Drept contencios administrativ. Restituire taxa poluare. Implementarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a u.e. (c-402/09 – Cauza tatu)

Prin cererea înregistrata  pe  rolul  acestui  tribunal la  data  de  13 aprilie 2011, reclamantul  MV,  a chemat în  judecata  ADMINISTRATIA  FINANTELOR  PUBLICE  SLOBOZIA  si DIRECTIA  GENERALA A  FINANTELOR  PUBLICE IALOMITA,  ambele  cu  sediul  în Slobozia, str.Matei  Basarab, nr.14, judetul Ialomita,  solicitând  anularea  deciziei nr.332/7 decembrie 2010, emisa de  pârâta  D.G.F.P. Ialomita  si,  pe  cale  de  consecinta, desfiintarea  deciziei  de  calcul a  taxei de  poluare  pentru  autovehicule  nr.23474/15 noiembrie 2010  si  restituirea  sumei  de  3.595 lei,  actualizata  cu  rata  dobânzii  legale,  precum  si  plata  cheltuielilor  de  judecata .

În  motivarea cererii sale,  reclamantul a  aratat  ca a  achizitionat  un  autoturism  second – hand  dintr-un  stat  al  Uniunii  Europene,  iar  pentru  înmatricularea  acestuia  a  fost  obligat  sa  achite  taxa  auto  d e poluare .

Considera  reclamantul  ca  perceperea  acestei  taxe  este  contrara normelor  Comunitatii  Europene  întrucât  ea  se  constituie  într-un  depozit  discriminatoriu  care  încalca  principiul  liberei  circulatii a produselor  între  statele  U.E.

În  dovedirea  cererii  sale, reclamantul a  solicitat  proba  cu  înscrisuri .

În  drept,  reclamantul  si-a  întemeiat  cererea  sa  pe dispozitiile  Tratatului  Comunitatii  Europene,  Constitutia  României  si  Codul de  procedura  civila .

Cererea  a  fost legal  timbrata  cu  suma  de  39 lei -  taxa  timbru  si 0,5 lei  timbru  judiciar .

Prin  întâmpinare, pârâta  D.G.F.P.  Ialomita a  solicitat respingerea cererii  reclamantului,  considerând  ca  încasarea  taxei de  poluare  este  legala  si se  sprijina  pe  dispozitiile  O.U.G. nr.50/2008,  dispozitii  care  în  ultima  forma a  actului  normativ  sunt  în  concordanta  cu normele C.E.

S-a  solicitat  totodata de  catre  pârâta  introducerea  în  cauza,  în  calitate de chemat  în  garantie,  a  Administratiei  Fondului  pentru Mediu,  întrucât taxa  perceputa  reclamantului se varsa  în  acest  fond,  iar  în  situatia în  care s-ar  admite  actiunea  reclamantului  chematul în  garantie  sa  fie  obligat  sa  achite  pârâtului  suma  solicitata de  reclamant.

La  rândul  sau,  pârâta  A.F.P.  Slobozia,  prin  întâmpinare,  a  solicitat  de  asemenea  respingerea  ca  neîntemeiata a  cererii  reclamantului,  sustinând  ca  dispozitiile cuprinse  în  O.U.G. nr.50/2008  sunt  în  concordanta  cu  Tratatul  Comunitatii  Europene.

Din  actele  si  lucrarile  dosarului,  tribunalul  retine  urmatoarele :

Pentru  înmatricularea  unui  autoturism marca  OPEL  achizitionat de reclamant  din  Franta,  s-a  perceput  taxa  de  poluare,  potrivit deciziei  de  calcul din 15 noiembrie 2010  în  suma de  3.595 lei,  decizie  emisa de  pârâta  A.F.P. Slobozia .

Împotriva  acestei  decizii,  în  conditiile  art.205  si  urmatoarele  Cod  procedura  fiscala,  reclamantul a  formulat  contestatie,  contestatie  care  a  fost  respinsa de  pârâta  D.G.F.P. Ialomita,  potrivit  deciziei  nr.332/7 decembrie 2010.

În  ambele  situatii  pârâtele  organe  fiscale  au  motivat  faptul  ca  perceperea  si  calculul  taxei de  poluare  sunt  legale  si  au  la  baza  dispozitiile  O.U.G. nr.50/2008,  dispozitii  care  sunt  în  concordanta  cu  normele  Tratatului  Comunitatii  Europene.

Cererea  formulata de  reclamant  apare  întemeiata  pentru  urmatoarele considerente:

Potrivit  art.1 alin.1  din  O.U.G. nr.50/2008,  cu  modificarile  ulterioare  rezulta  ca  se  instituie  plata  taxei de  poluare  pentru  autovehiculele  reglementate  de  art.3 alin.1  din  acelasi  act  normativ,  respectiv  autovehiculele  din  categoriile  M1, M3 si M1-M3,  astfel  cum  acestea  sunt  definite  în RNTR2.

Rezulta  din  cuprinsul  art.7 lit.a  din O.U.G. nr.50/2008  ca  obligatia  de  plata a  taxei de  poluare  intervine  cu  ocazia  primei  înmatriculari  a  unui  autovehicul  în  România.

Din  economia  acestui  din  urma  text de  lege  se  poate  retine  existenta  unei  discriminari  atunci  când  autovehiculele  înmatriculate  într-un  stat  comunitar,  la  prima  înmatriculare  în  Române  li  se  percepe  taxa  de  poluare,  în  schimb  autovehiculelor  similare  aflate  pe  piata  interna,  la  reînmatriculare  în  urma  vânzarii  acestora,  aceasta  taxa  nu  s e percepe.

Se poate concluziona ca aceasta practica instituita potrivit O.U.G. nr. 50/3008 încalca principiul liberei circulatii a produselor între statele U.E. afirmat de art. 28 din T.C.E., actualmente art. 34 din TFUE si cel al instituirii unor taxe discriminatorii reglementate de art. 90 din T.C.E., actualmente art. 110 din TFUE întrucât masurile fiscale  sunt astfel stabilite încât descurajeaza punerea în circulatie în România a tuturor autovehiculelor de ocazie, cumparate din state membre, fara însa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie, cu vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala.

Rezulta aceasta concluzie cu suficienta convingere si din hotarârea Curtii de Justitie a U.E. din 7 aprilie 2011 (C-402/09 Cauza Tatu), când aceasta curte, având a da un raspuns unei întrebari preliminare formulata în temeiul art. 234 C.E. de Tribunalul Sibiu a statuat ca reglementarile O.U.G. nr. 50/2008 nu asigura neutralitatea taxei de poluare în privinta vehiculelor de ocazie importate si a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul national anterior instituirii taxei mentionate, si ca prin aceasta se încalca dispozitiile art. 90 din fostul T.C.E., actualmente art. 110 din TFUE.

Asa fiind, existând o contradictie între norma interna si norma comunitara, în cauza îsi gaseste aplicarea dispozitiile art. 148 din Constitutie, care prevad ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana prevederile tratatelor constitutive precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2) iar Parlamentul, Presedintele, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor din actul de aderare asumate prin Legea nr. 157/2005.

De altfel jurisprudenta Curtii Europene de Justitie a stabilit ca legea care se îndeparteaza de tratat nu ar putea sa duca la anularea lui, dat fiind natura sa originara si speciala, fara a-l lipsi de caracterul de lege comunitara.

Acest principiu stabilit în cauza COSTA/ENEL(1964) a stabilit si relatia dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre, aratând ca dreptul comunitar este o ordine juridica independenta care are prioritate de aplicare chiar si în fata dreptului national ulterior.

Asa fiind, constatându-se neconcordanta dintre norma interna (O.U.G. nr. 50/2008) si norma comunitara (TCE actualmente TFUE) tribunalul urmeaza a admite ca întemeiata actiunea reclamantului si a dispune restituirea sumei încasata de la acesta cu titlu de taxa auto de poluare.

Totodata, fiind o suma încasata necuvenit cu titlu de taxa fiscala, urmeaza ca organele fiscale sa achite si dobânda legala calculata potrivit art. 124 Cod procedura fiscala la data restituirii efective a taxei încasate.

Cu privire la cererea de chemare în garantie a Administratiei Fondului pentru Mediu si aceasta urmeaza a fi admisa ca întemeiata.

Astfel, potrivit art. 60 si urmatoarele Cod procedura civila partea poate sa cheme în garantie o alta persoana împotriva careia ar putea sa se îndrepte când ar cadea în pretentii cu o cerere în garantie sau în despagubire.

Cum potrivit art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 sumele încasate cu titlu de taxa de poluare pentru autoturism se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu si se gestioneaza de Administratia Fondului pentru Mediu iar pârâta Administratia Finantelor Publice Slobozia a cazut în pretentii, urmeaza a admite cererea de chemare în garantie si a obliga chematul în garantie catre pârâta Administratia Finantelor Publice Slobozia la plata sumei achitata de acesta reclamantului.

La cererea reclamantului, potrivit art. 274 Cod procedura civila pârâtele Administratia Finantelor Publice Slobozia si D.G.F.P. Ialomita urmeaza a fi obligate si la plata cheltuielilor de judecata în suma de 3.950 lei catre reclamant.

Asa fiind, pentru aceste considerente urmeaza a admite ca întemeiata cererea formulata de reclamantul MV împotriva pârâtelor Administratia Finantelor Publice Slobozia si D.G.F.P. Ialomita.

Urmeaza a dispune anularea deciziei nr. 332 din 7 decembrie 2010 emisa de pârâta D.G.F.P. Ialomita si admitând contestatia formulata de reclamant va dispune desfiintarea deciziei de calcul a taxei de poluare nr. 23474 din 15  noiembrie 2010, emisa de pârâta Administratia Finantelor Publice Slobozia.

Va dispune obligarea pârâtei Administratia Finantelor Publice Slobozia catre reclamant la restituirea sumei de 3.595 lei precum si a dobânzilor legale aferente, calculate potrivit art. 124 Cod procedura fiscala la  data  platii  efective.

Va obliga pârâtele D.G.F.P. Ialomita si Administratia Finantelor Publice Slobozia la plata catre reclamant a sumei de 39,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Va admite ca întemeiata cererea de chemare în garantie si va obliga chemata în garantie Administratia Fondului pentru Mediu catre pârâta Administratia Finantelor Publice Slobozia la plata sumei achitata de aceasta cu titlu de suma încasata necuvenit reprezentând taxa de poluare si dobânzi legale, catre reclamant.

Domenii speta

Spete similare