Recunoasterea unei sanctiuni pecuniare aplicate de o autoritate straina

Prin sentinţa penală nr. 490 din data de 07.03.2014 a Judecătoriei Găeşti s-a dispus:

„În baza art. 139 din Legea 302/2004:

Admite cererea Oficiului Federal pentru Justiţie din Republica Federală Germania (Bundesamt fur Justiz) şi în consecinţă:

Dispune recunoaşterea în România a deciziei emise de Judecătoria Kehl din Republica Federală Germania,  în cauza cu nr. 2 Cs 308 Js 13443/12, decizie din data de 06.12.2012 şi rămasă definitivă la data de 23.01.2013.

Dispune executarea în România de către intimatul BR, a sancţiunilor aplicate, astfel:

- 300 euro reprezentând suma de bani la condamnarea pentru o faptă penală în temeiul legii statului emitent, respectiv 1349,58 lei la cursul de schimb publicat de BNR pentru data de 07.03.2014 şi

- 63,50 euro reprezentând suma de bani pentru cheltuielile procedurilor judiciare sau administrative aferente hotărârii, respectiv 285,66 lei la cursul de schimb publicat de BNR pentru data de 07.03.2014.

Executarea hotărârii este guvernată de legea română în acelaşi mod ca în cazul unei pedepse pecuniare aplicate de o instanţă judecătorească română, conform art. 243 alin. 1 din Legea 302/2004.

Va fi încunoştinţată despre executare autoritatea germană solicitantă, conform art. 247 din Legea 302/2004. 

În temeiul dispoziţiilor art. 246 alin. 2 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de statul român rămân în sarcina acestuia.

Cu apel în termen de 10 zile de la pronunţare, conform art. 139 alin. 3 din Legea 302/2004.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 07.03.2014.”

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că:

Prin sentinţa penală nr. 711 din data de 23.10.2013, Judecătoria Târgovişte a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Găeşti, judeţul Dâmboviţa.

Prin cererea înregistrată sub nr. 9500/315 din data de 27.09.2013 pe rolul Judecătoriei Târgovişte, autoritatea solicitantă Bundesamt für Justiz (Federal Office of Justice), cu sediul în Germania, Bonn, Adenaueralle, 99-103, cod 53113, în conformitate cu Decizia-Cadru nr. 2005/214/JAI a Consiliului din data de 24.02.2005, privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor pecuniare, a cerut autorităţii solicitate Judecătoria Târgovişte recunoaşterea şi executarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de Statul German împotriva lui BR.

Autoritatea solicitantă a ataşat traducerii în limba română a cererii sale şi următoarele înscrisuri: cererea prin care, în conformitate cu Decizia-Cadru nr. 2005/214/JAI a Consiliului din data de 24.02.2005, privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor pecuniare, a cerut autorităţii solicitate Judecătoria Târgovişte recunoaşterea şi executarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de Statul German împotriva lui BR, în limba germană; certificatul prevăzut la art. 4 din Decizia-Cadru nr. 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare, stat emitent fiind Germania, stat de executare fiind România, condamnat fiind BR, decizia fiind pronunţată în data de 06.12.2012, rămânând definitivă în data de 23.01.2013, numărul de referinţă al deciziei fiind: 2 Cs 308 Js 13443/12; certificatul anterior arătat, în limba germană; decizia a cărei recunoaştere s-a solicitat, în limba germană.

Conform art. 139 din Legea nr. 302/2004, recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti sau ordonanţelor penale străine prin care au fost aplicate sancţiuni de drept penal sau administrative ori s-a dispus obligarea la plata de cheltuieli judiciare au loc în condiţiile tratatului aplicabil între România şi statul străin solicitant sau, în lipsa acestuia, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, precum şi de Codul de procedură penală, dacă este îndeplinită condiţia reciprocităţii.

Instanţa judecă în complet format dintr-un singur judecător, în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Prezenţa procurorului este obligatorie. Instanţa hotărăşte prin sentinţă. Sentinţa poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la pronunţare, de procuror sau de persoana interesată. Dosarul va fi înaintat instanţei de apel în termen de 3 zile, iar apelul se judecă în termen de 10 zile.

Atunci când se solicită punerea în executare a amenzii penale sau administrative ori a cheltuielilor judiciare, instanţa competentă schimbă cuantumul acesteia în unitatea monetară a statului român, aplicând paritatea de schimb în vigoare la data pronunţării hotărârii.

Cuantumul amenzii penale sau administrative rezultat în urma convertirii nu poate depăşi limita maximă generală prevăzută de legea română. Cu toate acestea, instanţa de judecată va putea menţine şi pune în executare amenda penală sau administrativă, până la nivelul cuantumului pronunţat în statul străin, atunci când legea română prevede pentru fapta săvârşită o sancţiune mai severă decât cea prevăzută de legea statului emitent.

Hotărârea definitivă se comunică direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei.

Instanţa a constatat, raportat la conţinutul certificatului înaintat la dosar prevăzut de art. 4 din Decizia cadru nr. 2005/214/JAI, care corespunde anexei 3 din Legea nr. 302/2004 republicată că nu există niciun motiv de nerecunoaştere a sancţiunii dintre cele prevăzute de art. 241 din lege, după cum nu a fost invocat niciun asemenea motiv de către intimat.

Conform art. 234 indice 1 Legea nr. 302/2004, punerea în executare a unei sancţiuni pecuniare aplicate pentru încălcarea de către o persoana fizică sau juridică a unor norme de drept penal sau a altor norme legale se realizează în temeiul dispoziţiilor prezentei secţiuni, dacă sancţiunea pecuniară constă într-o sumă de bani de cel puţin 70 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume:

a) la plata căreia persoana fizică sau juridică a fost obligată printr-o hotărâre executorie, cu titlu de amendă penală sau administrativă, după caz;

b) reprezentând despăgubiri acordate, prin aceeaşi hotărâre executorie, părţii vătămate care nu s-a constituit parte civilă, atunci când instanţa s-a aflat în exercitarea competenţei sale în materie penală;

c) la plata căreia persoana fizică sau juridică a fost obligată cu titlu de cheltuieli judiciare sau administrative;

d) care trebuie să fie virată către un fond public sau al unei organizaţii de asistenţă a victimelor, la plata căreia persoana fizică sau juridică a fost obligată prin aceeaşi hotărâre executorie.

Potrivit art. 243 din Legea nr. 302/2004, executarea hotărârii este guvernată de legea română în acelaşi mod ca în cazul unei pedepse pecuniare aplicate de o instanţă judecătorească română. Numai autorităţile române au competenţa de a decide asupra procedurilor de executare şi de a stabili toate măsurile legate de aceasta, inclusiv motivele de încetare a executării. În cazul în care persoana condamnată poate face dovada plăţii totale sau parţiale efectuate în orice stat, autoritatea judiciară română de executare se consultă cu autoritatea competentă din statul emitent în modul prevăzut la art. 241 alin. (3). Orice parte din pedeapsă recuperată în orice alt mod din orice stat trebuie dedusă integral din suma care trebuie executată în România.

Din conţinutul certificatului ataşat la dosar, care în baza principiului încrederii reciproce care guvernează ansamblul dispoziţiilor referitoare la cooperarea penală în materie penală în relaţia cu statele membre U.E. a fost considerat de instanţă că este completat în mod corect, rezultă că persoana în cauză a fost informată personal sau printr-un reprezentant, competent în conformitate cu legislaţia internă, cu privire la  dreptul său de a contesta cauza şi despre termenul unei asemenea căi de atac.

Se precizează de asemenea în acelaşi certificat că, după cunoştinţa autorităţii emitente a certificatului, în statul executant nu a fost emisă nicio decizie împotriva aceleiaşi persoane pentru aceleaşi fapte şi nu a fost executată nicio asemenea decizie în vreun alt stat, altul decât statul emitent sau statul executant.

În acest context, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 240 din Lege, urmând a recunoaşte decizia autorităţii germane mai sus menţionată, urmând ca, în baza art. 246 alin. 1 din lege să oblige intimatul la plata a 300 euro reprezentând suma de bani la condamnarea pentru o faptă penală în temeiul legii statului emitent, respectiv 1349,58 lei la cursul de schimb publicat de BNR pentru data de 07.03.2014 şi 63,50 euro reprezentând suma de bani pentru cheltuielile procedurilor judiciare sau administrative aferente hotărârii, respectiv 285,66 lei la cursul de schimb publicat de BNR pentru data de 07.03.2014.

Domenii speta

Spete similare