Pensie intretinere

Decizie 52/RMF din 13.04.2010


Dosar nr. 7275/280/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 52/RMF

Şedinţa publică de la 13 Aprilie 2010

S-a luat în examinare pentru soluţionare  recursul declarat de  pârâtul D.C.,

împotriva sentinţei civile nr.6887 din data de 02.11.2009, pronunţată de Judecatoria

Piteşti în dosarul nr.7275/280/2008, intimată-reclamantă fiind  D.M.M.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile

asupra recursului au avut loc în şedinţa publică din data de 06 Aprilie 2010,

susţinerile părţilor fiind consemnate în cuprinsul încheierii de şedinţă din aceea dată

şi care fac parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Constată că, prin sentinţa civilă nr.6887/2009 Judecătoria Piteşti a admis

acţiunea formulată de reclamanta D.M.M. în contradictoriu cu pârâtul D.C. şi a

majorat pensia de întreţinere la care a fost obligat pârâtul prin sentinţa civilă

nr.6593/23.11.2007 a Judecătoriei Piteşti rămasă  irevocabilă prin decizia civilă

nr.29/R/MF/29.02.2008 a Tribunalului Argeş , de la suma de 73,3 lei lunar la suma

de 150 lei lunar, începând cu  data introducerii acţiunii şi până la terminarea

studiilor de către reclamantă.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut că, potrivit actelor

de stare civilă aflate la dosar, reclamanta este fiica pârâtului, care, în temeiul art.86

alin.2 Codul familiei, datorează pensie de întreţinere pentru aceasta.

A constatat că, într-adevăr,  pensia stabilită prin sentinţa civilă

nr.6593/23.11.2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti – irevocabilă prin decizia 

civilă nr.29/R/MF/29.02.2008 a Tribunalului Argeş este mică raportat la

cuantumul actual al venitului minim pe economia naţională, dar, observând că, deşi

reclamanta a susţinut că pârâtul realizează  venituri mai mari , aceasta nu a făcut

nicio dovadă în acest sens, contrar dispoziţiilor art.1169 Cod civil, a procedat  prin

luarea în considerare a acestui criteriu, la majorarea pensiei de întreţinere la suma de

150 lei lunar.

Împotriva sentinţei civile nr.6887/2009 a declarat recurs pârâtul, criticând-o

pentru  nelegalitate şi netemeinicie pentru următoarele motive:

- prima instanţă a încălcat dispoziţiile art.94 alin.3 Codul familiei, atunci când

a stabilit o pensie de întreţinere majorată la suma  de 150 lei în favoarea

reclamantei.

Astfel, la dosar, pârâtul a depus certificatul de naştere al fiului său, D.A.I.,

născut la data de XX.XX.1988, precum şi adeverinţa din care rezultă că acesta este

student la Facultatatea Z.

În aceste condiţii, pensia de întreţinere trebuia majorată prin aplicarea

dispoziţiilor art.94 alin.3 Codul familiei, potrivit cărora obligaţia de întreţinere

pentru doi copii este o treime din veniturile  realizate, ce, într-adevăr, în speţă 

trebuia raportată la cuantumul  actual al venitului minim pe economia naţională.

În recurs, s-au depus la dosar înscrisuri.

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor aduse şi în raport de

dispoziţiile art.3041  Cod pr.civilă, se constată că recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

Potrivit certificatului de naştere (f.21 dosar fond), reclamanta este născută la

data de YY.YY.1991 şi, ca atare, la data promovării acţiunii - 05.08.2008 – avea

vârsta de 17 ani.

Or, potrivit art.86 alin.3 codul familiei, descendentul, cât este minor are

drept de întreţinere, oricare ar fi pricina nevoii în care se află el.

Într-adevăr,  cu certificatul de naştere (f.19 dosar fond),  pârâtul a făcut

dovada că este şi tatăl lui D.A.I. născut la data de XX.XX.1988.

Rezultă că, această persoană, a devenit majoră la data de XX.XX..2006 iar în

prezent, astfel cum rezultă din adeverinţa nr.68/14.06.2010, eliberată de

Universitatea Piteşti, fiul pârâtului este înscris în anul  universitar 2009 – 2010 în

anul - de studii , învăţământ de zi.

Obligaţia de întreţinere a copilului major de către părinte are temei obligaţia

prevăzută de  art.101 Codul familiei, respectiv obligaţia specială de educare şi

instituire pe care părinţii o au faţă de copiii lor, şi care prezintă şi un aspect

patrimonial constând în cheltuielile pe care părintele trebuie să le suporte pentru ca

fiul său să dobândească o pregătire profesională.

Rezultă că, în acest caz, starea de nevoie nu este prezumată, iar practica

judiciară a admis că, pentru a beneficia de întreţinere, copilul major trebuie să

dovedească stăruinţă în continuarea studiilor şi obţinerea unor rezultate

corespunzătoare, pensia de întreţinere neputând fi acordată în mod automat.

Or, în speţă pârâtul nu a făcut dovada că în mod  benevol sau  în baza unei

hotărâri judecătoreşti prestează întreţinere şi faţă de această persoană.

Pe de altă parte, înscrisurile invocate de pârâtă , prin ele însele, nu dovedesc

că fiul său, D.A.I. se găseşte în stare de nevoie datorită incapacităţii de a munci,

incapacitate care derivă din  satisfacerea unor cerinţe de ordin  social, respectiv

necesitatea urmării unor cursuri  de învăţământ în vederea desăvârşirii pregătirii

profesionale.

Ca urmare, în mod corect prima instanţă a avut în vedere plafoanele maxime

prevăzute de art.94 alin.3 Codul familiei şi a majorat pensia de întreţinere în

favoarea reclamantei la o pătrime din venitul minim pe economia naţională, fiind

făcută dovada că numai acest copil se află în stare de nevoie, astfel cum este definită

această noţiune de dispoziţiile art.86 alin.1 Codul familiei.

De aceea, faţă de cele mai sus expuse, în temeiul art.312 Cod pr.civilă

urmează să fie respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge  ca nefondat recursul declarat de  pârâtul D.C. împotriva sentinţei

civile nr.6887 din data de 02.11.2009, pronunţată de Judecatoria Piteşti în dosarul

nr.7275/280/2008, intimată-reclamantă fiind  D.M.M.,

Irevocabilă

Pronunţată în şedinţa publică de la 13 Aprilie 2010

Preşedinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

2

Domenii speta