Drept procesual penal.Acţiune civilă exercitată în procesul penal de un succesor cu titlu particular al persoanei vătămate. Admisibilitate.

Decizie 425 din 27.03.2014


Prin sentinţa penală nr. 3542 din 31 octombrie 2013, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 4451/215/2013, în baza art. 25 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 C.p. cu apl. art. 41 alin. 2 C.p., art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p., a fost condamnată printre alţii, inculpata Ș.M. ,  la pedeapsa de 4 ani închisoare

În baza art. 15 C.p.p., a fost respinsă acţiunea civilă formulată de SC Kruk SA, prin reprezentant legal Kruk International SRL, cu sediul în Bucureşti, Calea Moşilor, nr. 51, etajele 5-7, sector 3, ca fiind inadmisibilă în cadrul procesului penal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a a reţinut, în esenţă, că potrivit disp. art. 15 C.p.p., se poate constitui parte civilă în procesul penal persoana vătămată prin săvârşirea infracţiunii ce face obiectul judecăţii.

Instanţa a reţinut că, deşi prin contractul de cesiune de creanţe nr. Dj626/30.06.2009 partea vătămată BCR a cedat creanţa împotriva inculpatului Barbu Gheorghe în favoarea cesionarului SC Kruk International SRL, prin cesiunea de creanţă nu s-a cedat calitatea de persoană vătămată prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

Disp. art. 21 C.p.p. reglementează cazurile în care, în cursul procesului penal poate fi exercitată acţiunea civilă de succesorii în drepturi ai persoanelor juridice, respectiv în caz de reorganizare, dizolvare sau desfiinţare.

Având în vedere că cesiunea de creanţă nu este precizată de dispoziţiile codului de procedură penală ca fiind o situaţie de preluare a calităţii şi, implicit, de posibilitate a exercitării acţiunii civile în cadrul procesului penal, instanţa a apreciat că cesionarul poate exercita acţiunea civilă numai în faţa instanţei civile, supunându-se regulilor procesual civile.

Instanţa a luat act că părţile vătămate BCR Sucursala Balş, BCR Sucursala Jiul Craiova şi BRD Finance IFN SA nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.

În baza art. 348 C.p.p., instanţa a anulat înscrisurile falsificate, respectiv: adeverinţele de salariu nr. 185/07.05.2008, nr. 192/13.05.2008, contractul de muncă de la fila 171 dup, adeverinţa de salariu nr. 5/04.01.2008, contractul de muncă nr. 42104/09.10.2006, adeverinţa de salariu nr. 95/29.12.2007, contractul de muncă nr. 42101/09.10.2006 de la fila 291 dup, adeverinţa de salariu nr. 8/07.01.2008, contractul de muncă nr. 42101/09.10.2006 de la fila 322 dup.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova şi inculpaţii Ș.M. , PGV şi MGN , criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a susţinut printre altele, că greşit a fost acţiunea civilă, întrucât S.C. KRUK S.A. a preluat creanţa de la partea vătămată, iar prin neacordarea despăgubirilor civile  toţi inculpaţii au rămas îmbogăţiţi fără justă cauză. Având în vedere disp. art. 24 alin.1 şi 2 cod pr.penală a solicitat desfiinţarea sentinţei sub acest aspect şi admiterea acţiunii civile.

Curtea, examinând criticile formulate de Parchet în referire la soluţionarea laturii civile, a reţinut că acestea nu sunt întemeiate, instanţa de fond interpretând şi aplicând corect dispoziţiile legale incidente.

Potrivit art.14 CPPA, pentru ca acţiunea civilă să fie exercitată în procesul penal, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: infracţiunea trebuie să fi cauzat un prejudiciu material sau moral, între infracţiunea respectivă şi prejudiciu să existe legătură de cauzalitate, prejudiciul trebuie să fie cert, să nu fi fost reparat, şi să existe o manifestare de voinţă din partea persoanei vătămate, pentru dezdăunarea sa.

Totodată, potrivit art.15 rap. la art. 21 CPPA, acţiunea civilă se poate exercita de persoana vătămată prin infracţiune, de către sau faţă de succesorii universali sau cu titlu universal (moştenitorii părţii decedate – persoană fizică), iar în cazul persoanei juridice aceştia pot continua acţiunea civilă în caz de reorganizare, desfiinţare sau dizolvare (alin. 2 al art. 21 Cod procedură penală).

Legea procesual penală anterioară nu a prevăzut posibilitatea transmiterii convenţionale, cu titlu particular, a calităţii procesuale, art. 15 Cod procedură penală anterior conferind numai persoanei vătămate prin infracţiune dreptul de a solicita tragerea la răspundere civilă a inculpatului, prin urmare, cesiunea de creanţă intervenită  între partea vătămată şi cesionarul constituit parte civilă nu conferă acestuia dreptul de a exercita acţiunea civilă în procesul penal, aceasta fiind disponibilă, nu şi transmisibilă prin acte între vii.

Această opţiune a legiuitorului a fost reluată şi în art 20 alin. 7 NCPP în care se prevede expres că dacă dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis pe cale convenţională unei alte persoane, aceasta nu poate exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal, iar dacă transmiterea acestui drept a avut loc după constituirea ca parte civilă, acţiunea civilă poate fi disjunsă.

În concluzie, legal şi temeinic a fost respinsă acţiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă care nu au calitatea de subiect pasiv al infracţiunilor deduse judecăţii, hotărârea instanţei de fond urmând a fi menţinută sub acest aspect.