Funcţionar public. Eliberare din funcţie. Efectele constatării nelegalităţii actului administrativ de eliberare din funcţie. Rejudecarea cauzei în limitele casării stabilite prin decizia de casare

•Legea nr. 188/1999 – art. 106 alin. 1 şi 2;

•Cod pr. civ. – art. 312 şi art. 315.

Reîncadrarea funcţionarului public în funcţia deţinută anterior emiterii actului nelegal, respectiv repunerea în situaţia anterioară, trebuie să fie posibilă, să nu fie împiedicată de motive obiective, care pun instanţa în situaţia de a constata că reîncadrarea nu poate fi realizată în condiţiile de la data pronunţării hotărârilor judecătoreşti.

Având în vedere nelegalitatea eliberării din funcţie, se justifică acordarea unor despăgubiri egale cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit reclamantul , indexate, majorate, recalculate de la data încetării raporturilor de muncă.

Deliberând asupra cauzei de față, reține că prin Decizia nr. 734/R/5.4.2013 pronunțată în acest dosar s-a dispus respingerea ca tardiv a recursului formulat de C. L. GHEORGHENI, împotriva Sentinţei nr. 3448 din 26.09.2012 pronunţate de Tribunalul  Harghita în dosarul nr. 1000/96/2010*, s-a admis recursul reclamantei B. E. E., împotriva aceleaşi sentinţe, fiind casată în parte hotărârea atacată şi reţinută cauza spre rejudecare în ceea ce priveşte petitul privind anularea Dispoziţiei Primarului nr. 427/2010 şi a Dispoziţiei nr. 322/2010, ca urmare a respingerii excepţiei inadmisibilităţii.

Prin aceeași decizie au fost menținute celelalte dispoziții ale primei instanțe și s-a stabilit termen de judecată la data de 26.4.2013, pentru rejudecarea cauzei după casare cu reţinere, în limitele arătate mai sus.

După casarea cu reținere a hotărârii atacate, Curtea de apel a încuviințat pentru ambele părți și a administrat proba cu înscrisuri.

Prin notele de ședință depuse la dosar de reclamantă la termenul de judecată din 21.6.2013  și concluziile scrise aceasta a reiterat apărările deja formulate și a suplimentat petitele acțiunii, solicitând obligarea pârâților și la plata daunelor materiale și morale, cauzate prin privarea de drepturile bănești prin neplata lor, retragerea dreptului de exercitare a controlului financiar preventiv și retragerea sporului de complexitate a muncii, refuzul acordării concediului, încercarea de împiedicare a exercitării dreptului la apărare, prin neacordarea de zile libere plătite în cazul litigiilor de muncă, crearea de disconfort fizic și psihic prin neasigurarea condițiilor normale de muncă și igienă, manifestări agresive, ordine discriminatorii degradante, crearea stării de tensiune, denigrarea imaginii publice și a prestigiului profesional și concediere.

Examinând în continuare acțiunea reclamantei, în urma reținerii spre rejudecare a cauzei, Curtea de apel a reținut următoarele:

În prealabil, Curtea a reamintit că cele hotărâte prin Sentința nr. 3448/26.9.2012, pronunțată de Tribunalul Harghita, cu privire la legalitatea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Gheorgheni nr. 31/24.2.2010 au intrat în puterea lucrului judecat, câtă vreme recursul declarat împotriva acestei soluții de emitentul actului, C. L. Gheorgheni, a fost respins în mod irevocabil. Prin art. 1 pct. 2 din Hotărârea nr. 31/2010 s-a modificat Organigrama şi Statul de funcţii al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Gheorgheni, precum şi al serviciilor publice subordonate Consiliului Local al Municipiului Gheorgheni. Prin art. 1 pct. 2 din Hotărâre, s-a desfiinţat Serviciul buget-contabilitate, patrimoniu, al cărei şef era reclamanta, şi s-au înfiinţat trei compartimente, Buget, Contabilitate şi Patrimoniu. Prin soluția pronunțată de Tribunalul Harghita s-a dispus anularea art. 1 pct. 2 din Hotărâre, prin care s-a desființat postul ocupat de reclamantă.

Curtea a reţinut că în baza Dispoziţiei Primarului Municipiului Gheorgheni nr. 427/28.4.2010, avându-se în vedere, printre alte temeiuri, Hotărârea nr. 31/2010, s-a dispus încetarea raportului de serviciu al reclamantei, începând cu data de 1 mai 2010, și eliberarea reclamantei din funcția de șef serviciu din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Gheorgheni – Direcția Economică – Serviciul buget-contabilitate, patrimoniu. În condițiile în care s-a prin Sentința nr. 3448/26.9.2012, pronunțată de Tribunalul Harghita, s-a constat cu putere de lucru judecat că reorganizarea postului reclamantei s-a realizat în mod nelegal și s-a dispus anularea art. 1 pct. 2 din Hotărârea nr. 31/2010, trebuie constatat că Dispoziția nr. 427/2010 este lipsită de fundament, nefiind întrunită ipoteza prevăzute de art. 99 alin. 2 lit. b din Legea nr. 188/1999 (reducerea posturilor prin reorganizare), astfel că se impune anulare actului de eliberare din funcția a reclamantei.

Prin cel de-al doilea act administrativ contestat de reclamantă, Dispoziția nr. 322/11.3.2010 emisă de Primarul municipiului Gheorgheni  s-a dispus desemnarea domnului G. I. pentru exercitarea controlului financiar preventiv. Reclamanta nu a obiectat față de desemnarea persoanei arătate pentru desfășurarea activităților specifice controlul financiar preventiv, înțelegând să ceară numai anularea art. 3 din actul în discuție, prin care s-a dispus revocarea „Dispoziției nr. 104/30.6.2000 privind organizarea controlului financiar preventiv; Dispozițiilor nr. 310/22.8.2003 și nr. 79/5.3.2004 privind acordarea unui spor de complexitate pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu.” În concret, reclamanta a solicitat anularea dispoziției prin care i-au fost retrase atribuțiile și a pierdut drepturile bănești aferente exercitării controlului financiar preventiv.

Văzând că Dispoziția nr. 322/2010 a fost emisă după Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Gheorgheni nr. 31/24.2.2010, respectiv desființarea postului reclamantei, cu scopul de a preîntâmpina situația în care să nu existe o persoană care să exercite controlul financiar preventiv al plăților efectuate de unitatea administrativ-teritorială, Curtea a reținut existența unei legături necesare între cele două acte în discuție. Acest raport existent între cele două acte reiese și din prevederile OMFP nr. 522/2003 privind normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, mai exact din dispozițiile capitolului 3, pct. 6-10 din acest act normativ care reglementează regimul numirii, suspendării, schimbării sau destituirii persoanelor desemnate să exercite activitate de control financiar preventiv propriu. În acest sens, trebuie observat că potrivit pct. 10 „Destituirea din funcție a persoanelor care exercită activitatea de control financiar preventiv propriu se face pentru cauze care conduc la încetarea raporturilor de muncă.”

În consecință, reclamanta justifică un interes în contestarea art. 3 din Dispoziția nr. 322/2010, respectiv a măsurii revocării actului de desemnare pentru exercitarea controlului financiar preventiv, iar față de împrejurarea că din cuprinsul Dispoziției nr. 322/2010 și actele dosarului ar rezulta că unicul motiv al revocării dispozițiilor de desemnare îl constituie modificarea organigramei și desființarea postului reclamantei, Curtea a constatat că anularea art. 1 pct. 2 din Hotărârea nr. 31/2010 duce la lipsa unui temei de fapt care să susțină legalitatea art. 3 din Dispoziția nr. 322/2010, având drept consecință anularea acestei din urmă prevederi din cuprinsul dispoziției primarului.

În ceea ce privește cererea reclamantei de a se dispune reîncadrarea sa în funcție, Curtea a reținut că, în principiu, față de dispozițiile art. 106 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, în urma constatării nelegalității actului administrativ de eliberare din funcție, se impune repunerea funcționarului în situația profesională și salarială anterioară emiterii actului nelegal. Trebuie însă avut în vedere că reîncadrarea funcționarului în situația anterioară trebuie să fie posibilă, să nu fie împiedicată de motive obiective, care pun instanța în situația de a constata că reîncadrarea nu poate fi realizată în condițiile de la data pronunțării hotărârii judecătorești.

În cauză, nu poate fi ignorat că după emiterea actelor care au fost supuse analizei instanței, în executarea OUG nr. 63/2010, C. L. pârât a emis Hotărârea nr. 130/5.8.2010 (f. 22-24, dosar Tribunal, al doilea ciclu procesual), privind unele măsuri referitoare la reorganizarea aparatului de de specialitate al primarului municipiului Gheorgheni, serviciilor publice subordonate Consiliului Local Gheorgheni, precum și a instituțiilor publice subordonate, prin care s-a aprobat de la data de 15 august, o nouă organigramă și stat de funcții, în cuprinsul cărora nu mai figurează postul reclamantei, desființat prin Hotărârea nr. 31/2010. Ținând cont de faptul că Hotărârea nr. 130/2010 nu a fost atacată în acest cadru procesual, Curtea nu s-a putut pronunța asupra legalității acesteia și cum din actele dosarului nu reiese că reclamanta ar fi contestat în fața instanțelor de contencios administrativ Hotărârea amintită, trebuie reținut că noua organigramă (modificată ulterior prin Hotărârea nr. 91/2011, f. 70-71) își produce efectele inclusiv față de reclamantă, împiedicând reîncadrarea acesteia în funcție.

Având în vedere nelegalitatea eliberării reclamantei din funcție, față de dispozițiile art. 106 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, pârâtul Primarul municipiului Gheorgheni a fost obligat la plata către reclamantă a unor despăgubiri egale cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsită, indexate, majorate şi recalculate, pe perioada de la data încetării raporturilor de serviciu ale reclamantei,1 mai 2010.

Existența Hotărârii nr. 130/2010 limitează efectele anulării Hotărârii nr. 31/2010 și a actelor emise de primar și contestate de reclamantă până la data de 5 august 2010, data emiterii HCL nr. 130/2010. Din acest din urmă moment, reclamanta neputând fi, în mod obiectiv, reîncadrată în funcție, nu este îndreptățită nici la despăgubiri constând în echivalentului beneficiului nerealizat.

În fine, Curtea a mai constatat că prin notele de ședință depuse de reclamantă pentru termenul de judecată din 21.6.2013 și concluziile scrise primite la dosarul cauzei în aceeași ședință publică, reclamantul și-a completat petitele acțiunii, solicitând obligarea pârâtului și la plata de daune materiale și morale izvorâte din următoarele împrejurări: privarea de drepturile bănești prin neplata lor, retragerea dreptului de exercitare a controlului financiar preventiv și retragerea sporului de complexitate a muncii, refuzul acordării concediului, încercarea de împiedicare a exercitării dreptului la apărare, prin neacordarea de zile libere plătite în cazul litigiilor de muncă, crearea de disconfort fizic și psihic prin neasigurarea condițiilor normale de muncă și igienă, manifestări agresive, ordine discriminatorii degradante, crearea stării de tensiune, denigrarea imaginii publice și a prestigiului profesional și concediere.

Așa cum s-a reținut în Încheierea de ședință de la termenul de judecată din 21.6.2013, noile capete de cerere nu pot învesti instanța de recurs cu soluționarea lor, din moment ce rejudecarea cauzei are loc în urma soluționării căii de atac a recursului, fiind depășit astfel momentul indicat de dispozițiile art. 132 alin. 1 Cod procedură civilă, iar judecata în urma casării se limitează la cele stabilite prin decizia de casare intermediară. Ca atare, pretențiile suplimentare ale reclamantei nu pot forma obiect de analiză în acest cadru procesual.

Pentru toate aceste considerente, în urma rejudecării acțiunii formulate de reclamantă, în limitele trasate de Decizia nr. 2734/R/5.4.2013, Curtea de apel a găsit întemeiată acțiunea în parte, în sensul celor arătate mai sus.

Având în vedere soluția care urmează a fi pronunțată, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâtul Primarul municipiului Gheorgheni, fiind în culpă procesuală, a fost obligat la plata către reclamantă a sumei de 1021,80 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial pentru judecata în primă instanță, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Domenii speta

Spete similare