosar nr.241/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată –în stare de arest preventiv- a inculpatului K.A., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. şi ped. de art.174, art.175 lit.a, c Cod penal.

În considerente s-a arătat că la data de 08 mai 2010, orele 09,00 I.P.J. Mureş a fost sesizat telefonic despre faptul că într-un apartament situat în Tg.Mureş, str.N. Bălcescu, nr.4, ap.24, jud.Mureş a fost găsită o femeie decedată şi, de asemenea, un bărbat care prezenta o plagă tăiată la gât.

La faţa locului s-a deplasata o echipă operativă, condusă de procurorul criminalist, în vederea cercetării locului faptei (f.1-20 dosar urm. pen.). S-a stabilit că, în dimineaţa zilei respective mai mulţi vecini din bloc s-au sesizat despre faptul că numita K.G. nu fusese încă văzută, condiţiile în care, în fiecare dimineaţă, ieşea în faţa blocului pentru a uda florile. Vecinii au devenit suspicioşi, cu atât mai mult cu cât martora T. R. B. – care locuia în apartamentul deasupra, a auzit în seara anterioară, în jurul orei 22,00, o bubuitură puternică ce provenea din apartamentul de dedesubt şi, apoi, alte zgomote ciudate. Vecinii l-au chemat pe numitul K.G., un alt fiu al victimei, care a pătruns în apartament pe geamul de la balcon, întrucât nimeni nu răspundea la uşă. Acesta a văzut-o pe mama sa căzută în hol şi pe inculpat în bucătărie, încercând să se taie în zona gâtului cu un cuţit. Inculpatul a fost transportat de urgenţă la spital.

La faţa locului K.G. a fost găsită în holul apartamentului, culcată pe burtă, observându-se că în spaţiul de lângă ea există mai multe urme – mânjituri de sânge, precum şi o baltă de sânge situată sub cap. în bucătărie au fost găsite alte urme de sânge, precum şi un cuţit cu asemenea urme, stabilindu-se că în acel loc a încercat inculpatul să se sinucidă. Victima a fost examinată la faţa locului de medicul legist, observându-se că prezintă multiple leziuni în zona feţei, leziuni care indicau o heteroagresiune.

Din primele investigaţii a reieşit că victima locuia singură în acel apartament, iar inculpatul în altul, situat pe str.Citezanţei din Târgu-Mureş. S-a mai stabilit că inculpatul suferea de o boală psihică şi că locuia împreună cu numita M.I., care era angajată pentru a avea grijă de el. femeia respectivă plecase în aceeaşi zi în Ungaria, astfel că inculpatul s-a deplasat la locuinţa mamei sale, unde a ajuns în după-masa zilei de 07 mai 2010, prezenţa fiindu-i observată de martora T. R. B., are a arătat că a văzut-o pe victimă intrând în bloc împreună cu inculpatul (f.57 dosar urm. pen.).

În cursul zilei de 08 mai 2010, procurorul s-a deplasat la Clinica de Chirurgie, unde era internat inculpatul, pentru a-i lua acestuia o declaraţie. Datorită stării în care se afla, inculpatul nu a putut scrie o declaraţie, astfel că discuţia a fost consemnată într-un proces-verbal (f.21-22 dosar urm. pen.). Cu acea ocazie, inculpatul a arătat nu se înţelegea deloc cu mama lui, întrucât aceasta îl contrazicea tot timpul, lucru care „nu-i plăcea”, că l-a contrazis şi în seara de 07 mai 2010, astfel că a prins-o de gât şi a strâns-o, cu intenţia de a o ucide. A mai menţionat că demult se gândea s-o omoare şi apoi să se sinucidă. A mai afirmat că după ce a prins-o de gât, ea a căzut în hol şi apoi nu s-a mai ridicat, el aşezându-se pe pieptul ei cu genunchii. Văzând că victima a decedat, s-a simţit slăbit şi a hotărât să se odihnească puţin, pentru ca ulterior, să-şi recapete forţa necesară pentru a se sinucide. S-a trezit dimineaţa în jurul orei 07,00 şi atunci a încercat să se sinucidă, provocându-şi o plagă tăiată cu un cuţit, în zona gâtului.

La data de 07 mai 2010 a fost efectuată autopsia medico-legală. Din raportul de autopsie medico-legală (f.66-69 dosar urm. pen.), a reieşit că moartea victimei K.G. a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirat traheo-pulmonar de sânge, în urma unui traumatism facial cu fractură cominutivă de piramidă nazală, hematoame periorbitale bilaterale, infiltrat conjuctival, plăgi contuze şi infiltrate sanguine buză superioară şi inferioară, hematoame şi echimoze la nivelul feţei şi al regiunii cervicale. Aceste leziuni s-au putut produce prin mecanismul de loviri directe repetate cu corp dur contondent şi comprimare între două planuri dure (posibil în condiţiile unei sugrumări), având legătură de cauzalitate directă cu decesul victimei. De asemenea, au fost descrise fracturi costale bilaterale, care s-au produs postmortem, printr-un mecanism de comprimare între două planuri dure. Au mai fost identificate leziuni traumatice la nivelul epicranian (plagă contuză), la nivelul cotului stâng, leziuni care s-au putut produce prin mecanismul de loviră de suprafeţe dure, posibil în condiţiile unei căderi în cadrul heteroagresiunii, intrând şi ele în lanţul cauzal.

S-a procedat la verificarea documentelor medicale care-l priveau pe inculpat, stabilindu-se că acesta fusese diagnosticat cu epilepsie de la vârsta de 4 ani, boala agravându-se progresiv, odată cu înaintarea în vârstă. În cursul anului 2006 a fost încadrat în gradul de handicap V, ţinându-se cont de boala psihică pe care o avea. În 15.03.2006 a fost reiterat diagnosticul „epilepsie, crzie grand mal frecvente şi tulburări psihice intercritice grave”.

Având în vedere datele medicale de mai sus, după intervenţia chirurgicală efectuată la nivel cervical, inculpatul a fost transferat la Clinica de Psihiatrie II Tg.Mureş, în perioada 10-13.05.2010, din biletul de externare reieşind următorul diagnostic: „tulburare delirantă paranoidă, tulburare organică de personalitate pe fond comiţial, epilepsie temporală cu crize polimorfe frecvente, encefalopatie infantilă sechelară”.

La data de 13 mai 2010, inculpatul a fost supus unei expertize medico-legale psihiatrice în cadrul I.M.L. Tg.Mureş. Din concluziile provizorii ale raportului de expertiză (f.87-89 dosar urm. pen.) a rezultat că diagnosticul mai sus-menţionat se confirmă şi că afecţiunile determină o stare de tulburare psihică cu afectarea discernământului, apreciindu-se însă că discernământul –la data comiterii faptei- nu era abolit, ci doar atenuat. Comisia de examinare, având în vedere gradul de pericol social pe care-l prezintă inculpatul, prin comportamentul impulsiv şi imprevizibil existent pe fondul bolii psihice, a propus aplicarea măsurilor de siguranţă cu caracter medical, în sensul internării obligatorii a inculpatului într-un spital. S-au indicat Spitalul Penitenciar Jilava, în cazul în care se va lua măsura arestării preventive, iar în caz contrar un spital psihiatric cu regim special.

După efectuarea expertizei psihiatrice, K.A. a fost audiat în calitate de învinuit (f.47-48 dosar urm. pen.), reiterând cele afirmate cu ocazia discuţiei din 07 mai 2010. A menţionat că se gândea de mai mult timp s-o omoare pe mama sa, întrucât aceasta îi făcuse mult rău, nu-l iubea şi-l contrazicea tot timpul. A arătat că ştia cum va muri ea, în sensul că el o va strânge de gât. Şi-a propus ca acest lucru să se întâmple în august 2010, dar pentru că femeia care-l îngrijea a plecat în data de 07 mai 2010 în Ungaria şi el trebuia să meargă acasă la victimă, a hotărât s-o omoare în ziua respectivă. Chiar i-a spus numitei Mento Iudith că se vor întâmpla „lucruri extraordinare”, fără a-i preciza însă că acest lucru înseamnă că-şi va omorî mama. Ajuns acasă la victimă, inculpatul afirmă că a aşteptat să se facă seară pentru ca vecinii să se culce şi el s-o poată omorî. Seara, a intervenit o nouă ceartă între cei doi, în contextul în care el a afirmat că M.I. şi-ar fi ajutat fiul cu suma de 15 milioane lei, iar victima l-a contrazis, spunându-i că era vorba de 12 milioane lei. Inculpatul a insistat şi a arătat cu degetele numărul 15, gândindu-se că victima se referă la cifra 12, pentru că lui îi lipsesc 3 degete de la o mână, fiindu-i amputate de mai mult timp. Atunci s-a enervat şi a hotărât s-o omoare, strângând-o de gât. Declară că este posibil s-o fi lovit şi cu pumnul în faţă, pentru că-şi aminteşte că a început să-i curgă sânge din acea zonă. După ce a văzut că nu mai mişcă, a întors-o de pe spate pe burtă „pentru a fi sigur că a murit”. A menţionat că uciderea ei era necesară, ea „atâta merita”, având în vedere că nu l-a iubit. Era conştient de faptul că va fi pedepsit de lege dacă o va ucide, dar, considera că „aşa trebuie să fac”. A mai afirmat că în ziua de 07 mai 2010, chiar înainte să meargă acasă la victimă, şi-a notat pe nişte bileţele ce trebuie să facă, adică cum trebuie s-o omoare. Aceste înscrisuri au fost aduse la procuror de către fratele inculpatului, K.G., fiind scrise în limba maghiară. Din conţinutul acestora se observă nemulţumirea şi chiar ura inculpatului faţă de mama sa, pe care o acuză de faptul că a vrut să scape de el şi că l-a internat la „nebuni”, doar pentru a scăpa de el. în unul din bileţele, există o afirmaţie „vei plăti scump ce ai dorit: cu viaţa ta”, precum şi o altă afirmaţie „mai devreme sau mai târziu, toată lumea îşi primeşte pedeapsa meritată”.

În privinţa încadrării juridice a faptei s-a apreciat de către parchet că este evidentă intenţia inculpatului de a suprima viaţa victimei, acesta a afirmat că a strâns-o de gât, s-a urcat pe ea şi a lovit-o până când a simţit că nu mai vorbeşte şi nu mai mişcă. Reacţia violentă a inculpatului, materializată în lovirea în mod repetat a victimei, în încercarea de a o sugruma, indică faptul că actele de violenţă au fost exercitate cu scopul suprimării vieţii. Mai mult decât atât, a declarat el însuţi că intenţiona de mai mult timp s-o omoare, ajungându-se astfel la concluzia că fapta a fost premeditată. Având în vedere şi gradul de rudenie dintre cei doi, apar ca întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art.174, art.175 lit.a, c Cod penal.

S-a considerat că există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale. Chiar dacă discernământul acestuia a fost afectat de boala psihică preexistentă, expertiza psihiatrică a concluzionat că avea discernământul păstrat, din datele de anchetă reieşind că fapta a fost comisă cu premeditare, ulterior inculpatul relatând împrejurările în care a săvârşit-o. Declaraţia lui a fost una completă şi coerentă legat de modalitatea de comitere a agresiunii, descrierile lui coroborându-se cu cele constatate cu ocazia cercetării la locul faptei şi cu leziunile constatate la autopsia medico-legală. Inculpatul a arătat că era în holul apartamentului când a prins-o cu mâinile de gât şi a trântit-o pe spate, după care s-a urcat pe ea, arătând că „probabil” a lovit-o şi cu pumnul în faţă.

Relevantă este şi declaraţia martorei T. R. B., care –locuind în apartamentul de deasupra- a menţionat că a auzit o bubuitură puternică „ca şi când ar fi căzut cineva din pat” în jurul orei 22,00, iar apoi cca. 2-3 minute a continuat să audă zgomote, nerealizând iniţial că provin din apartamentul dedesubt. Cel mai probabil zgomotul puternic a fost produs în momentul în care victima a fost trântită de inculpat pe hol, iar zgomotele ulterioare s-au produs ca urmare a lovirii în mod repetat a victimei de către acelaşi inculpat.

S-a mai arătat faptul că în apartament – împreună cu victima – nu se aflau alte persoane în afara inculpatului, dimineaţa uşa acestuia fiind găsită încuiată, iar inculpatul în bucătărie.

S-a mai stabilit că în cursul lunii decembrie 2005 şi ianuarie 2006, inculpatul a mai agresat-o pe mama sa, existând certificate medico-legale în acest sens, şi cu acele ocazii i-a cauzat leziuni la nivelul feţei şi la nivel cervical (filele 73-74 dosar urm. pen.). Apare relevant în conturarea vinovăţiei şi faptul că nu este prima dată când inculpatul exercită asemenea violenţe asupra mamei sale, natura şi localizarea leziunilor fiind asemănătoare în toate cele trei cazuri.

A fost audiat –în calitate de martor- şi numitul K.G., fratele victimei. Acesta a confirmat faptul că în cursul anului 2006 mama sa a fost agresată de două ori de către inculpat, în aceste împrejurări ea începând să se teamă tot mai des de acesta. În cursul anului 2006 inculpatul a fost internat la Spitalul de psihiatrie din Târnăveni, perioadă în care martorul şi victima au hotărât să îl mute pe inculpat într-un alt apartament. Astfel, după externare, inculpatul s-a mutat într-un apartament unde a fost îngrijit şi ajutat de către martora M.I., la cererea victimei. Martorul K.G. mai arată că inculpatul era foarte irascibil, crezând tot timpul că mama vrea să-i facă rău. În ziua da 07 mai 2010 a vorbit cu mama în jurul orei 15,00, aflând de la aceasta că inculpatul se află la ea şi că o să doarmă peste noapte acolo. În dimineaţa de 08 mai 2010, K.G. a fost sunat de fata unui vecin, care i-a spus că victima nu a fost văzută în acea dimineaţă şi că vecinii sunt îngrijoraţi pentru că, de obicei, ieşea în faţa blocului sau mergea în vizită la vecini. K.G. a pornit spre apartament, constatând că nu poate deschide uşa cu cheia, întrucât aceasta este blocată din interior. A sunat la telefoanele din casă, dar nu a răspuns nimeni. Atunci a decis să intre în casă, pe balcon, apartamentul fiind la parter. Trecând pe lângă geamul de la bucătărie, l-a observat pe inculpat aşezat pe bancheta din bucătărie, după care G. a rupt plasa de la geamul balconului (acesta fiind deschis) şi a pătruns pe balcon şi apoi în locuinţă, pe uşa deschisă a balconului. A observat victima decedată în holul apartamentului şi pe inculpat în acelaşi loc în bucătărie. Când l-a văzut, inculpatul s-a tăiat la gât cu un cuţit pe care-l avea în mână (f. 58-59 dosar urm. pen.).

Din declaraţia martorei M.I. –persoana care a stat în ultimii 3 ani cu inculpatul, reiese că acesta se arăta foarte supărat de faptul că mama lui l-a trimis la Târnăveni şi că apoi, l-a mutat de acasă, afirmând că o s-o înveţe el cum să vorbească cu el şi că, „o să se întâmple ceva”. Nu i-a spus martorei vreodată că intenţionează să-şi omoare mama. Martora mai confirmă că bileţelele depuse la dosar au fost scrise cu câteva luni înainte de către inculpat (f.60-61 dosar urm. pen.)

Analizând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală (filele 1-131), materialul probator administrat în cursul cercetării judecătoreşti; respectiv declaraţia inculpatului K.A. (f.40), declaraţia părţii civile K.G. (f.64), înscrisuri (filele 27-37, 65-66), declaraţiile martorilor T. R. B. (fila 67), Fokt Mihail (f.68), M.I. (f.69), instanţa reţine următoarea stare de fapt:

Inculpatul K.A. este fiul victimei K.G. şi deşi relaţia dintre cei doi era apropiată, o perioadă chiar locuind împreună, începând cu anul 2005, inculpatul a început să aibă tulburări de comportament, se contrazicea cu mama sa pe diverse teme insignifiante cu care se confruntau zi de zi, aspecte relevate chiar de inculpat (f.40 dosar fond), însă şi de fratele acestuia, partea civilă K.G. (f.64), precum şi de martorii reaudiaţi în faza de judecată Fokt Mihail (f.68), M.I. (f.69). Aceste mici certuri au degenerat însă în acte de violenţă, aşa cum a relatat chiar martorul Fokt Mihail, vecin şi prieten cu victima şi care a fost nevoit înainte cu un an de incidentul din speţă să spargă uşa de la apartamentul victimei, şi să stopeze o astfel de ceartă şi după cum rezultă chiar din certificatele medico-legale depuse în probaţiune la dosar de partea civilă (f.65, 66 dosar fond).

Dată fiind comportamentul din ce în ce mai violent al inculpatului, acesta a fost internat de mama sa la Clinica de psihiatrie II Tg.Mureş cu diagnosticul „tulburare psihotică de tip delirant-paranoid. Tulburare organică de personalitate pe fond epileptic, epilepsie temporară cu crize polimorfe (filele 40-42 dosar urm. pen.).

La externare, victima a preferat să-i găsească inculpatului o locuinţă separată şi să-i angajeze o femeie care să aibă grijă de el în persoana martorei Mento Judita (f.69 dosar fond). Faptul că a fost nevoit să locuiască separat de mama lui, l-a determinat pe inculpat să o urască din ce în ce mai mult, inclusiv martora constatând acest fapt (f.69 dosar fond), inclusiv era supărat că a fost internat la clinica de psihiatrie. Anterior incidentului din speţă, respectiv înainte cu două luni, inculpatul a fost surprins de martora enunţată anterior, în timp ce scria pe nişte bileţele, ulterior găsite de fratele inculpatului prin care acesta din urmă îşi exprima ura şi nemulţumirea în ce priveşte victima şi o acuza pentru că l-a internat la nebuni pentru a scăpa de el, concluzionând că pentru toate acestea, mama lui va plăti cu viaţa ei ca o pedeapsă binemeritată. Prin urmare, inculpatul a început să pregătească momentul în care urma să suprime viaţa mamei sale, în gând încolţindu-i ideea de răzbunare pentru tot ce a pătimit din cauza victimei, fiind ferm convins că aceasta e responsabilă pentru tot ce i se întâmplă neplăcut în viaţă, chiar şi pentru un incident casnic constând în pierderea a trei degete de la mână de către inculpat (fila 68 dosar fond, declaraţia martorului Fokt Mihail).

Ocazia ca inculpatul să îşi pună în practică gândurile negre care nu-i dădeau pace de un timp, s-a ivit la data de 7 mai 2010 când martora M.I. care îl îngrijea, a fost nevoită să plece la nunta unei nepoate în Ungaria şi inculpatul a rămas în grija mamei sale. Anterior plecării martorei, acesta însă a devenit iritat întrucât mama sa nu a fost de acord ca şi inculpatul să plece la acea nuntă, deşi practic acesta nu avea nicio legătură de rudenie sau prietenie cu martora şi cu nepoata acesteia.

În cursul zilei, atât victima cât şi inculpatul s-au comportat normal, şi chiar au fost la piaţă, fiind văzuţi de mama martorei T. R. B. (fila 67), însă, în cursul nopţii, în jurul orei 22,00, martora, care locuia deasupra apartamentului victimei, a auzit zgomote ciudate, ca şi cum cineva ar fi căzut şi s-ar fi lovit, zgomote care nu au durat mai mult de 2 minute, astfel că nu s-a alarmat. Cu toate acestea, dimineaţă, în cursul zilei de 8.05.2010, martora a alertat şi alţi vecini, pe martorul Fokt Mihail (fila 68 dosar fond) întrucât mama sa nu a văzut-o pe victima K.G., ca în fiecare dimineaţă, în grădina din faţa blocului, udându-şi florile, astfel că a devenit suspicioasă. Martorul, prin fiica sa, a alertat pe partea civilă K.G., fratele inculpatului (f.64 dosar fond) care a reuşit să intre în locuinţa mamei sale pe geamul de la balcon, apartamentul fiind situat la parter, după ce în prealabil nu a reuşit să deschidă uşa de la intrare, fiind blocată.

Odată pătruns în apartament, a văzut-o pe mama sa căzută pe burtă, cu capul în jos, în faţa uşii de intrare, în holul locuinţei şi a constatat că nu mai respiră. Totodată l-a văzut pe inculpat stând pe o bancă în bucătărie, care a încercat să se sinucidă cu un cuţit însă intenţia sa a fost stopată de partea civilă.

Se pare că în seara zilei precedente a existat o discuţie contradictorie între inculpat şi mama sa, pe tema sumei de bani pe care ar fi dat-o martora M.I. fiului său, victima contrazicându-l pe inculpat că e vorba de 1.200 de lei nu de suma de 1.500 de lei, cum afirma inculpatul. În timp ce făcea această afirmaţie victima  gesticula cu degetele de la mână forma cifrei 12, iar inculpatul, vădit iritat şi imaginându-şi pe fondul problemelor psihice că victima se referă la faptul că îi lipsesc 3 degete  de la o mână, fiindu-i amputate în urma unui accident casnic, într-un acces de furie, a hotărât să o ucidă. Astfel a strâns-o de gât cu ambele mâini până i-a suprimat viaţa şi a întors-o pe burtă apoi, pentru a fi sigur că a decedat. Acesta a recunoscut în detaliu fapta comisă pe tot parcursul procesului penal şi nu a manifestat vreun regret, apreciind că victima a greşit pentru că l-a contrazis şi nu mai rezista astfel la infinit (f.40 dosar fond).

Din procesul-verbal de cercetare la faţa locului coroborat cu pozele judiciare (f. 1-20) rezultă cruzimea cu care inculpatul a agresat-o pe mama sa, chiar dacă în acele momente de rătăcire mentală avea discernământul atenuat, conform concluziilor raportului de expertiză medico-legală psihiatrică (f. 87-89 dosar urm. pen.).

Potrivit raportului de autopsie medico-legal (f. 66-69 dosar urm. penală) moartea victimei K.G. a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirat traheo-pulmonar de sânge, urmare a unui traumatism facial cu fractură cominutivă de piramidă nazală, hematoame periorbitale bilaterale, infiltrat subconjunctival, plăgi contuze multiple şi infiltrate sanguine importante buză superioară şi inferioară, hematoame şi echimoze faciale şi la nivelul regiunii cervicale. Aceste leziuni s-au produs nu doar printr-o simplă strângere de gât, cum a afirmat inculpatul, ci prin loviri directe, repetate cu un corp dur contondent şi comprimare între două planuri dure (posibil în condiţiile unei sugrumări), toate acestea conducând în final la decesul victimei.

Toate aceste considerente, prin prisma ansamblului probator administrat pe tot parcursul procesului penal, conduc la concluzia vinovăţiei sub forma intenţiei directe a inculpatului, pentru fapta pentru care a fost dedus judecăţii, cea de omor calificat prev. de art.174, art.175 lit.a, c Cod penal.

În drept, fapta inculpatului K.A., care la data de 7.05.2010, în jurul orei 2200, pe fondul unei discuţii contradictorii insignifiante, a aplicat multiple lovituri directe cu pumnii sau cu alt corp contondent mamei sale, victima K.G., în zona feţei şi a capului, precum şi de a-i cauza leziuni prin sugrumare, provocându-i acesteia o hemoragie puternică, care a dus imediat la deces prin asfixie mecanică (aspirat de sânge), faptă comisă în condiţiile premeditării acesteia un interval mai lung de timp, de circa 2 luni, după cum a rezultat din bileţelele scrise de inculpat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art.174, art.175 lit.a, c Cod penal.

La dozarea şi individualizarea pedepsei aplicabile acestuia, conform dispoziţiilor art.72 Cod penal, vom ţine cont că acesta a recunoscut parţial fapta comisă, deşi nu a regretat-o sincer, aceasta e deosebit de gravă, cu atât mai mult cu cât inculpatul plănuia de mult să-şi ucidă mama, cu 2 luni înainte hotărându-se să facă acest pas când i se va ivi ocazia, întrucât o detesta pentru toate relele care i s-au întâmplat, indiferent dacă aveau sau nu legătură cu aceasta, circumstanţele reale ale comiterii faptei, bestialitatea cu care şi-a lovit propria mamă care l-a susţinut moral, vârsta înaintată a victimei, toate aceste criterii impun aplicarea unui regim sancţionator drastic inculpatului, însă înspre minimul special prevăzut de lege, având în vedere discernământul atenuat al acestuia.

Astfel, vom condamna inculpatul K.A. la pedeapsa de 17 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de omor calificat prev. de art.174, art.175 literele a, c Cod penal şi vom dispune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev, la art.64 alin.1 lit.a,b Cod penal, în temeiul art.65, 66 Cod penal, pe o durată de 7 ani după executarea pedepsei sau graţierea totală, a restului de  pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.

Vom deduce din pedeapsa aplicată inculpatului reţinerea şi arestul preventiv, începând cu data de 13.05.2010 la zi, conform art.88 Cod penal raportat la art.357 alin.2 litera a Cod procedură penală.

Vom menţine inculpatul în stare de arest preventiv, conform art.350 alin.1 Cod penal.

Vom aplica inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.71 Cod penal constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art.64 alin.1 lit.a,b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

Întrucât din informaţiile medicale aflate la dosarul de urmărire penală şi din relaţiile comunicate recent de la locul de detenţie al inculpatului (f. 63 dosar fond, filele 27-37 dosar fond) rezultă că tulburările de care suferă acesta sunt destul de grave fiind necesară chiar internarea sa medicală în cursul detenţiei, vom dispune aplicarea măsurii de siguranţă a obligării inculpatului la tratament medical pe durata executării pedepsei şi în continuare, până la însănătoşire, conform dispoziţiilor art.113 alin.1, 3 Cod penal raportat la art.429 alin.3 şi următoarele Cod procedură penală, întrucât luarea măsurii internării medicale se poate fi dispusă de instanţă cu caracter definitiv, în ipoteza opţiunii către o soluţie de condamnare cum e cazul în speţă, aşa cum se specifică şi la art.114 Cod penal. Această măsură poate fi însă luată pe parcursul executării pedepsei de către medicii de la locul de detenţie.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, partea civilă K.G., fratele inculpatului şi fiul victimei s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 lei daune morale (f.23-25 dosar fond), constând în suferinţa deosebită prin care trece, inclusiv sentimentul de ruşine pe care îl resimte faţă de rude şi prieteni. Întrucât pierderea mamei, pentru oricare dintre noi, inclusiv pentru partea civilă, nu poate fi estimată prin nimic, pierderea părţii civile fiind irecuperabilă şi pentru o echitabilă cuantificare a acesteia, îi vom acorda părţii civile daunele morale aşa cum le-a solicitat.

Prin urmare, vom admite acţiunea civilă formulată de succesorul victimei K.G., partea civilă K.G. şi vom obliga inculpatul K.A. la plata sumei 50.000 de lei în favoarea acesteia cu titlu de daune morale, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.14 alin.3 litera b şi alin.5 Cod procedură penală.

Totodată, vom mai face aplicarea art.357 alin.2 lit.e) Cod procedură penală şi a art.191 alin.1 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII  HOTĂRĂŞTE

Condamnă inculpatul K.A.  la pedeapsa de 17 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de omor calificat prev. de art.174, art.175 literele a,c Cod penal şi dispune aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev, la art.64 alin.1 lit.a,b Cod penal, în temeiul art.65, 66 Cod penal, pe o durată de 7 ani după executarea pedepsei sau graţierea totală, a restului de  pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului reţinerea şi arestul preventiv, începând cu data de 13.05.2010 la zi, conform art.88 Cod penal raportat la art.357 alin.2 litera a Cod procedură penală.

Menţine inculpatul în stare de arest preventiv, conform art.350 alin.1 Cod penal.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.71 Cod penal constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art.64 alin.1 lit.a,b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

Aplică inculpatului măsura de siguranţă a obligării la tratament medical psihiatric pe durata executării pedepsei şi în continuare până la însănătoşire, conform art.113 alin.1,3 Cod penal raportat la art.429 alin.3 şi următoarele Cod procedură penală.

Admite acţiunea civilă formulată de succesorul victimei K.G., partea civilă K.G., cu domiciliul în Tg.Mureş, , jud.Mureş şi obligă inculpatul K.A. la plata sumei 50.000 de lei în favoarea acesteia cu titlu de daune morale, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.14 alin.3 litera b şi alin.5 Cod procedură penală.

Dispune restituirea unui cuţit ridicat de la locul faptei şi indicat în procesul-verbal întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş în dosar nr.241/P/2010 la data de 8.05.2010 introdus în plicul nr.3 şi aflat la instituţia indicată, acesta aparţinând victimei, părţii civile K.G., conform art.357 alin.2 litera e Cod procedură penală.

Obligă inculpatul la plata sumei de 2099 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi a cercetării judecătoreşti, în temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, din care sumele de 400 lei, onorariile avocaţilor din oficiu din fazele de urmărire penală şi judecată, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Mureş.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunţare pentru reprezentanta Parchetului şi partea civilă, de la comunicare pentru inculpat.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2010.

Domenii speta

Spete similare