Drept civil- proprietate privata - obligaţia de a face

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub numărul 4727/204/2012 reclamantul I A C a chemat în judecată pârâţii I IG şi I M C pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună ieşirea din indiviziune asupra averii rămase de pe urma defunctului I I. I, decedat la data de 10.02.2002, cu ultimul domiciliu în oraşul B, str. R nr., jud. P , respectiv asupra podului imobilului situat în oraşul B, str. R nr. 9, jud. P în suprafaţă de 90,14 mp; obligarea pârâtului I M C la a-şi ridica contorul de gaze precum şi conducta aferentă aflată pe proprietatea reclamantului; obligarea pârâtului I M C la modificarea traseului canalizării ce în prezent traversează baia reclamantului, astfel încât aceasta să fie amplasată doar pe proprietatea pârâtului I M C; obligarea pârâtului I M C la ridicarea materialului textil de pe porţiunile de gard edificate de reclamant cu contribuţie exclusivă, respectiv cele situate în partea de est, de la stradă, cât şi în partea de nord, din spatele proprietăţii; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a învederat că între părţi a fost purtat un alt proces de partaj, ce a făcut obiectul dosarului nr. 2021/204/2009 finalizat prin sentinţa civilă nr. 1923/2010 prin care s-a consfinţit tranzacţia intervenită între părţi, însă, ulterior, comportamentul pârâtului I M C a devenit şicanator, mai mult, acesta nedorind să participe la cheltuielile necesare şi utile aferente imobilului, fiind astfel obligat să promoveze prezenta acţiune.

În drept au fost invocate disp. art. 1143 şi urm. C.civ..

La cererea de chemare în judecată reclamantul a ataşat înscrisuri (f. 11-23).

La data de 28.11.2012 reclamantul a formulat cerere de completare a acţiunii (f. 30) prin care a solicitat deducerea în favoarea sa a contravalorii lucrărilor de reparaţii în sumă de 3712 lei efectuate la acoperişul imobilului situat în oraşul Breaza, str. R nr., jud. P; obligarea pârâtului I M C deconectarea conductei de apă şi a apometrului aferent de la branşamentul stradal al cărui proprietar este reclamantul; obligarea pârâtului I M C la repararea balconului proprietatea sa ce se află situat deasupra uşii de acces în imobilul proprietatea reclamantului. În cerere nu a fost indicat temeiul de drept, fiind anexat înscris olograf intitulat proces-verbal din data de 15.10.2012 (f. 31, 32).

Pârâtul I IG a formulat întâmpinare (f. 33) prin care a solicitat admiterea acţiunii cu privire la capătul de cerere vizând partajul, învederând totodată că nu are nicio pretenţie asupra bunului de împărţit, cota sa de 1/3 din podul imobilului urmând să-i fie atribuită reclamantului. Cererea a fost întemeiată pe disp. art. 115 C.pr.civ..

Prin cererea depusă la data de 05.12.2012 (f. 34-37) pârâtul I M C a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea acţiunii principale ca neîntemeiată, iar reconvenţional a solicitat obligarea reclamantului – pârât să desfiinţeze haznaua şi anexa gospodărească cu rol de magazie şi coteţ de iepuri şi porumbei, edificate fără autorizaţie de construcţie de acesta; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii pârâtul a respins susţinerile părţii adverse privind problemele generate de coproprietate. Totodată, a învederat că racordarea la utilităţi şi anumite îmbunătăţiri aduse imobilului care, urmare a hotărârii de partaj, respectiv sentinţa civilă nr. 1923/21.05.2010 pronunţată de Judecătoria Câmpina, a fost transformat într-un condominiu, au fost efectuate anterior decesului autorului comun şi cu acordul acestuia, ca proprietar. În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 115 C.pr.civ..

Cu referire la petitele solicitate reconvenţional pârâtul-reclamant a arătat că haznaua şi anexa gospodărească au fost edificate fără autorizaţie de construcţie de către reclamantul–pârât în anul 2011, prima, prin amplasament, producând degradarea structurii de rezistenţă a imobilului, iar cea de-a doua, fiind situată chiar pe hotarul dintre proprietăţi, creează disconfort prin neplăcute emanate, precum şi datorită dăunătorilor a căror apariţie a cauzat. În drept cererea reconvenţională a fost întemeiată pe disp. art. 119 C.pr.civ..

În considerarea cererii reconvenţionale pârâtul – reclamant a formulat şi cerere de chemare în judecată a altor persoane, solicitând, în temeiul disp. art. 57 C.pr.civ., introducerea în cauză în calitate de intervenient în interes propriu a soţiei sale Iancu Iuliana.

Reclamantul – pârât prin cererea depusă la data de 28.01.2013 a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională şi completare la acţiune (f. 46-49), prin care a solicitat respingerea cererii reconvenţionale faţă de caracterul nefundat al acesteia, precum şi obligarea pârâtului – reclamant la demolarea sau desfiinţarea a tuturor construcţiilor fără documentaţie tehnică, autorizaţie de construire şi aviz de mediu edificate de acesta pe imobilul teren situat în oraşul Breaza, str. Războieni nr. 9B, jud. Prahova, respectiv: balcon, dormitor, hol, bucătărie, două magazii, terasă, un lac şi două fose septice, urmând a se dispune şi intrarea în legalitate a acestuia. Totodată, reclamantul – pârât a solicitat să fie abilitat a efectua el lucrările de demolare sau desfiinţare a construcţiilor pe cheltuiala pârâtului – reclamant.

În susţinerea cererii reclamantul – pârât a depus set de înscrisuri şi planşe foto (f. 50-58).

La data de 28.01.2013 pârâtul – reclamant a depus întâmpinare la cererea de completare a acţiunii (f. 59, 60) prin care a solicitat să i se pună în  vedere părţii adverse să-şi precizeze acţiunea cu privire la petitul vizând partajul, faţă de caracterul confuz al formulării acţiunii, precum şi respingerea capetelor de cerere privind desfiinţarea branşamentului conductei de apă ce alimentează gospodăria sa, în considerarea faptului că aceste lucrări au fost realizate încă din anul 2004, anterior pronunţării hotărârii de partaj, iar branşamentul este amplasat pe terenul proprietatea pârâtului I IG şi nu pe terenul proprietatea reclamantului – pârât, precum şi a celui privind repararea balconului, acesta nefiind grav deteriorat.

La termenul din data de 30.01.2013, verbal, în şedinţă publică, reclamatul – pârât şi-a precizat primul capăt de cerere învederând că obiectul acestui petit este un partaj suplimentar, ca urmare a tranzacţiei încheiată în dosarul nr. 2021/204/2009 având ca obiect ieşire din indiviziune.

Prin încheierea de şedinţă din data de 30.01.2013 instanţa a încuviinţat cererea de introducere în cauză a numitei Iancu Iuliana formulată de pârâtul-reclamant şi a dispus introducerea acesteia în cauză în calitate de intervenient în interes propriu.

Prin cererea depusă în data de 25.02.2013 pârâtul – reclamant a formulat întâmpinare la cererea de completare a acţiunii (f. 65-67) prin care a solicitat respingerea petitului vizând desfiinţarea sau demolarea construcţiilor pe care le-a edificat fără a deţine documentaţia necesară, învederând că aceste construcţii fie au fost desfiinţate sau dezafectate, fie parte dintre acestea au fost edificate cu mai mult timp în urmă, cu acordul autorilor comuni, aceştia fiind în viaţă la momentul respectiv.

Prin aceeaşi cerere pârâtul – reclamant a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la capătul de cerere în partaj, prin raportare la sentinţa civilă nr. 1923/21.05.2010 pronunţată de Judecătoria Câmpina în dosarul cu numărul 2021/204/2009, între cele două dosare existând identitate de obiect, părţi şi cauză, în speţă neputând fi invocată situaţia unui partaj suplimentar, nefiind de acceptat, nici măcar ipotetic, posibilitatea partajării unui imobil casă de locuit fără partajarea podului şi acoperişului acesteia.

Reclamantul – pârât, la data de 27.02.2013, a depus o nouă cerere de completare a acţiunii (f. 74, 75) prin care a solicitat obligarea pârâtului – reclamant la montarea, pe cheltuială proprie, a unor geamuri mate cu deschidere batantă în interior la 45 de grade la ferestrele dinspre proprietatea pârâtului I IG, la fereastra bucătăriei dinspre proprietatea familiei Băloiu, precum şi la închiderea balconului dinspre proprietatea pârâtului I IG, prin montarea de geamuri mate cu o singură deschidere batantă în interior, la 45 de grade, geamuri care să permită pătrunderea razelor solare, motivat prin faptul că pârâtul – reclamant aruncă pe aceste ferestre resturi şi gunoaie direct pe terenul proprietatea sa.

Prin întâmpinarea depusă la data de 04.04.2013 (f. 79) pârâtul – reclamant a invocat excepţia tardivităţii formulării completării la acţiune depusă la data de 27.02.2013, pe fond solicitând respingerea acesteia, în considerarea faptului că geamurile imobilului nu au suferit modificări de la edificarea acestora de către autorii părţilor.

Prin notele de şedinţă (f. 81, 82) depuse la termenul din data de 10.04.2013 reclamantul – pârât a solicitat respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat vizând cererea de ieşire din indiviziune, motivându-şi poziţia adoptată prin faptul că în tranzacţia anterioară nu s-a făcut nicio menţiune expresă referitoare la podul imobilului, acesta nefiind atribuit către niciuna dintre părţi, la fel ca alte imobile teren menţionate în certificatul de moştenitor privind autorul comun.

La termenul din data de 10.04.2013 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia tardivităţii formulării cererii de completare a acţiunii formulată de reclamantul – pârât şi depusă la data de 27.02.2013, prin încheierea de la acel termen constatând decăderea acestuia din dreptul de a completa acţiunea prin respectiva cerere, pentru motivele acolo arătate.

Prin încheierea de şedinţă din data de 10.04.2013, ulterior punerii în discuţia contradictorie a părţilor, instanţa a admis excepţia autorităţii de lucru judecat a capătului de cerere privind ieşirea din indiviziune asupra averii rămase de pe urma defunctului Iancu I. Ion asupra podului imobilului situat în oraşul Breaza, str. Războieni nr. 9, jud. Prahova, în suprafaţă de 90,14 mp, pentru considerentele pe larg expuse în respectivul act de procedură.

La termenul din data de 25.09.2013, în şedinţă publică, pârâtul – reclamant a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului I IG (f. 132), faţă de admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat privind petitul vizând partajul succesoral, având în vedere că celelalte capete de cerere nu sunt purtate în contradictoriu şi cu acesta.

Reclamantul-pârât a solicitat respingerea excepţiei întrucât cele trei părţi din prezenta cauză sunt părţi şi în tranzacţia prin care s-a finalizat dosarul de partaj succesoral.

Prin încheierea de şedinţă din data de 25.09.2013 instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului I IG, pentru considerentele acolo arătate, fiind dispusă scoaterea din cauză a acestuia.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba testimonială, proba cu interogatoriu, proba cu expertiza tehnică specialitatea construcţii şi proba cu expertiza specialitatea petrol şi gaze.

În cauză a fost administrată proba cu interogatoriul luat pârâtului – reclamant în formularea reclamantului – pârât (f. 163, 164), ocazie cu care au fost depuse şi interogatoriul propus a fi administrat intervenientei de către reclamant (f. 165, 166), respectiv interogatoriul formulat pentru reclamant de către pârât (f. 167-172).

În cadrul probei testimoniale au fost audiaţi martorii R L (f. 173), P C (f. 300-302) şi D C (f. 174, 175), acesta din urmă fiind reaudiat (f. 314).

În privinţa probei cu expertiza tehnică specialitatea construcţii raportul a fost întocmit de expert M I şi depus la data de 18.12.2013 (f. 249-259), ulterior, la data de 20.03.2014 fiind depus raport de expertiză completare (f. 326). Expertiza tehnică specialitatea petrol şi gaze a fost efectuată de expert G A I, raportul aferent fiind depus la data de 25.03.2014 (f. 327-341).

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Conform sentinţei civile 1923/21 mai 2010 a Judecătoriei Câmpina, pronunţată în dosarul  2021/204/2009 având ca obiect  partaj judiciar, s-a luat act de înţelegerea părţilor I A C, I M C şi I IG, procedându-se la ieşirea din indiviziune  asupra averii rămase de pe urma defunctului I I I .Ca urmare , reclamantul din prezenta cauză I A C  a promit în deplină proprietate şi posesie lotul I compus din teren în suprafaţă de 257,0 mp , din construcţia casă de locuit parterul în suprafaţă de 90,14 mp şi din etaj cam poz 9,14 şi balconul în suprafaţă de 44,63 mp şi fundaţia, iar I M C a primit lotul III compus din teren în suprafaţă de 782,80 mp, din etajul construcţiei casă de locuit camerele 10,11,12,15,16,19 balcon şi cele 2 beciuri în suprafaţă de 59,48 mp şi încăperile 13,17,18.

Privitor la obligarea paratului I M C  de a ridica contorul de  gaze si conducta de gaze aferenta de pe terenul proprietatea reclamantului. Conform raportului de expertiză construcţii MAGHIAR Ion f.253, F.326 conducta de gaze aparţinând pârâtului I M C, vizualizată în plaşa foto de la f.177 , trece pe terenul aparţinând reclamantului.  Branşamentul este amplasat pe terenul proprietatea reclamantului, pe peretele de la parter al imobilului reclamantului. Potrivit expertizei petrol gaze G A I F.333 se poate realiza un nou branşament de la conducta de distribuţie gaze naturale la care postul de reglare presiune şi control volumetric de gaze pârâtului să fie amplasate pe terenul reclamantului, la limita de proprietate cu a pârâtului. S-a menţionat de asemenea că realizarea acestui nou branşament este condiţionată de acceptul scris al reclamantului, conform legii gazelor. 

În aceste condiţii, deşi exercitarea dreptului de proprietate, ca drept absolut, presupune ca titularul său să nu fie împiedicat în folosinţa normală a bunului asupra căruia poartă dreptul de proprietate instanţa apreciază că întrucât noul branşament ar urma să fie amplasat tot pe terenul reclamantului ca urmare a configuraţiei loturilor  părţilor rezultate din sistarea stării de indiviziune capătul de cerere este neîntemeiat. Instanţa constată din schiţa de plan aferentă raportului de expertiză lotizare Marian Popa efectuat în dosarul  2021/204/2009 că lotul de teren ce i-a revenit reclamantului este situat de jur-imprejurul imobilului casă de locuit în care domiciliază părţile astfel încât este imposibil ca o conductă de gaze care să alimenteze camerele din imobil în care domiciliază pârâtul să nu treacă pe terenul proprietatea reclamantului. În plus această situaţie a rezultat ca urmare a tranzacţiei încheiate între părţi, fiind ca atare o situaţie acceptată de aceştia , din înscrisul reprezentat de punctul de vedere al reclamantului de expertiza construcţii f.289 coroborat cu declaraţiile martorilor D C şi P C, rezultând faptul că branşamentul de gaze  exista la momentul pronunţarii sentinţei civile 1923/21 mai 2010 , din septembrie 2012  reclamantul nu a mai fost de acord ca pârâtul şi intervenienta să fie racordaţi din branşamentul situat pe peretele imobilului casă de locuit care îi aparţine.

Capătul de cerere privind obligarea pârâtului I M C de a modifica traseul canalizării ce trece prin baia sa pentru ca aceasta să traverseze doar proprietatea acestuia va fi respins ca neîntemeiat  pentru următoarele considerente:

Conform declaraţiei de la f 300 a martorului P C, partile aveau bai separate încă de pe vremea cand traia defunctul lor tata, canalizarea băii lui I M a fost făcută cu conducta trecând prin placă și așa a fost construită încă de la momentul edificării băii. La f 198-201 a fost depus de către pârât şi intervenientă memoriul tehnic  pentru realizare branşament apa canalizare de pârâtul I M si intervenienta I I in anul 2004 şi acordul SC C SA în acest sens.

Martora D C f.174 a arătat faptul că părţile au folosit imobilul încă de pe vremea când trăia defunctul, iar băile părţilor sunt amplasate în imobil una deasupra celeilalte, jos a reclamantului şi sus cea a pârâtului.

Reţinând faptul că această  canalizare a  băii lui Iancu Mihai a fost edificată înaintea decesului autorului părţilor I I I , acest lucru nu se datorează acţiunilor pârâtului şi conducta trece prin placa comună ce desparte băile părţilor instanţa constată că reclamantul nu a făcut dovada vreunui inconvenient care să îi afecteze dreptul său de proprietate asupra părţii din imobil ce i-a revenit prin sentinţa de partaj sus amintită.

 Cu privire la obligarea paratului I M C de a ridica materialul textil de pe părţile de gard edificate de reclamant cu contribuţie exclusivă, respectiv partea de răsărit de la stradă şi partea de nord în spatele proprietăţii.

Din coroborarea declaraţiilor martorilor DC f 174 şi P C f 300 ,cu plansa foto de la fila 225  prezentată martorei ,materialul textil se află pe gardul  dintre proprietăţile părţilor, a fost amplasat de pârât in 2010-2011  pe gardul dinspre partea sa , împiedicând parţial vizibilitatea între cele două proprietăţi.

Întrucât de asemenea reclamantul nu a făcut dovada vreunui inconvenient care să îi afecteze dreptul său de proprietate asupra părţii din imobil ce i-a revenit prin sentinţa de partaj sus amintită, instanţa va respinge în temeiul art 630 C.civil ca neîntemeiat acest capăt de cerere.

 Analizând capătul de cerere privind deducerea în favoarea reclamantului a contravalorii lucrărilor de îmbunătăţiri în sumă de 3712 lei efectuate la acoperişul imobilului din B, str R, nr., instanţa reţine că în fapt solicitarea reclamantului vizează obligarea paratului I M C la plata sumei menţionate.

Coroborând declaraţia martorului R L f.173, inscrisul filele 31-32, declaraţia martorei  D C f.174 şi cea a martorului P C  f 300 instanţa reţine că reclamantul a efectuat în anul 2012 lucrări la acoperişul imobilului situat în B, str.R, nr constând în reparaţia şi întreţinerea podului , a jgheaburilor, paziilor aparentului de la faţada podului şi a balconului de la pod.

Chiar dacă din declaraţiile martorilor rezultă că lucrările au fost efectuate „la partea de imobil a reclamantului” respectiv la acoperisul din dreptul camerelor proprietatea sa de la etajul imobilului, instanţa reţine faptul că podul imobilului şi acoperişul acestuia implicit reprezintă coproprietatea celor două părţi  raportat şi la disp art 649 alin 1 lit b si d C.civil şi lucrările efectuate profită ambelor părţi, astfel încât revine pârâtului sarcina de a achita reclamantului jumătate din contravaloarea lucrărilor efectuate. În ceea ce priveşte caracterul cheltuielilor efectuate de reclamant instanţa reţine că lucrările menţionate au fost necesare şi utile, neputând fi calificate  ca fiind voluptorii.

În consecinţă,în temeiul art 654 alin 1 C.civil va admite în parte acţiunea formulată şi va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1856 lei.

Privitor la solicitarea reclamantului de obligare a paratului să îşi retragă conducta de apă şi apometrul aferent care este conectată la branşamentul stradal al cărui proprietar este, instanţa reţine că potrivit raport expertiză construcţii M I conducta de apă aparţinând pârâtului I M nu trece pe terenul reclamantului ci pe terenul lui I IG care a dat acordul său pârâtului în vederea  folosirii bransamentului de apa aflat pe proprietatea lui atât timp cât proprietatea îi va aparţine f 253, f.326.De asemenea apometrul pârâtului este situat în căminul amplasat pe proprietatea lui I M G. Concluziile raportului de expertiză se coroborează cu declaraţia martorului P  C f.300

Susţinerile reclamantului în sensul că branşamentul de apă i-a fost atribuit prin sentinţa civilă 1923/21 mai 2010 nu vor fi reţinute de instanţă, din conţinutul sentinţei menţionate nerezultând acest aspect. Din înscrisurile de la f.197-198 rezultă faptul că demersurile efectuate în anul 2004  în vederea executării branşamentului de apă la locuinţa situată în str R, nr. au fost efectuate de către pârât şi intervenientă.

Ca atare, capătul de cerere va fi respins ca neîntemeiat  în baza art 998-999 vechiul Cod civil raportat la art 5 alin 1 din legea 71/2011 întrucât nu sunt aduse prejudicii reclamantului în exercitarea dreptului său de proprietate, iar fapta ilicită a pârâtului nu există.

Capătul de cerere constând în obligarea paratului I M C să repare balconul proprietatea sa care se află situat deasupra uşii de acces a imobilului reclamantului va fi admis de instanţă în baza art 630 Cod Civil raportat la art 5 alin 2 din legea 71/2011 având în vedere faptul că potrivit raport expertiză construcţii M I lucrările constând în tencuire şi vopsire a balconului aparţinând pârâtului sunt necesare

Raportat la capătul de cerere constând în  obligarea paratului I M C să demoleze/desfiinţeze toate construcţiile fără autorizaţie respectiv balcon, dormitor, hol, bucătărie, două magazii, terasă, un lac şi 2 fose septice iar în caz contrar să fie abilitat reclamantul să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtului, instanţa are în vedere următoarele:

Potrivit martorului P C f.301,302 singura construcţie făcută de pârât e o magazie  in urma cu cca 1 an, iar lacul a fost construit în urmă cu circa 1 an la cca 20-30 m de imobil şi nu degajă mirosuri, nu sunt tantari, arătând totodată faptul că  pe vremea defunctului tată al părţilor exista un sistem cu 2 fose septice, iar ambele au rămas pe terenul lui I M C. Martora D C f.314 a arătat faptul că pârâtul a edificat  o magazie pe proprietatea sa în urmă cu cca 2 ani care este folosită şi pe post de terasă şi de asemenea a edificat o baie de serviciu cu suprafaţă de 1m/1m  cu pereţi de policarbonat. De asemenea a arătat că lacul amenajat de pârât la cca 20-30 m de imobil nu degajă mirosuri şi nu sunt tantari

Instanţei nu îi revine competenţa de a obliga la desfiinţarea construcţiilor pentru lipsa autorizaţiei de construire, într-o asemenea situaţie sancţiunea prevăzută de dispoziţiile Legii nr.50/1991 constând în aplicarea unei amenzi contravenţionale şi desfiinţarea lucrării, se dispune de organele abilitate de lege. Instanţa are în vedere dispoziţiile reglementate prin Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, cu referire la organele abilitate legal pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute prin articolul 26, inclusiv măsura solicitării desfiinţării lucrărilor executate fără autorizaţie în condiţiile instituite prin prevederile art.,27,28 şi ale art.32 din aceeaşi lege.

În aceste condiţii , având în vedere şi prev art 630 c.civil instanţa va respinge ca neîntemeiat acest capăt de cerere.

Relativ la cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant I M C, respectiv prima solicitare-aceea ca reclamantul pârât să desfiinţeze haznaua.

Hazanaua reclamantului a fost edificată la cca 3 ani dupa partaj şi se află în imediata apropiere a beciului ce i-a revenit  prin sentinţa de partaj pârâtului , peretele fiind comun. Potrivit expertizei constructii M f. 254, starea avansată de degradare a beciului poate fi determinata de hazna, iar amplasarea haznalei in imediata apropriere a fundatiei clădirii poate conduce în timp la deplasarea fundaţiei si a pereţilor clădirii. Declaraţiile martorului Pescaru Ciprian referitoare la efectele edificării haznalei în imediata proximitate a beciului reclamantului nu pot fi avute în vedere de instanţă în condiţiile în care expertul construcţii nu a putut stabili cu siguranţă faptul că starea avansată de degradare a beciului este determinată de hazna.

Conform art 34 din OMS 119/2014 care preia disp cuprinse în art 34 din OMS 536/1997  Îndepărtarea apelor uzate menajere şi fecaloid-menajere provenite de la locuinţele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate şi executate conform normelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă.

Conform sentinţei civile 1923/21 mai 2010 a Judecătoriei Câmpina şi a schiţei de plan aferente expertizei lotizare Popa Marian f..20 , rezultă că suprafaţa de teren care i-a revenit reclamantului si situată de jur împrejurul clădirii casă de locuit  nu prezintă pe nicio latură  o distanţă de 10 m sau mai mult de la casa de locuit până la limita proprietăţii, aşa încât i-ar fi imposibil reclamantului să îşi edifice o nouă hazna cu respectarea prevederilor legal anterior menţionate.

Pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului reclamant  în temeiul art 1357 Cod civil şi 1381 şi 1386 Cod civil cu referire la disp art 5 alin 1 din legea 71-2011 este necesar ca prejudiciul pretins invocat să fie cert, ceea ce presupune că acesta să fie sigur, atât în privinţa existenţei cât şi în privinţa posibilităţii de evaluare. Având în vedere faptul că prejudiciul pârâtului nu este unul cert, instanţa va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Raportat la solicitarea reconvenţională de obligare a reclamantului pârât să demoleze anexa de lemn instanţa are în vedere:

Din declaraţia martorei Dr C f.174, anexa de lemn a fost construită după partaj de reclamant, actualmente nu mai sunt animale in ea, fiind folosita ca uscator de rufe,.Anexa a fost identificată de martoră în planşa foto nr.4 f 180 depusă la termenul din  20.11.2013. Din adresele Primăriei Breaza f 218, f 219 referitoare la anexa construită de IA rezultă faptul că s-a solicitat acestuia demolarea anexei având termen 1.08.2012 . Conform raportului expertiză construcţii M I streaşina magaziei in latime de 20 com trece peste gardul pârâtului reclamant. f.255

Adresa Directiei De Sănătate Publica P14418/2012 F 220 arată că, la data controlului respectiv anterior datei de 3.08.2012 coteţul de iepuri si pasări a fost mutat la distanta corespunzătoare, coteţul era populat numai cu porumbei, iar legislaţia sanitara in vigoare nu prevede distante pentru amplasarea coteţelor de porumbei.

Din declaraţiile martorilor şi planşele foto aflate la dosarul cauzei rezultă că în prezent nu mai există animale în anexa menţionată care este actualmente folosită ca uscător de rufe, iar pereţii acesteia au fost parţial demolaţi.

Deşi potrivit art 611 cod civil rap la art 5 alin 2 din legea 71/2011, proprietarul este obligat să îşi facă streaşina casei astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin, instanţa apreciază că demolarea întregii anexe edificate de către reclamantul pârât din acest unic motiv ar fi excesivă, motiv pentru care în temeiul 630 Cod civil va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere.

Capătul de cerere reconvenţional constând în obligarea reclamantului I A C să permită pârâtului și personalului autorizat pentru citirea contoarului  efectuarea reviziilor tehnice periodice și pentru eventuale intervenţii  în caz de avarii va fi admis în parte de instanţă pentru următoarele considerente:

Din declaraţia martorei D C rezultă faptul  că reclamantul nu permite paratului accesul pe teren pt a citi contorul de gaze, ceea ce determină existenţa unei situaţii prejudiciabile pentru acesta în condiţiile în care potrivit site-ului www.distrigazsud-retele.ro, aparţinând furnizorului de gaze naturale (potrivit contractelor depuse de către pârât la f. 206-213) începand cu 1 Noiembrie 2009, citirea contoarelor pentru clientii casnici se efectueaza de catre D S R o data la 3 luni iar In cele 2 luni in care nu se efectueaza citirea contoarelor de catre D S R, clienţii au posibilitatea de a  posibilitatea sa transmite un index autocitit.

Conform art 1 pct E al deciziei 309/2005 Autoritatii Naţionale De Reglementare În Domeniul Gazelor Naturale  care reglementează condiţiile cadru generale de contractare a serviciilor de distribuţie a gazelor naturale, distribuitorul are dreptul să aibă acces la echipamentele de măsurare a volumelor de gaze naturale livrate şi la aparatele utilizate pentru determinarea puterii calorifice superioare a gazelor naturale livrate, amplasate pe proprietatea consumatorului, care servesc la decontarea cantităţilor de gaze naturale livrate, exprimate în unităţi de energie, în vederea verificării periodice, pe bază de program convenit de părţi sau ori de câte ori este necesar.

 Ca atare, instanţa va admite în parte capătul de cerere menţionat şi în consecinţă va obliga reclamantul-pârât I A C să permită pârâtului reclamant I M C lunar citirea contorului de gaze situat pe terenul proprietatea sa .

În temeiul art 274, 276 vechiul C.pr.civ , având în vedere admiterea în parte atât a cererii principale cât şi a cererii reconvenţionale obligă după compensare pe reclamantul I A C la plata către pârâtul I M C a sumei de 354,18 lei cheltuieli de judecată. Au fost compensate taxele de timbru achitate de către părţi,onorariile expert , iar în ceea ce priveşte onorariul de avocat achitat de către pârâtul reclamant instanţa a apreciat că la partea din acesta care urmează a fi suportat de către partea adversă trebuie avut în vedere capetele de cerere admise din cererea reconvenţională formulată.

Domenii speta

Spete similare