Pensie întreţinere

Dosar nr. 2335/280/2010

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 130/R/MF

Şedinţa publică de la 26 Noiembrie 2010

Completul compus din:

S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de  pârâtul

D.I. împotriva sentinţei civile nr. 6831/08.09.2010 pronunţată de judecătoria 

Piteşti în dosarul nr. 2335/280/2005, intimată fiind reclamanta D.I.A.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  a răspuns recurentul pârât

asistat de av.S, lipsă fiind  intimata reclamantă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care:

Av. S.U.depune la dosar  împuternicire avocaţială emisă de Baroul Argeş

pentru  recurentul pârât , chitanţa nr. 92/2010 reprezentând dovada achitării

onorariului de avocat  şi 2 fluturaşi de salariu . Totodată, solicită admiterea cererii

de preschimbare a termenului de judecată din data de 04.03.2011 formulată de

recurentul pârât .

Tribunalul , în camera de consiliu , admite cererea de preschimbare a

termenului de judecată din data de 04.03.2011 formulată de  recurentul pârât  şi

preschimbă termenul la această dată, respectiv 26.11.2010. Totodată, reţine că

dovezile de citare pentru acest termen de judecată au fost restituite la dosar .

Recurentul pârât arată că nu mai are cereri de formulat .

Tribunalul, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de

judecată şi acordă cuvântul asupra acestuia .

Recurentul pârât D. I. , prin apărător , solicită  admiterea recursului aşa

cum a fost formulat în scris , modificarea sentinţei în sensul  respingerii acţiunii, cu

cheltuieli de judecată . În subsidiar , solicită admiterea recursului , modificarea cotei 

procentuale de 25% din veniturile recurentului pârât la un procent mai mic ,

corespunzător stării actuale de nevoie a intimatei reclamante. În susţinerea

recursului arată că  instanţa de fond nu a avut în vedere toarte probele administrate

în cauză şi  că nu sunt  îndeplinite cumulativ cele două condţii,  respectiv starea de 

nevoie şi incapacitatea de a muncii . Arată că referitor la starea de nevoie  se reţine

că  intimata nu îşi poate procura  cele necesare traiului , deşi din depoziţia

martorului  S. F. rezultă că  intimata locuieşte împreună cu  mama sa într-un

apartament cu 3 camere unde are toate condiţiile . În ce priveşte starea de sănătate,

arată că  din înscrisurile depuse la dosar  nu rezultă că  intimata reclamantă ar avea

o suferinţă cronică  şi nu poate muncii . Arată că în prezent, aşa cum rezultă din

adresa emisă de Universitatea Spiru Haret,  intimata reclamantă frecventează o

formă de învăţământ - frecvenţă redusă. Mai arată că  cota de 25%  din venitul

recurentului pârât este exagerată  şi că nu s-a avut în vedere că  intimata reclamantă 

nu locuieşte într-un centru universitar , departe de casă,  spre a interveni cheltuieli 

de cazare , transport  şi alte cheltuieli necesare  la frecventarea unei  facultăţi – curs

de zi . 

INSTANŢA

Asupra recursului civil de faţă:

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data

de 04.02.2010 sub nr.2335/280/2010, reclamanta D.I.A. a solicitat în contradictoriu

cu pârâtul D.I , tatăl său, obligarea acestuia la plata unei pensii de întreţinere în

procent de 25 % lunar din veniturile nete obţinute de acesta, de la locul său de

muncă, începând cu data introducerii prezentei cereri şi până la terminarea studiilor,

cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat  că prin sentinţa civilă

nr.376/13.01.1994 a Judecătoriei Piteşti pârâtul a fost obligat la pensie de

întreţinere până la majoratul reclamantei, sumă ce a fost plătită până în luna iulie

2009 atunci când reclamanta a împlinit 18 ani.

Arată în continuare că în prezent este studentă în anul I la Universitatea

Spiru Haret Braşov- Specializarea Administraţie Publică şi se află în imposibilitatea

obiectivă de a munci, întrucât este în continuarea studiilor la Forma de Învăţământ

Frecvenţă Redusă şi se pregăteşte pentru a se transfera la cursuri de zi. Toate

cheltuielile legate de şcolarizarea sa sunt suportate de către mamă, în vreme ce tatăl

nu a vrut niciodată să o ajute pentru a-şi termina studiile.

În drept, au fost invocate disp.art.86,93,94 C.fam.

Sub aspectul probelor, s-a solicitat proba cu acte, interogatoriul pârâtului şi

relaţii de la locul de muncă al acestuia, fiind depuse la dosar în copie sentinţa civilă

nr.376/13.01.1994 a Judecătoriei Piteşti şi certificatul de naştere al minorei.

Pârâtul, legal citat, a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat

respingerea cererii formulate de reclamantă, întrucât aceasta nu este studentă la o

formă de învăţământ de zi ci la învăţământul cu frecvenţă redusă, se prezintă doar

la examene, motiv pentru care ar avea posibilitatea să se încadreze în muncă pentru

a-şi continua studiile.

Dimpotrivă reclamanta a fost cea care, deşi primea lunar ajutorul financiar

din partea pârâtului, a refuzat să ţină legătura cu tatăl său.

În drept, cererea nu este motivată.

Sub aspectul probelor, pârâtul a solicitat proba cu acte, un martor şi relaţii de

la Universitatea Spiru Haret.

La termenul de judecată din data de 12.05.2010 instanţa a admis la solicitarea

părţilor proba cu acte, interogatoriu, proba testimonială cu câte un martor, precum

şi relaţii de la Universitatea Spiru Haret.

S-a administrat la termenul de judecată din data de 23.06.2010 interogatoriul

ambelor părţi, iar ulterior au fost audiaţi martorii C. F. şi S. F. C., declaraţiile

acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

S-a depus totodată adeverinţa nr.53/17.05.2010 emisă de locul de muncă al

pârâtului SC .X  SRL.

Reclamanta a depus la dosar un set de înscrisuri.

La solicitarea instanţei, Universitatea Spriru Haret a depus adresa

nr.3655/25.08.2010 însoţită  de înscrisuri cu privire la situaţia şcolară a reclamantei.

Prin sentinţa civilă nr. 6831/08.09.2010 pronunţată de Judecătoria  Piteşti, a

fost admisă cererea formulată de  reclamanta D.I.A., în contradictoriu cu pârâtul

D.I..

S-a dispus obligarea pârâtului la plata în favoarea reclamantei a unei pensii de

întreţinere în procent de 25% lunar din veniturile nete realizate de acesta, începând

cu data introducerii prezentei cereri, 04.02.2010 şi până la terminarea studiilor de

către reclamantă, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

A fost obligat pârâtul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată către reclamantă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut

următoarele:

Reclamanta este fiica pârâtului D.I., iar prin sentinţa civilă

nr.376/13.01.1994 a Judecătoriei Piteşti, pârâtul a fost obligat să plătească pensie de

întreţinere în favoarea minorei D.I.A. până la majoratul său în sumă de 18.000 lei

vechi lunar.

Prin prezenta cerere reclamanta solicită obligarea în continuare a pârâtului la

plata pensiei de întreţinere având în vedere faptul că deşi a ajuns la vârsta

majoratului, este în continuarea studiilor.

Instanţa a reţinut că potrivit art.86 alin.1 din Codul familiei, obligaţia de

întreţinere există între părinţi şi copii, descendentul având drept la întreţinere

oricare ar fi pricina nevoii în care se află, cât timp este minor, precum şi pentru

perioada în care, devenind major se află în efectuarea studiilor, dar nu mai târziu de

împlinirea vârstei de 26 de ani, întreţinerea fiind datorată potrivit cu nevoia celui

care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, potrivit art.94 din Codul

familiei.

Aşadar, pentru ca o persoană să poate cere întreţinere, trebuie să

îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: starea de nevoie şi incapacitatea de a

munci.

Prin stare de nevoie se înţelege situaţia în care se găseşte o persoană care nu

îşi poate procura cele necesare traiului, aflându-se în nevoie persoana care nu are

venituri, fie dobândite prin muncă, fie produse de bunurile sale.

În speţa de faţă, astfel cum a rezultat din declaraţia martorei S.F., reclamanta

locuieşte împreună cu mama sa în apartamentul proprietatea mamei, nu are în

prezent un loc de muncă şi nici bunuri proprietate personală având de asemenea şi

probleme de sănătate, astfel cum se reţine şi din actele depuse la dosarul cauzei.

În privinţa condiţiei referitoare la incapacitatea de a munci, în general aceasta

provine din boală sau bătrâneţe, însă prin incapacitate de muncă nu trebuie să se

înţeleagă numai o incapacitate absolută datorită unor cauze de ordin fiziologic,

medical ci şi incapacitatea care derivă din satisfacerea unor cerinţe de ordin social

cum este aceea a descendentului major aflat în continuarea studiilor.

În speţa de faţă, potrivit relaţiilor furnizate de Universitatea Spiru Haret,

reclamanta este studentă a acestei universităţi, înscrisă la Facultatea de Ştiinţe

Administrative Braşov, specializarea Administraţie Publică, la forma de învăţământ

frecvenţă redusă, în anul I de studii.

Sub aspectul dreptului la întreţinere, nu are nici o relevanţă dacă sunt urmate

cursurile unei instituţii de învăţământ particulare sau de stat, întrucât izvorul

obligaţiei de întreţinere este acelaşi, anume îndatorirea părinţilor de a asigura

educarea şi instruirea copilului lor.

Apărările pârâtului în sensul că reclamanta ar putea să lucreze având în

vedere forma de învăţământ la care aceasta este înscrisă sunt combătute de relaţiile

furnizate de universitate, în sensul că şi la această formă de învăţământ se

organizează lecţii de sinteză trimestrială conform anexelor depus la dosar pe care

studenta le-a frecventat cu regularitate la sediul facultăţii din Braşov.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recursul pârâtul D. I., care susţine că 

sentinţa este netemeinică şi nelegală,  întrucât din probele administrate nu rezultă

starea de nevoie  şi incapacitatea de muncă  a reclamantei.

Reclamanta locuieşte împreună cu mama sa, într-un apartament cu 3

camere, unde are toate condiţiile , este bine îngrijită şi îmbrăcată. Reclamanta nu

suferă de boli cronice care să necesite îngrijire specială şi urmează o formă de

învăţământ cu frecvenţă redusă, aşa cum rezultă din relaţiile furnizate de

Universitatea Spiru Haret.

La stabilirea  cuantumului pensiei de întreţinere, în procent maxim, de 25

%,  prima instanţă nu a ţinut seama de posibilităţile/nevoile recurentului.

Recursul nu a fost motivat în drept.

Tribunalul,  în raport de disp.art.306 alin.3 Cod pr.civilă,  va proceda la 

încadrarea argumentelor  recurentului în motivele prev.de art.304 Cod pr.civilă.

În plus,  tribunalul, în raport de disp.art.3041  Cod pr.civilă, va examina

cauza sub toate aspectele , reţinând că recursul este declarat împotriva unei hotărâri

care, potrivit legii,  nu poate fi atacată cu apel.

Din argumentele recurentului,  rezultă că se critică sentinţa  sub aspectul

greşitei interpretări a probelor (netemeiniciei) şi sub aspectul  greşitei aplicări a legii

(art.304 pct.9 cod pr.civilă).

Examinând actele dosarului şi sentinţa recurată, tribunalul va reţine:

Reclamanta D.I.A. , născută la XX.XX.1990 (f.7) este fiica  pârâtului D.I.

şi a lui D.N.C.

Prin sentinţa civilă nr.376/13.01.1994,  rămasă irevocabilă (f.5, 6),

Judecătoria Piteşti a dispus desfacerea căsătoriei părinţilor reclamantei şi a

încredinţat-o  pe reclamantă spre creştere şi educare mamei sale.

Pârâtul a fost obligat să plătească în favoarea reclamantei o pensie de

întreţinere lunară  până la  majoratul reclamantei.

În prezent , reclamanta este o persoană majoră care urmează cursurile 

Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative  din cadrul Universităţii Spiru Haret, 

forma de învăţământ  fiind  cu frecvenţă redusă (f.17).

Din adeverinţa de la f.20 rezultă că  pârâtul obţine  venituri constante din

muncă, fiind angajat ca operator maşini unelte, în cadrul SC X SRL, media 

venitului lunar fiind de 2.196 lei..

Este necontestat de părţi faptul că reclamanta beneficiază de condiţii

optime în  domiciliul mamei sale.

Din înscrisurile medicale depuse la dosar (f.45-51), rezultă că reclamanta

suferă de  unele afecţiuni, care nu sunt  grave şi  care sunt  tratabile.

Din răspunsurile părţilor la interogatoriu (f.28-30) şi din depoziţiile

martorilor (f.54-55),  rezultă că  după ajungerea reclamantei la majorat,  pârâtul nu a

mai continuat să presteze întreţinere.

Potrivit art.86 alin.1 Codul familiei, obligaţia de întreţinere există, între

părinţi şi copii, iar conform art.94 Codul familiei, cuantumul pensiei de întreţinere

se stabileşte în  raport de  nevoile  creditoarei obligaţiei de întreţinere şi de

posibilităţile debitorului obligaţiei de întreţinere.

Tribunalul reţine că  reclamanta este o persoană majoră, care urmează

cursuri în modalitatea „frecvenţă redusă”, ce nu sunt de natură  să o împiedice să

presteze  unele activităţi aducătoare de venituri.

Se reţine că  în aceeaşi măsură  ca pârâtul,  este îndatorată şi mama

reclamantei  să-i presteze acesteia întreţinere.

Din probe a rezultat că  reclamanta are condiţii optime de locuit şi

beneficiază de  întreţinere şi din partea mamei sale.

Veniturile pârâtului  sunt în cuantum relativ mic şi nu permit grevarea lor

în procentul  maxim legal  de 25 %,  întrucât nu ar mai permite pârâtului să-şi

acopere nevoile curente pentru un trai decent (hrană, alimente, locuinţă,

medicamente, etc.).

Ca atare, tribunalul apreciază că  o pensie în cuantum de 20 % din venitul

net lunar al pârâtului respectă prevederile art.86 şi art.94 Codul familiei.

Pentru considerentele expuse, în baza art.312 rap.la art.3041  şi art.304

pct.9 Cod pr.civilă, recursul va fi admis, iar sentinţa  va fi modificată în sensul celor

menţionate în cuprinsul dispozitivului prezentei decizii.

În baza art.274 Cod pr.civilă, intimata va fi obligată  să plătească

recurentului cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei, constând în  onorariu de

avocat (f.14).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul  declarat de  pârâtul D.I. împotriva sentinţei civile nr.

6831/08.09.2010 pronunţată de judecătoria  Piteşti în dosarul nr. 2335/280/2005,

intimată fiind reclamantaCD.I.A..

Modifică în parte sentinţa în sensul că stabileşte pensia de întreţinere în

procent de 20% din veniturile nete.

Obligă pe intimată la plata către recurent a cheltuielilor de judecată în

cuantum de 500 lei .

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 26 Noiembrie 2010

Preşedinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

2

Domenii speta

Spete similare