Evaziune fiscală. Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă

Decizie 709 din 27.05.2014


Fapta inculpatei de a primi la muncă o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă nu constituie infracţiunea de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, deoarece dacă legiuitorul ar fi intenţionat să califice această faptă ca şi infracţiune, nu ar fi condiţionat ca numărul de persoane aflate în situaţia respectivă să fie mai mare de 5.

Prin sentinţa penală nr.212 din 2 decembrie  2013, Tribunalul Mehedinţi, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin.1 lit. b C.p.p., a achitat pe inculpata B. V.C., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de 9 alin.1 lit. a din legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

În baza art.346 alin. 4 C.p.p,  a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român, reprezentat legal de ANAF prin Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Craiova.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

În fapt s-a reţinut că la data de 10.01.2012, organele de poliţie s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, faptă prev. de  art. 6 şi art. 9 alin.1 lit. a din Legea nr. 241/2005 săvârşite de învinuita B. V.C. constând în aceea că, în calitate de administrator la  S.C.“K. D.“S.R.L. Dr.Tr.-Severin, în perioada septembrie 2009 - august 2011, a ascuns sursa impozabilă, respectiv a plătit un salariu net de 600 lei/lunar numitei L. E., fără a calcula, declara şi vira în termen impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă.

 Instanţa de fond a arătat că Legea 53/2003 reglementează multiple forme de răspundere a angajatorului, între care răspunderea contravenţională şi răspunderea penală.

Astfel, potrivit art. 260 lin. 1 lit. e din legea 53/2003 constituie contravenţie primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă.

Competenţa de constatare şi sancţionare a acestei contravenţii revine inspectorilor de muncă.

În situaţia în care angajatorul primeşte la muncă mai mult de 5 persoane, fără a încheia în prealabil contracte de muncă, se va antrena răspunderea penală a acestuia, fapta constituind infracţiune potrivit art.  264 alin.3 din Legea 53/2003 (o astfel de faptă fiind sancţionată cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amendă penală).

S-a apreciat că prin neîntocmirea contractului de muncă inculpata a comis doar contravenţia prevăzută de art. 260 lin. 1 lit. e din legea 53/2003.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe  lângă Tribunalul Mehedinţi şi partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Regională a Finanţelor Publice  Craiova prin DGFP Mehedinţi.

În motivare procurorul arată că sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, din probe rezultând fără niciun dubiu că neîntocmirea  contractului  de muncă a avut drept scop sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Astfel, aspectele ulterioare legate de nedeclararea contractului  la ITM, precum şi de necalcularea, nereţinerea, nedeclararea şi nevirarea impozitelor  şi  contribuţiilor  salariale are valoarea ascunderii bunului  sau sursei impozabile.

A invocat în sprijinul motivelor de apel s.p.nr.50 din 14 decembrie 2012 a tribunalului Covasna.

Partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Regională a Finanţelor Publice  Craiova prin DGFP Mehedinţi în motivare a arătat că este nelegală soluţia de achitare,  în condiţiile în care neîntocmirea formelor legale a avut drept  scop eludarea impozitelor şi a contribuţiilor datorate din venit.

Ascunderea bunului sau a sursei impozabile s-a făcut pe fondul unei forme continue a faptei în cadrul aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întrucât din evidenţa organului de administrare fiscală a rezultat că inculpata în anul 2013 figura cu contribuţii cu reţinere la sursă declarate şi neachitate în termen pentru perioada septembrie 2009-august 2011, săvârşind  atât infracţiunea prev.de art.6 din Legea nr.241/2005, cât şi infracţiunea prev.de art.9  alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005.

A solicitat admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpatei la acoperirea prejudiciului.

Prin decizia penală nr. 709 din 27 mai 2014 a Curţii de Apel Craiova,au fost respinse,ca nefondate,apelurile,cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.

În motivare,Curtea a arătat următoarele:

Potrivit art.9  alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, constituie infracţiunea de evaziune fiscală ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

În  speţă, s-a reţinut că inculpata în calitate de asociat şi administrator unic al SC K. D. SRL Drobeta Turnu Severin, în luna septembrie 2009 a angajat-o, fără forme legale, pe L. E. care în  perioada septembrie 2009- august 201l a lucrat ca muncitor necalificat, desfăşurând activităţi ca bucătar, s-a ocupat de pregătirea produselor tip fast-food, pentru munca prestată primind un salariu net de 600 lei/lună.

Pentru aceste drepturi  salariale, inculpata nu a calculat, reţinut şi virat impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă.

Potrivit art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 „constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: …primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art.16 alin.1, cu amendă de la 10.000 la 20.000  lei pentru fiecare persoană identificată…”.

Prin urmare, fapta săvârşită de inculpată nu constituie  infracţiune, ci contravenţia prevăzută de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003.

Sunt nefondate criticile formulate de parchet şi partea civilă, potrivit cărora sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, în condiţiile în care o faptă calificată drept contravenţie nu poate fi în acelaşi timp  şi  o infracţiune.

Pentru a fi considerată infracţiune, fapta, în privinţa elementelor  constitutive, trebuie să difere faţă de fapta calificată de un text de lege ca şi  contravenţie.

În acest sens, sunt dispoziţiile art.264 alin.4 din Legea nr.53/2003, potrivit cărora „constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoarea de la 3 luni  la 2 ani sau cu amendă, primirea la  muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent  de cetăţenia acestora, fără încheierea unui  contract individual de muncă”.

Se observă că legiuitorul face diferenţă între numărul de persoane primite la muncă fără încheierea unui  contract individual de muncă, calificând ca şi infracţiune, primirea la muncă a mai mult de 5 persoane.

Ori, în speţă,  inculpata a primit  la  muncă doar o singură persoană.

În acest context, nu se poate spune că fapta inculpatei de a primi la muncă o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă constituie infracţiunea de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, deoarece dacă legiuitorul ar fi intenţionat să califice această faptă ca şi infracţiune, nu ar fi condiţionat numărul de persoane aflate în situaţia respectivă.

În altă ordine de idei, legiuitorul a avut în vedere gravitatea faptei, urmarea produsă prin încălcarea valorii ocrotite de lege, făcând diferenţa între faptele care constituie  contravenţii  şi faptele care constituie infracţiuni.

Prin urmare, dacă legiuitorul nu a considerat că fapta inculpatei de a primi la muncă o persoană fără încheierea unui  contract individual de muncă nu constituie infracţiune, potrivit Legii nr.53/2003 nu se poate spune că aceeaşi faptă ar  constitui infracţiune, potrivit Legii nr.241/2005, în condiţiile în care şi în cazul contravenţiei prevăzută de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003, nu se întocmeşte contract de muncă, nu se calculează, nu  se reţin, nu se virează impozite şi contribuţii potrivit salariului primit de persoana care nu are contract de muncă.

Este nefondată critica părţii civile, potrivit căreia fapta inculpatei ar realiza elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.6 din Legea nr.241/2005 în condiţiile în care prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatei pentru această infracţiune.