Vatamare corporala din culpa; fapta dezincriminata dupa condamnarea definitiva a petentului

Sentinţă penală 614 din 27.03.2014


Prin sentinţa penală nr. 614 din data de 27.03.2014 a Judecătoriei Găeşti s-a dispus:

„în baza art. 6 din NCP, raportat la art. 4 pct. 1 din O.U.G. 116/2013, cu referire la art. 23 din Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010:

Admite cererea de aplicare a „mitior lex” formulată de petentul condamnat VCG.

Constată că petentul VCG a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 963 din data de 13.11.2013, pronunţată în dosarul nr. 4685/232/2012 al Judecătoriei Găeşti, la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă; în baza art. 71 alin. 1 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal; în baza art. 81-82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni.

Constată că infracţiunea de vătămare corporală din culpă – parte vătămată SR, care a necesitat pentru vindecare 75-80 zile de îngrijiri medicale (conform raportului de expertiză medico legală  nr. 146/V/04.05.2012 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Dâmboviţa), infracţiune prevăzută de art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal anterior şi pentru care a fost condamnat inculpatul Vcg prin sentinţa penală nr. 963 din data de 13.11.2013, pronunţată în dosarul nr. 4685/232/2012 al Judecătoriei Găeşti, definitivă prin nerecurare la data de 25.11.2013, a fost dezincriminată.

Constată că în raportului de expertiză medico legală  nr. 146/V/04.05.2012 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Dâmboviţa nu a fost reţinută vreuna dintre consecinţele prevăzute de art. 194 alin. 1 din Noul Cod Penal.

În baza art. 4 din Noul Cod Penal:

Constată că executarea pedepsei, pronunţate în baza legii vechi, prin sentinţa penală nr. 963 din data de 13.11.2013, pronunţată în dosarul nr. 4685/232/2012 al Judecătoriei Găeşti, definitivă prin nerecurare la data de 25.11.2013, precum şi toate celelalte consecinţe penale ale hotărârii judecătoreşti privitoare la această faptă încetează prin intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, la data de 01.02.2014.

În baza art. 275 alin. 3 NCPP:

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

în baza art. 4 pct. 1 din O.U.G. 116/2013, cu referire la art. 23 alin. 9 din Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010:

Cu drept de contestaţie la instanţa ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 27.03.2014”.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că:

Prin cererea înregistrată la data de 03.03.2014 pe rolul Judecătoriei Găeşti, petentul VCG a solicitat pe calea contestaţiei la executare a se constata că executarea pedepsei închisorii de 3 luni şi a pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 963 din data de 13.11.2013 a Judecătoriei Găeşti şi toate consecinţele sentinţei penale sus menţionate au încetat prin intrarea în vigoare a Noului Cod Penal.

A arătat în motivare că a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 963 din data de 13.11.2013 a Judecătoriei Găeşti pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal anterior, pe care a anexat-o.

A întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 597, 598 alin. 1 lit. d, art. 599, art. 4 din Noul Cod de Procedură Penală.

Analizând sesizarea formulată, prin prisma dispoziţiilor art. 4 din Noul Cod Penal raportat la art. 595 din Noul Cod de Procedură Penală, instanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 963 din data de 13.11.2013 a Judecătoriei Găeşti pronunţată în dosarul nr. 4685/232/2012, petentul VCG a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă; în baza art. 71 alin. 1 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal; în baza art. 81-82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni.

În considerentele sentinţei penale mai sus menţionate, s-a reţinut că urmarea imediată a infracţiunii de vătămare corporală din culpă săvârşite de inculpat a constat în vătămarea integrităţii corporale a părţii vătămate, respectiv leziuni care au necesitat pentru vindecare 75-80 de zile de îngrijiri medicale.

Dispoziţiilor art. 196 alin. 1 din Noul Cod Penal prevăd că fapta prin care se produc din culpă leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Analizând dispoziţiile legale mai sus arătate rezultă că Noul Cod Penal a adus modificări în ceea ce priveşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală din culpă, o acţiune vătămătoare săvârşită din culpă ce are ca urmare imediată provocarea unor leziuni ce necesită cel mult 90 de zile de îngrijiri medicale constituind infracţiune numai dacă autorul faptei este o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune.

Instanţa a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 4 din Noul Cod Penal, potrivit cărora legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă şi a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, potrivit cărora reglementarea cuprinsă în art. 4 din Noul Cod Penal este aplicabilă şi în situaţia în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii.

În cauza de faţă, instanţa a constatat că fapta, astfel cum a fost reţinută prin sentinţa penală nr. 963 din data de 13.11.2013 a Judecătoriei Găeşti pronunţată în dosarul nr. 4685/232/2012 nu a fost săvârşită de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice ori a unei substanţe psihoactive sau în desfăşurarea unei activităţi ce constituie prin ea însăşi infracţiune, fapta numitului VCG neaflându-se în niciuna dintre ipotezele reglementate de dispoziţiile art. 196 din Noul Cod Penal, la momentul săvârşirii sale. În consecinţă, fapta ce face obiectul prezentei cauze nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi.

Faţă de cele expuse, în temeiul art. 6 din Noul Cod Penal, raportat la art. 4 pct. 1 din O.U.G. 116/2013, cu referire la art. 23 din Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010, a admis cererea de aplicare a „mitior lex” formulată de petentul condamnat VCG.

A constatat că infracţiunea de vătămare corporală din culpă – parte vătămată SR, care a necesitat pentru vindecare 75-80 zile de îngrijiri medicale (conform raportului de expertiză medico legală  nr. 146/V/04.05.2012 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Dâmboviţa), infracţiune prevăzută de art. 184 alin. 2 şi 4 Cod penal anterior şi pentru care a fost condamnat inculpatul VCG prin sentinţa penală nr. 963 din data de 13.11.2013, pronunţată în dosarul nr. 4685/232/2012 al Judecătoriei Găeşti, definitivă prin nerecurare la data de 25.11.2013, a fost dezincriminată.

A constatat că în raportului de expertiză medico legală  nr. 146/V/04.05.2012 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Dâmboviţa nu a fost reţinută vreuna dintre consecinţele prevăzute de art. 194 alin. 1 din Noul Cod Penal.

În baza art. 4 din Noul Cod Penal, a constatat că executarea pedepsei, pronunţate în baza legii vechi, prin sentinţa penală nr. 963 din data de 13.11.2013, pronunţată în dosarul nr. 4685/232/2012 al Judecătoriei Găeşti, definitivă prin nerecurare la data de 25.11.2013, precum şi toate celelalte consecinţe penale ale hotărârii judecătoreşti privitoare la această faptă încetează prin intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, la data de 01.02.2014.

În baza art. 275 alin. 3 din Noul Cod de Procedură Penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.