Acţiune în constatare – capacitate procesuală

Dosar nr. 4816/333/2008

Actiune în constatare – capacitate procesuala

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECTIA CIVILA

DECIZIE  CIVILA Nr. 105/A

Sedinta publica de la 13 Octombrie 2009

Instanta constituita din:

PRESEDINTE MIRELA-CRISTINA TÂRLEA

Judecator DIANA ELENA SÎRGHI

Grefier CAMELIA APOSTOL

Pe rol judecarea apelului civil declarat de reclamantii apelanti  M V si S C-  prin Av.Natalia Mosnegutu-Av.Oana Chirita în contradictoriu cu pârâtii M E,  C VI, si Autoritate Tutelara Primaria Municipiului Vaslui, împotriva sentintei civile nr. sentintei civile nr.1987 din 28.05.2009 pronuntata de Judecatoriei Vaslui.

Obiectul cauzei-actiune în constatare

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta  avocat Burtan Cristina cu împuternicire avocatiala la dosar pentru reclamantii apelanti  si avocat Pasarica Carmina cu împuternicire avocatiala la dosar pentru

Procedura legal îndeplinita.

S-au verificat actele si lucrarile dosarului si s-a facut referatul cauzei de catre grefier aratându-se ca recursul(apelul) a fost declarat si motivat în termen, cauza este la primul termen de judecata, intimatii au depus prin registratura la data de 8.10.2009,  întâmpinare în 2 exemplare, nu se solicita judecarea cauzei si în lipsa, dupa care:

Instanta da cuvântul pe probe .

Avocat Pasarica Carmina, având cuvântul depune împuternicirea avocatiala si arata ca urmeaza sa depuna la dosar un set de înscrisuri respectiv decizii de speta pe o problema similara cu prezenta cauza.

Aparatorii partilor având cuvântul pe rând arata ca nu mai au alte cereri de formulat în cauza.

Instanta constata cauza în stare de judecata, dupa care da cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat Burtan Cristina, având cuvântul solicita admiterea apelului, asa cum a fost formulat, respingerea exceptiilor invocate si trimiterea cauzei pentru judecata fondului la Judecatoria Vaslui.

A chemat în judecata trei pârâti, M E mama minorului C V si autoritatea tutelara. Faptul ca a mentionat ca pârâti pe M E si pe fiul acesteia C V, în loc de a mentiona expres faptul ca mama minorului este chemata ca si reprezentant al minorului acest lucru nu reprezinta o eroare procesuala ci reprezinta doar o eroare materiala, o eroare materiala care ar putea fi reparata în conformitate cu art. 132 alin. 2 pct.1 Cod proc. Civila. Având în vedere ca nu reprezinta o eroare procesuala ci o eroare materiala si poate fi complinita pe tot parcursul judecatii, considera ca instanta de fond în mod gresit a admis exceptiile invocate. Imediat dupa ce s-au invocat aceste exceptii a încercat sa complineasca aceasta eroare, si anume lipsa mentiunii ca mama minorului este chemata în judecata ca reprezentant legal al minorului. Solicita respingerea exceptiilor invocate si trimiterea cauzei pentru judecarea cauzei pe fond.

Cu cheltuieli de judecata. depune la dosar chitanta nr. 442 din 21.10.2008 si factura nr.662 din 21.10.2008 reprezentând onorariu avocat.

Avocat Pasarica Carmina, având cuvântul, solicita respingerea apelului.

În mod corect a retinut în considerente prima instanta faptul ca reclamanta a chemat în judecata trei pârâti, respectiv M E, C V si autoritatea tutelara. Faptul ca reclamantele au înteles sa cheme în judecata, în nume propriu acesti pârâti, rezulta atât din petitul actiunii cât si din considerentele cererii de chemare în judecata în care se fac aprecieri la aceste calitati. Considera ca este absolut formala si nereala apararea pe care reclamantele si-o fac, în aceasta cauza apreciind ca este vorba doar de o eroare materiala în conditiile în care au venit cu aceasta aparare dupa momentul în care  a invocat aceste exceptii si instanta le-a pus în discutia partilor. Faptul ca reclamantele au înteles sa cheme în judecata alaturi de cei doi pârâti persoane fizice si autoritatea tutelara, considera ca nu este un argument pentru a justifica calitatea în care au înteles sa cheme partile în judecata. Trebuie subliniat faptul ca suntem într-un proces civil care este guvernat de principiul disponibilitatii si reclamantele în cazul de fata, având aparare calificata au înteles sa stabileasca cadrul procesual în aceste limite. Raportat la aceste limite, intimata a invocat exceptiile pe care le-a ridicat în fata instantei de fond, exceptii care considera ca au fost corect solutionate de instanta de fond. A admite punctul de vedere al reclamantelor, ca schimbând calitatea partilor ar fi doar o simpla eroare materiala, ar trebui ca asa cum a precizat instanta de fond, sa nu se mai dea eficienta textelor de lege care permit sa se invoce aceste exceptii, iar judecata sa fie efectiv formala si fara nici o finalitate juridica.

Arata ca a gasit mai multe decizii de speta, majoritatea a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care trateaza foarte clar aceasta problema. În decizia nr. 5210/2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie se arata foarte clar conform principiului disponibilitatii consacrat de art. 129 alin.6 Cod proc. Civila, instantele sunt obligate sa se pronunte în limitele în care au fost investite prin cererea de chemare în judecata, cadrul procesual atât sub aspectul obiectului cât si al partilor între care se deruleaza procesul este indicat de parti, nefiind permis instantei ca din oficiu sa se pronunte înafara limitelor în care a fost investita prin introducerea în cauza a altor persoane decât cele între care se poarta procesul. Discutând de calitatea procesuala a partilor, calitatea în care au fost chemati în judecata, nu suntem în prezenta unei erori materiale, ci se discuta despre o modificare a cererii de chemare în judecata care asa cum prevad dispozitiile art. 132 Cod proc. civila, nu poate fi facuta dupa prima zi de înfatisare decât cu acordul partilor.

Din deciziile pe care le depune la dosar, rezulta foarte clar ca instanta nu poate depasi limitele actiunii fixata de reclamant, obligativitatea precizarii în mod clar si fara echivoc a cadrului procesual, care nu trebuie sa se subînteleaga, iar instanta a admite punctul de vedere al reclamantelor, ar însemna sa se substituie, sa se subroge în drepturile reclamantului si sa precizeze o actiune care trebuia facuta de catre reclamant. Reclamantele au avut aparare calificata iar modul redactarii actiunii si pretentiile pe care le-a formulat nu tin decât de atributul exclusiv al aparatorilor, al partilor.

În mod just instanta de fond a apreciat ca cele doua exceptii trebuie sa fie admise si pe cale de consecinta, a respins actiunea fata de persoana care nu avea calitate procesuala pasiva, respectiv mama minorului si a anulat actiunea fata de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu. Toate referirile facute în motivele de apel, de catre apelanta cu privire la textele de lege care tin de reprezentarea judiciara si celelalte aspecte sunt reale, ar fi trebuit sa le, aiba în vedere reclamantele atunci când au formulat actiunea si nu acum în calea de atac, dupa ce intimata a invocat în termen legal aceste exceptii.

În concluzie, solicita respingerea apelului, mentinerea sentintei de fond ca temeinica si legala. Depune la dosar extrase decizii de speta a Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Depune chitanta nr.193 din 13.10.2009 reprezentând onorariu avocat.

Avocat Burtan Cristina, având cuvântul în replica, arata ca a stabilit foarte corect cadrul procesual în prezenta cauza, a chemat în judecata mama minorului si autoritatea tutelara. Daca este vorba de o greseala, atunci este vorba doar de o greseala materiala. Faptul ca a ales sa declare acest apel, pentru ca a considerat hotarârea instantei de fond injusta, nelegala si netemeinica, solicitând admiterea apelului asa cum a fost formulat.

S-au declarat dezbaterile închise, când deliberând;

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de fata;

Prin sentinta civila nr. 1987 din 28.05.2009 Judecatoria Vaslui a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a  pârâtei M E.

A respins actiunea civila formulata de  reclamantele în contradictoriu cu pârâta  M E,  domiciliata ca fiind formulata împotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.

A admis exceptia lipsei  capacitatii procesuale de exercitiu invocata de pârâta Mosulet Eugenia.

A anulat actiunea civila formulata de reclamantele în  contradictoriu cu pârâtii  pentru lipsa capacitatii procesuale de exercitiu a pârâtului minor C V I.

A respins exceptia lipsei de  interes.

Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarele:

Asupra exceptiilor invocate,  în temeiul dispozitiilor art.  137 Cod procedura civila:

1.Din petitul actiunii,  asa cum a fost formulata, rezulta în mod clar, fara  echivoc faptul ca reclamantele,  au înteles sa cheme în judecata 3 pârâti si anume:

-a) pe M E

-b) pe C V I

-c) autoritatea Tutelara de pe  lânga Primaria Vaslui.

Acest aspect rezulta si din  motivarea actiunii  unde  pârâtei M E i se  atribuie aceasta calitate,  exprimându-se aparari cu privire la pârâta „ chemata în judecata „.

O conditie esentiala pentru ca o persoana sa fie  parte în proces  este calitatea procesuala care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona si în acelasi timp a  persoanei împotriva careia se poate exercita actiunea.

Calitatea procesuala, activa sau pasiva se determina în concret,  în raport de litigiul dedus judecatii.

În cauza de fata, instanta apreciaza ca pârâta M E, nu poate sta în  aceasta calitate în judecata ci doar  ca reprezentanta legala a minorului C V I.

Apararea reclamantelor în  sensul ca trebuie interpretat ca fara echivoc pârâta a fost chemata în  judecata ca reprezentanta legala a minorului si nu  în nume personal – facuta  dupa  invocarea exceptiei de  catre pârâta – nu poate fi primita de vreme ce, pe de o parte din petitul actiunii rezulta cu claritate ca M E a fost chemata în calitate de pârâta si nu ca reprezentanta legala a minorului iar, pe de alta parte, a accepta contrariul înseamna a lipsi de esenta rostul exceptiilor si a lipsii de  continut  apararea pârâtilor care au înteles sa invoce exceptiile.

Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei M  E  si va respinge  actiunea  formulata în contradictoriu cu aceasta ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara de calitate procesuale pasiva.

2. Capacitatea de exercitiu, potrivit art. 5 alin. 3 din  Decretul nr. 31/1954 este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savârsind acte juridice.

În conditiile art. 42 Cod procedura civila, „persoanele care nu au exercitiul drepturilor  lor nu pot sta în judecata decât daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate în  chipul aratat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor.”

Rezulta asadar, ca numai persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu (respectiv, persoana care a împlinit vârsta de 18 ani), potrivit art. 8 alin. 1 si 2 din Decretul 31/1954 poate sta singura în  judecata si sa participe personal sau sa-si exercite drepturile procesuale printr-un mandatar.

Asa cum am demonstrat  în  analiza exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei M E, din petitul actiunii de chemare în judecata rezulta fara echivoc ca reclamantele – asistate de aparator ales au înteles sa cheme în judecata, pârâtii ,  din motivarea actiunii nerezultând ca minorul C V I ar fi fost chemat în  judecata prin reprezentantul  sau legal  - mama ci ca acestia au fost chemati în judecata în calitate de  pârâti – în calitati procesuale pasive distincte, aspect ce rezulta din  întreaga motivare în fapt a actiunii.

Potrivit dispozitiilor art. 112 alin. 1 punctul 2 Cod procedura civila,  cererea de chemare în judecata va cuprinde,  printre altele  numele si calitatea celui care reprezinta partea în proces,  din motivarea actiunii rezultând ca M E a fost chemata în  judecata în calitate de pârâta.

În opinia instantei, chemarea în judecata si a Autoritatii Tutelare  nu acopera lipsa chemarii în judecata a  minorului – prin  reprezentantul sau legal deoarece actele de  asistare sunt necesare pentru ocrotirea intereselor persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsa.

Având în vedere dispozitiile art. 9 alin. 1 din Decretul 31/1954, capacitate de exercitiu restrânsa are minorul care a împlinit vârsta de 14 ani iar potrivit art. 11 din  acelasi act normativ reprezentarea intervine în  privinta persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu (minorul care nu a împlinit  vârsta de 14 ani si persoana  pusa sub interdictie).

Cu toate ca, dupa momentul invocarii exceptiei de catre  pârâti reclamantele au încercat sa demonstreze ca doar dintr-o eroare materiala în  cuprinsul cererii au fost  mentionati ca pârâti atât M E cât si minorul C I  V,  pârâta  M E nu a înteles sa-si asume  calitatea de reprezentant legal al minorului – spre  a-i ratifica apararile  prezente si viitoare, insistând în  exceptiile invocate, neîntelegând  sa accepte o judecata în  care actele de procedura dar si hotarârea pot sta  sub  semnul nesigurantei dedusa din riscul anularii lor.

Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei capacitatii procesuale de  exercitiu a pârâtului C  V I  si va anula  cererea formulata în contradictoriu cu acesta ca fiind promovata împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala de  exercitiu.

3.Cât priveste exceptia lisei de interes a reclamantelor instanta retine urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 58 din Codul Familiei, actiunea în contestarea recunoasterii de  paternitate se poate face de  catre orice persoana care dovedeste  un interes patrimonial sau nepatrimonial. În aceasta situatie  se pot gasi, printre altii si mostenitorii barbatului care a  facut recunoasterea.

Reclamantele sunt surorile  defunctului C V asa cum rezulta din actele de stare civila depuse la dosarul cauzei si în aceasta calitate  îsi justifica interesul de a initia si sustine actiunea în contestarea recunoasterii paternitatii.

Pentru aceste motive, instanta va respinge exceptia lipsei  de interes a reclamantelor invocata de pârâti.

Cât priveste apararea reclamantelor în sensul ca  admitând exceptiile invocate,  instanta ar încalca rigorile  unui proces echitabil stabilit  de articolul 6.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului retine urmatoarele:

Accesul liber la justitie este consacrat, ca drept cetatenesc fundamental, atât  prin art. 6 pct. 1 din Conventie cât si prin art. 21 din  Constitutia României si este  conceput ca drept al oricarei persoane de a se putea adresa justitiei pentru apararea  drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

Ca mijloace procedurale concrete de care pot uza  cetatenii pentru a accede la  justitie, legea interna  prevede cererea de chemare în  judecata si caile de atac ordinare si extraordinare.

În ceea ce priveste mijloacele concrete de asigurare a accesului liber la justitie,  acestea sunt lasate  de Conventie  la latitudinea statelor care au  ratificat-o,  de vreme ce prin art. 6 pct. 1 nu s-au prevazut expres alte  asemenea mijloace.

Ca atare,  dispozitiile din dreptul intern referitoare la modurile de sesizare a  instantei judecatoresti sunt pe deplin aplicabile deoarece, asa cum a hotarât si Plenul Curtii Constitutionale prin decizia 1/8 februarie 1994,  prin lege,  pot fi instituite reguli deosebite în considerarea  unor situatii  deosebite.

Instanta apreciaza ca niciunul din argumentele invocate  de reclamanti nu justifica o îngradire reala a dreptului de acces la justitie, modul de sesizare a instantei judecatoresti  (în anumite situatii) fiind lasat de Conventie la  latitudinea legiuitorului intern.

Dreptul al un proces echitabil înseamna si posibilitatea rezonabila a oricarei parti de a expune cauza sa instantei de judecata,  în conditii care sa nu o dezavantajeze fata de partea  adversa, ceea ce se realizeaza prin asigurarea dreptului sau la  aparare.

Dreptul la aparare are, în  dreptul românesc si valoare de  principiu constitutional,  dreptul la aparare fiind garantat art. 24 alin. 1 Constitutie.

În cauza, reclamantele, prin  aparator, au înteles sa expuna vointa lor cu privire la partile pe care au înteles sa le cheme în judecata iar pârâtii, tot prin aparator au înteles sa invoce aparari,  prin invocarea unor exceptii care, în opinia instantei si potrivit dispozitiilor art. 137 Cod procedura civila fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantele prin aparator ales, considerând-o netemeinica si nelegala sub aspectul modalitatii de solutionare a exceptiilor privind lipsa calitatii  procesuale pasive a pârâtei M E si exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a minorului C V I.

Astfel, instanta de fond nu a avut în vedere precizarile reclamantilor care au calificat calitatea procesuala a celor chemati în judecata si nici nu a avut  în vedere faptul ca reprezentarea judiciara legala  sau obligatorie este prevazuta pentru persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu - minorul pâna la vârsta de 14 ani care este reprezentat de parinti sau, în lipsa acestora tutore.

Faptul ca reclamantele au mentionat ca pârâtii atât pe mama cât si pe fiul acesteia minor, în loc de a mentiona expres faptul ca M E - ca mama, reprezentantul legal al copilului. constituie doar o eroare materiala în cuprinsul cererii, iar  nu procesuala.

Prin urmare, adaugarea formala a mentiunii de reprezentanta legala a numitei M E pentru minorul C V I - nu poate fi considerata o modificare conform art. 132 pct.1.

Intimatii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului si pastrarea  sentintei de fond motivat de faptul ca în  mod corect au fost admise cele doua exceptii pe care le-au invocat. Sustinerea apelantelor ca ar fi vorba doar de o eroare materiala este nereala în conditiile în care au facut  precizari dupa ce au fost invocate cele doua exceptii, iar modificarea cererii de  chemare în judecata o puteau face doare  în termenul prevazut de art. 132 Cod proc. civ.

Apelul este întemeiat.

Din petitul cererii de chemare în judecata rezulta ca reclamantele au chemat în calitate de pârâti pe numitii M E si C Vl. Prin motivele în fapt si în drept ale actiunii s-a explicat calitatea procesuala a pârâtilor, iar la sfârsitul cererii, reclamantele arata ca solicita citarea pârâtei cu obligarea  de a depune copie dupa certificatul de nastere a l minorului.

Prin precizarile de la fila 32 dosar  fond, cât si oral la termenul de judecata din 23.03.2009, reclamantele au aratat  ca s-a strecurat o eroare de redactare a cererii si ca pârât în prezenta cauza este minorul C V I prin  reprezentant legal, M E.

Indicarea calitatii procesuale a persoanelor chemate în judecata nu reprezinta o modificare a cererii  de chemare în judecata, în sensul definit de art. 132 Cod proc. civila si ca atare ea trebuia primita de catre instanta.

Mai mult decât atât, si instanta de fond avea obligatia în conformitate cu dispozitiile art. 129 alin. 4 Cod proc. civila sa ceara explicatii reclamantelor cu privire la calitatea persoanelor chemate în judecata, în sensul daca au fost chemate în nume propriu sau ca reprezentant legal al minorului, chiar daca intimatii nu ar fi formulat întâmpinare.

În consecinta,  prima instanta în  mod gresit a considerat ca nu mai pot fi  primite rectificarile reclamantelor cu privire la cadrul procesual si în  mod  eronat a admis cele doua exceptii-lipsa calitatii procesuale pasive si lipsa  capacitatii de exercitiu a pârâtului C V I.

În schimb exceptia lipsei de interes a  reclamantelor în mod corect a fost solutionata.

Pentru  considerentele aratate, tribunalul ca admite apelul declarat de M  V si S C împotriva sentintei civile nr. 1987 din 28.05.2009 a Judecatoriei Vaslui pe care o va desfiinta si în baza art. 297 alin. 1 Cod proc. civila va trimite  cauze pentru rejudecare primei instante pe fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de M V si S C împotriva sentintei civile nr.1987 din 28.05.2009 a Judecatoriei Vaslui, pe care o desfiinteaza în tot:

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei M E si exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a pârâtului C V I.

Trimite cauza aceleiasi instante pentru rejudecarea fondului.

Definitiva.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica astazi, 13 octombrie 2009.

Domenii speta

Spete similare