Ordonanţă preşedinţială

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 10309/2014

Şedinţa publică de la ……..

Completul compus din:

PREŞEDINTE …

Grefier …

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanţii ,,,,,, şi pe pârâţii ,,,,,,,,,,,,, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită 

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în şedinţa publică din data de 20.10.2014 când părţile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care s-a amânat pronunţarea cauzei pentru termenul din 21.10.2014 când s-a pronunţat hotărârea.

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND

Constată că, prin cererea de ordonanţă preşedinţială înregistrată sub dosarul nr. ,,,,/2014 din 06.10.2014, reclamanţii ,,,,,, în contradictoriu cu pârâţii ,,,,, au solicitat instanţei ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să sisteze orice fel de lucrări de construire la imobilele înscrise în CF nr. ,,,,, şi nr. ,,,,,,,,, până la înlăturarea inconvenientelor care depăşesc normalul relaţiilor de vecinătate; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, s-a arătat că reclamanţii de rândul 1 şi 2 deţin calitatea de proprietari asupra imobilului situat administrativ în Oradea, str. ,,,,,,, ce reprezintă în fapt teren în suprafaţă de 1.000 mp. pe care, în baza Autorizaţiei de Construire nr. ,,,,.03.2012, au edificat o casă de locuit în regim P+M, imobilul înscris în CF nr. 1,,,,,Oradea şi identificat cu nr. cadastral ,,,,,,, S-a arătat că, potrivit Autorizaţiei de Construire şi a Certificatului de Urbanism emis premergător autorizaţiei, Primăria Municipiului Oradea – Serviciul Urbanism le-a impus reclamanţilor ca, casa pe care urmau să o construiască, să respecte următoarele distanţe: 20 ml. de la limita de proprietate cu drumul public, distanţele laterale să fie de minim 4,5 ml. iar în spatele casei o distanţă de minim 9 ml. S-a arătat că reclamanta de rândul 3 deţine calitatea de proprietar asupra imobilului situat administrativ în Oradea, str. ,,,, jud. Bihor, ce reprezintă în fapt suprafaţa de 1.500 mp., pe care, în baza Autorizaţiei de Construire nr. ,,,,,,,.2014, reclamanta a construit o casă în regim S+P+1E, imobil înscris în CF şi identificat cu nr. cad. ,,,,,,,,,,. S-a arătat că, potrivit Autorizaţiei de Construire şi a Certificatului de Urbanism emis premergător autorizaţiei, Primăria Municipiului Oradea – Serviciul de Urbanism i-a impus reclamantei ca, casa pe care aceasta urma să o construiască, să respecte următoarele distanţe: 15 ml. de la limita de proprietate cu drumul public, dar, pentru a păstra aliniamentul caselor cu vecinii reclamanţi de rândul 1 şi 2, reclamanta de rândul 3 a amplasat-o la distanţa de 20 ml. de la şosea, 4 ml. la limita de proprietate din partea dreaptă a imobilului şi 10 ml. de la limita de proprietate din partea stângă a imobilului. S-a menţionat că proprietatea pârâtei de rândul 1 este amplasată în stânga proprietăţii familiei …, iar în stânga acestei proprietăţi este amplasată proprietatea pârâtului de rândul 2, astfel că cele două case ale pârâţilor se construiesc între casele reclamanţilor. S-a arătat că, în primăvara acestui an, pârâţii de rândul 1 şi 2 au solicitat autorizaţie de construire pe terenurile proprietatea lor, însă construcţiile pe care aceştia urmează să le edifice vor fi construite în „zig-zag”, nu respectă nici distanţa minimă între vecinătăţi, nici PUZ-ul aprobat, ceea ce dă autorizaţiilor eliberate un caracter nelegal. S-a arătat că, potrivit Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 50/1991, aprobată prin Ordinul nr. 1943/2001, se prevede că distanţa dintre vecinătăţi se determină ca fiind acea distanţă ce reprezintă jumătate din înălţimea casei celei mai înalte. S-a arătat că, în condiţiile în care se păpstrează aliniamentul caselor, reclamanţii nu sunt împotrivă ca distanţa dintre construcţii să fie mai mică decât cea impusă. S-a arătat că acestea sunt impuse pentru a respecta gradul de însorire a imobilelor învecinate, respectiv de a nu se crea umbră vecinului. S-a arătat că, în cursul zilei de vineri, 03.10.2014, reclamanţii s-au deplasat la Primăria Municipiului Oradea şi au făcut verificări în ceea ce priveşte atât autorizaţia cât şi proiectele caselor pârâţilor, ocazie cu care au constatat că niciuna dintre acestea nu respectă aliniamentul stradal, în sensul că, casa pârâtei ,,,,,, este amplasată în spatele grădinii, cu o retragere de peste 50 m., ceea ce obturează răsăritul de soare al reclamantei C,,,,,,, iar casa pârâtului ,,,, urmează a fi amplasată cu o retragere de numai 6 ml. De la şosea, în spatele terenului pârâtul ,,,,,,,, edificând o altă construcţie, astfel că, pe toată durata dimineţii, până la amiază, construcţiile acestuia împiedică soarele să încălzească proprietatea reclamantei C,,,,. S-a arătat că aceleaşi prejudicii le sunt cauzate şi reclamanţilor,, la apusul soarelui, ceea ce este contrar prevederilor legale în materie de urbanism. S-a arătat că, pe de altă parte, toate construcţiile pârâţilor sunt în regim de parter, ceea ce ridică o altă problemă, respectiv hornul casei pârâtului ,,,va fi la geamul dormitorului reclamantei ,,,, aflat la etajul casei, iar hornul casei pârâtei ,,,,,,,, va fi la dormitoarele casei ,,,,,. S-a învederat faptul că vis-a-vis de casele părţilor se regăseşte Compania de Apă, respectiv lacurile de apă ale oraşului, în spatele acestora este Crişul Repede, iar în spatele caselor părţilor se regăseşte Dealul Ciuperca. S-a arătat că, datorită acestor amplasamente, se creează un circuit de curenţi de aer, care formează vârtejuri, astfel că, în condiţiile în care nu este respectat aliniamentul caselor, aceşti curenţi de aer sunt dăunători din toate punctele de vedere, tuturor proprietarilor. Cu titlu de exemplu, s-a arătat că aceşti curenţi de aer duc fumul caselor la toate geamurile, că nu se va putea sta în grădină din cauza curenţilor. S-a arătat că reclamanţii refuză să îşi imagineze ce s-ar întâmpla în caz de incendiu. S-a arătat că, nu în ultimul rând, amplasamentul caselor pârâţilor încalcă orice regulă de intimitate. Astfel, s-a arătat că dormitoarele pârâtei ,,,,sunt faţă în faţă cu geamurile reclamanţilor S,,,,. S-a arătat că, potrivit prevederilor art. 630 alin. 1 din Noul Cod Civil, dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, instanţa de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum şi la restabilirea situaţiei anterioare, atunci când acest lucru este posibil. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 2 din Noul Cod Civil, în cazul în care prejudiciul cauzat ar fi minor în raport cu necesitatea sau utilitatea desfăşurării activităţii prejudiciabile de către proprietar, instanţa va putea încuviinţa desfăşurarea acelei activităţi. Cel prejudiciat va avea însă dreptul la despăgubiri. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 3 din Noul Cod Civil, dacă prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanţa poate să încuviinţeze, pe cale de ordonanţă preşedinţială, măsurile necesare pentru prevenirea pagubei. S-a susţinut că, din textul de lege anterior citat, rezultă că, pentru a fi admisibilă o cerere de ordonanţă preşedinţială, e necesar a fi întrunite condiţiile următoare, respectiv sunt încălcate relaţiile normale de vecinătate iar prejudiciul să fie iminent sau foarte probabil. S-a arătat că, în speţă, sunt încălcate relaţiile normale de vecinătate deoarece pârâţii construiesc fără să respecte cele mai elementare norme de vecinătate, respectiv nu este respectat dreptul de proprietate al reclamanţilor în limitele legale, prejudiciul este iminent prin executarea respectivelor construcţii, relevante sub aspectul condiţiilor de suspendare fiind cel puţin aparent, până la o cercetare amănunţită ce implică administrarea de probe în analiza fondului cauzei, a PUG-ului, a PUZ-ului, a distanţelor impuse reclamanţilor prin autorizaţia nou eliberată, planşe fotografice, expertiză etc. De asemenea, s-a arătat că nu există acordul reclamanţilor, respectiv a vecinilor, cu toate că, datorită frontului stradal de 20 ml., în cazul pârâţilor, acesta era obligatoriu. S-a subliniat că, prin cererile înregistrate la Primăria Municipiului Oradea – Serviciul Urbanism, sub nr. ,,,,,,, reclamanţii au solicitat sistarea lucrărilor, cu obligarea proprietarilor să respecte aliniamentul caselor, însă nu s-a luat nicio măsură până la înregistrarea cererii de ordonanţă preşedinţială ce face obiectul prezentului dosar.

În probaţiune s-au depus la dosarul cauzei copii după autorizaţiile de construire ale reclamanţilor, certificatul de urbanism , cererile nr. 190428/03.10.2014 şi nr. ,,,,,,,03.10.2014.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 13.10.2014, pârâta ,,,,,, a solicitat instanţei respingerea cererii reclamanţilor, în primul rând ca inadmisibilă şi în al doilea rând ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, s-a arătat că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate pentru o astfel de cerere, respectiv urgenţa, caracterul vremelnic, neprejudicierea fondului, cât şi aparenţa de drept, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 996 din Noul Cod de Procedură Civilă. S-a menţionat că pârâta ,,, este proprietara terenului înscris în CF nr. ,,,,,,, Oradea, iar în baza autorizaţiei de construire nr. ,,,,,,.05.2014, eliberată de Primăria Municipiului Oradea pârâta a început executarea unei construcţii în regim parter, executând până în prezent o parte din aceasta, mai precis lucrările de fundaţie, urmând ridicarea zidurilor şi a acoperişului. S-a arătat că construcţia respectă întru totul normele tehnice prevăzute în certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire, fiind respectate distanţele, respectiv retragerile stabilite faţă de vecinătăţi şi drumul public. S-a apreciat că, în ceea ce priveşte aparenţa de drept, aceasta fiind şi prima condiţie de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, aceasta există în favoarea pârâtei ,,,,,,,,, care este deţinătoarea unei autorizaţii de construire, emisă în condiţii de legalitate de către Primăria Municipiului Oradea, şi nicidecum în favoarea reclamanţilor, care nu invocă nici un aspect de nelegalitate pentru emiterea autorizaţiei, singura nemulţumire a acestora constând în faptul că casa pârâtei ,,,,, nu este executată cu respectarea aliniamentului stradal, respectiv că aceasta este amplasată în zona din spate a terenului, cu o retragere de aproximativ 50 ml., reclamanta ,,,, susţinând că, prin aceasta i se obturează răsăritul de soare. Pârâta ,,,,, a apreciat că această pretenţie este absolut absurdă şi aberantă, deoarece casa pârâtei nu are o înălţime care să permită obturarea răsăritului de soare pentru reclamanta ,,,,, pe de o parte, iar pe de altă parte, în spatele casei pârâtei ,,,, se ridică o colină, un deal, mult mai înalt decât casa acestei pârâte, parte din acest deal fiind grădina proprietăţii pârâtei, şi care este destul de abrupt. S-a arătat că acest deal sau colină ar putea probabil obtura răsăritul de soare pentru cei din aval, însă în niciun caz casa pârâtei ,,,. S-a mai susţinut că sunt false şi susţinerile reclamantului ,,,,, ,,,,,,, cum că hornul casei pârâtei P,,,,,,va fi amplasat lângă dormitoarele casei acestuia, atâta timp cât distanţa dintre casa pe care o construieşte pârâta ,,,,, şi casa reclamantului ,,,,, este de cel puţin 30 ml. S-a apreciat că, faţă de faptul că pârâta ,,,, deţine o autorizaţie de construire legal emisă, aparenţa de drept nu poate fi în favoarea reclamanţilor, apreciindu-se că, din acest punct de vedere, cererea de ordonanţă preşedinţială este categoric inadmisibilă. S-a arătat, în continuare, că a doua condiţie de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale este caracterul vremelnic al acesteia. S-a arătat că, din cuprinsul cererii, rezultă că reclamanţii au solicitat sistarea lucrărilor de construire până la înlăturarea inconvenientelor care depăşesc normalul relaţiilor de vecinătate. S-a apreciat că, în această situaţie, instanţa ar trebui să constate existenţa unor inconveniente, respectiv că acestea ar depăşi normalul relaţiilor de vecinătate. S-a apreciat că, pentru a face o astfel de constatare, instanţa ar trebui să cerceteze fondul dreptului, care însă nu poate fi analizat pe calea ordonanţei preşedinţiale, care presupune o procedură sumară, în cadrul căreia se poate „pipăi” doar fondul, în caz contrar ajungându-se la prejudicierea fondului. S-a arătat că reclamanţii se prevalează şi de dispoziţiile art. 630 din Noul Cod de Procedură Civilă, apreciindu-se însă că, şi în această situaţie, este necesară promovarea unei acţiuni pentru judecarea fondului, prin care să se ceară constatarea încălcării sau depăşirea limitelor normale ale relaţiilor de vecinătate, respectiv să se invoce producerea unui prejudiciu. S-a arătat însă că o astfel de acţiune pe fond nu există, astfel că, şi din acest punct de vedere, ordonanţa preşedinţială este inadmisibilă. S-a mai solicitat instanţei să constate că nu este îndeplinită nici condiţia caracterului vremelnic, şi nici cea a neprejudicierii fondului, astfel că cerinţele art. 996 din Noul Cod de Procedură Civilă care se cer îndeplinite cumulativ nu sunt întrunite în cauză, rezultând astfel inadmisibilitatea prezentei cereri pe cale de ordonanţă preşedinţială.

În probaţiune s-au depus copii după certificatul de urbanism nr. ,,,,,28 din 04.10.2013, autorizaţia de construire nr. ,,,,,,.05.2014, extrasul de CF nr. 1,,,Oradea, planul de încadrare în zonă pentru proprietatea pârâtei ,,,,şi nu numai, planul de situaţie propus cu locuinţa unifamilială parter a pârâtei ,,,,,, faţada axa A din care rezultă profilul construcţiei pârâtei ,,,,,,, respectiv a înălţimii construcţiei, schiţa planul de situaţie.

Pârâtul ,,,,,, a depus întâmpinare la dosarul cauzei, prin care a arătat că solicită respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanţi; cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. 

În motivarea întâmpinării s-a arătat că pârâtul ,,,,,,,,,,,a achiziţionat un lot de teren intravilan, cu nr. cad. ,,,,,, în vecinătatea proprietăţilor deţinute de către reclamanţi, lotul de teren fiind cumpărat cu scopul de a edifica pe acesta o locuinţă unifamilială. S-a arătat că, în vederea demarării lucrărilor de edificare a locuinţei familiale s-a depus la Primăria Oradea documentaţia necesară în vederea obţinerii autorizaţiilor de construire. S-a arătat că, la data de 13.08.2014, Primăria Oradea a emis pentru lotul cu nr. cad. ,,,,,,,, situat în Oradea, str. ,,,,,,, autorizaţia de construire cu nr. 1,,,. S-a arătat că, la momentul emiterii autorizaţiei, se cunoştea amplasamentul locuinţei familiale care se doreşte a fi construită de către pârâtul ,,, iar prin autorizaţia de construire nr. ,,,,,,,,, Primăria Oradea nu a impus condiţii suplimentare pârâtului B,,,,,. S-a arătat că, mai mult decât atât, aspecte cum ar fi amplasarea în aliniament sau în zig-zag invocate de către reclamanţi, a locuinţelor familiale, nu are un aspect legal. S-a apreciat că, prin urmare, amplasamentul locuinţei familiale nu încalcă nicio prevedere legală şi, mai mult decât atât, nu încalcă normele elementare de vecinătate, aşa cum susţin reclamanţii. S-a arătat că, mai mult, din cererea de ordonanţă preşedinţială depusă de reclamanţi, pârâtul ,,,, înţelege faptul că, până şi amplasarea în aliniament a locuinţelor reclamanţilor la 20 m. de la limita de proprietate cu drumul public, a fost o opţiune şi nu o obligaţie, întrucât prin autorizaţia de construire Primăria Oradea învederează pentru reclamanţii ,,, aşezarea construcţiei la 20 m. de la limita de proprietate cu drumul public, în timp ce pentru reclamanta ,,,,la 15 m. de la limita de proprietate cu drumul public. Totodată, s-a menţionat faptul că, pentru locuinţa unifamilială care va fi amplasată la adresa din Oradea, str. ,,,,. ,,,,,,, proprietatea pârâtului ,,,, s-a emis de către Primăria Municipiului Oradea certificatul de urbanism nr. ,,,, în care de asemenea nu apar condiţii de aliniament sau de înălţime a construcţiei pe care pârâtul ,,,, urmează să o edifice. S-a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 50/1991, actualizată, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile competente „fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii; stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului; stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării; încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării”. S-a apreciat că, raportat atât la prevederile legale mai sus menţionate, dar şi la cele stipulate de către organul emitent în certificatul de urbanism, se poate concluziona că pârâtul ,,,,, a respectat în totalitate cerinţele legii. Cu privire la aspectele precizate de către reclamanţi prin cererea de ordonanţă preşedinţială, s-a apreciat că se impun câteva precizări semnificative. Privitor la modalitatea de amplasare a locuinţelor unifamiliale, anume în zig-zag sau în aliniament, s-a considerat că atâta timp cât nu s-a invocat o prevedere legală care să stipuleze obligaţia de amplasare a locuinţelor familiale doar în zig-zag sau doar în aliniament, dar şi având în vedere că un asemenea aspect nu a fost impus pârâtului ,,,, nici prin certificatul de urbanism, nici prin autorizaţia de construire emisă, pârâtului ,, nu îi poate fi impusă o anumită amplasare în baza simplelor susţineri ale reclamanţilor. Raportat la susţinerile privitoare la gradul de însorire al imobilelor, s-a considerat că acestea sunt nefondate. S-a arătat astfel că locuinţa unifamilială care se va construi de către pârâtul ,,,,,, este de tipul mediteranean (fără acoperiş), în regim parter, cu o înălţime de maxim 4 metri, iar gardul de zidărie al reclamantei ,,,,,,,, are o înălţime de 3 metri. S-a arătat că, prin urmare, casa pârâtului ,,,, este doar cu un metru mai înaltă decât gardul edificat de către reclamantă, pârâtul apreciind astfel că susţinerile reclamantei cu privire la faptul că locuinţa familială care va fi edificată de către pârâtul ,,,,, sunt complet nefondate. S-a arătat că, mai mult decât atât, art. 3 din Ordinul nr. 119/2014 prevede următoarele: „(1) Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 ½ ore la solstiţiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire şi din locuinţele învecinate. (2) În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidenţiază că distanţa dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la alin. (1)”. S-a apreciat că, întrucât nu există un studiu de însorire care să ateste că, pe timpul solstiţiului de iarnă, locuinţa reclamantei ,,,,,,,,, sau cea a reclamanţilor ,,,,,,,, nu beneficiază de însorire pe o durată de minimum 1 ½ ore, la baza cererii de ordonanţă preşedinţială stau simple presupuneri, care nu pot fi luate în considerare, având în vedere natura litigiului. S-a apreciat că este important de menţionat şi aspectul privitor la amplasarea şi, respectiv, înălţimea casei pârâtului ,,,, raportat la amplasarea şi, respectiv, înălţimea locuinţelor familiale ale reclamanţilor. Astfel, s-a arătat că reclamanţii susţin că datorită faptului că locuinţele familiale ale pârâtului ,,,,,sunt doar în regim parter, fumul emis de către hornul casei ajungând la casele şi, respectiv, geamurile reclamanţilor. S-a arătat că, mai mult decât atât, nehotărâţi fiind reclamanţii, aceştia au precizat că fumul emis de către hornul pârâtului va ajunge la aceştia şi datorită faptului că locuinţele familiale ale pârâţilor nu sunt aşezate în aliniament. S-a considerat necesar ca instanţa să observe aspectul conform căruia, dacă două imobile sunt mai departe unul de celălalt, fumul va ajunge mai greu sau chiar deloc la celălalt imobil, fapt pentru care pârâtul ,,,,,,,,, nu înţelege de ce reclamanţii ar dori ca locuinţele familiale să fie amplasate în aliniament, în condiţiile în care, dacă ar fi astfel amplasate, fumul ar ajunge cu siguranţă la geamurile reclamanţilor, datorită, în primul rând, micşorării distanţei dintre construcţii. Raportat la aceste aspecte, s-a precizat că pârâtul ,,,,, a primit autorizaţia de construire pentru locuinţă unifamilială în regim parter, astfel că nu poate fi obligat de către vecini să edifice o locuinţă familială cu o înălţime mai mare, din simple mofturi, fără o bază legală. Referitor la curenţii de aer şi vârtejurile care ar exista în zonă, datorită existenţei Companiei de Apă, Dealului Ciuperca şi Crişului Repede în apropiere, s-a arătat că nu se face dovada existenţei unor astfel de curenţi şi că, în eventualitatea în care aceştia ar exista, singurul mod prin care s-ar putea face dovada acestora este o expertiză, nicidecum simple susţineri. S-a apreciat că, prin urmare, se poate observa că toate aspectele precizate de către reclamanţi sunt netemeinice şi nefondate, sunt simple susţineri fără vreun temei legal şi fără vreo expertiză care să ateste cele susţinute. S-a apreciat astfel că nu există o obligaţie care să incumbe pârâtului B,,,,,,,,, referitor la construirea locuinţei unifamiliale în aliniament, sau cu o anumită înălţime, respectiv poziţionare. Totodată, s-a reiterat aspectul conform căruia nici în certificatul de urbanism emis, nici în autorizaţia de construire, nu se specifică niciun aspect conform căruia pârâţii ar fi obligaţi la edificarea unei locuinţe familiale cu o anumită amplasare sau cu o anumită înălţime. S-a apreciat că cererea de ordonanţă preşedinţială nu este dovedită, nefiind dovedit vreun prejudiciu prezent sau viitor, şi, raportat la toate aspectele menţionate, se impune respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de către reclamanţi.

În drept, s-au invocat prevederile art. 205 din Noul Cod de Procedură Civilă.

În probaţiune, s-au depus la dosarul cauzei, în copie, autorizaţia de construire nr. ,,,,,,,.08.2014, certificatul de urbanism nr. ,,,,,,,, planul de amplasare al construcţiilor, faţada principală a casei pârâtului ,,,,,

La termenul de judecată din 13.10.2014, reclamanţii, prin avocat, au depus în prezentul dosar copia cererii de chemare în judecată prin care reclamanţii ,,,,,,, precum şi ,,,,,,,, în contradictoriu cu pârâţii ,,, au solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâţilor să sisteze orice fel de lucrări de construire la imobilele înscrise în CF nr. ,,,,,, ,,,,, până la înlăturarea inconvenientelor care depăşesc normalul relaţiilor de vecinătate, respectiv să alinieze construcţiile pe care urmează a le edifica, cu aceeaşi retragere de la aliniament cu casele susnumiţilor reclamanţi; cu cheltuieli de judecată. Cererea mai sus arătată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea sub dosarul nr. ,,,.

La termenul de judecată din 20.10.2014, reclamanţii, prin avocat, şi-au precizat verbal cererea de ordonanţă preşedinţială, în sensul că au solicitat instanţei să sisteze orice fel de lucrări de construire la imobilele înscrise în CF nr. ,,, şi ,,,,,,,,, până la soluţionarea definitivă a dosarului de fond, înregistrat la Judecătoria Oradea sub nr. ,,,,,,,, ori până la înlăturarea inconvenientelor care depăşesc normalul relaţiilor de vecinătate, respectiv până la obţinerea unei noi autorizaţii de construire; fără cheltuieli de judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului cauzei, instanţa reţine următoarele:

În cauză, sunt incidente prevederile art. 630, intitulat „Depăşirea inconvenientelor normale ale vecinătăţii”, din Noul Cod Civil. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 1 din Noul Cod Civil, dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, instanţa de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum şi la restabilirea situaţiei anterioare atunci când acest lucru este posibil. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 2 din Noul Cod Civil, în cazul în care prejudiciul cauzat ar fi minor în raport cu necesitatea sau utilitatea desfăşurării activităţii prejudiciabile de către proprietar, instanţa va putea încuviinţa desfăşurarea acelei activităţi. Cel prejudiciat va avea însă dreptul la despăgubiri. Potrivit prevederilor art. 630 alin. 3 din Noul Cod Civil, dacă prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanţa poate să încuviinţeze, pe cale de ordonanţă preşedinţială, măsurile necesare pentru prevenirea pagubei. Totodată, în cauză sunt incidente şi prevederile art. 996 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă. Potrivit acestor prevederi legale, instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

În cauza de faţă, reclamanţii …. au arătat că prin construcţia realizată de către pârâta ,,,,,,,,i se cauzează inconveniente, constând în aceea că este încălcată orice regulă de intimitate, în sensul că dormitoarele pârâtei ,,,, sunt faţă în faţă cu geamurile reclamanţilor ,,,,

Verificând susţinerile reclamanţilor ,,,,,,,cu privire la acest aspect, instanţa constată că aceştia au calitatea de proprietari asupra imobilului situat administrativ în Oradea, str. ,,,, ce reprezintă în fapt teren în suprafaţă de 1.000 mp. pe care, în baza Autorizaţiei de Construire nr. ,,,,,,,,, au edificat o casă de locuit în regim P+M, imobilul înscris în CF nr. ,,,,, şi identificat cu nr. cadastral 13678. În spatele casei reclamanţilor,,,,,,,,, pe terenul vecin, cu nr. cad. ,,,, pârâta ,,,,,,,,, a început edificarea unei case familiale, în regim parter. Raportat la str. ,,,, pârâta a edificat construcţia mai departe de stradă şi mai aproape de colina din spatele casei acesteia. Amplasamentul construcţiei pârâtei ,,, se poate observa foarte bine pe schiţa depusă de pârâtul ,, de la fila 72 din dosarul cauzei, dar şi din fotografia de la fila 98 din dosarul cauzei, fotografie depusă de către pârâta ,,,,,, prin avocat, şi efectuată dinspre strada ,,,,,. Din schiţa şi din fotografia mai sus arătate se poate observa că locuinţa edificată de pârâtă este în parte în spatele casei reclamanţilor ,,,,,, iar în parte are deschidere liberă spre str. ,,, În acest fel, privind perpendicular dinspre casa pârâtei ,,,, o parte din geamurile casei pârâtei,,,,, au vizibilitatea înspre casa reclamanţilor Spoială, iar o parte au vizibilitatea spre strada ,,,,,,,,,,

Instanţa apreciază că vizibilitatea existentă înspre casa reclamanţilor ,,,,nu cauzează reclamanţilor ,,,,,,, inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate. Pentru a face aprecieri asupra a ceea ce înseamnă inconveniente normale, instanţa se raportează atât la dreptul comun în materie, cât şi la situaţia din teren. Potrivit dreptului comun în materie, respectiv potrivit prevederilor art. 615 alin. 1 din Noul Cod Civil, este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparţinând proprietarului vecin, şi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond. Din interpretarea textului de lege mai sus arătat, rezultă că, prin dreptul comun, legiuitorul a apreciat că se creează inconveniente în relaţiile de vecinătate doar atunci când fereastra de vedere este mai aproape de 2 metri de fondul învecinat. Or, după aprecierea instanţei, în cauza de faţă, distanţa dintre construcţia pârâtei ,,,,,şi limita de proprietate dintre cele două imobile, evidenţiată prin ţăruşii ce se pot observa în fotografia de la fila 103 din dosarul cauzei, este de cel puţi 2 metri. În ce priveşte construcţiile, dreptul comun, respectiv art. 612 din Noul Cod Civil, stabileşte o distanţă şi mai mică, de minim 60 cm. dintre construcţie şi linia de hotar dintre cele două imobile. Sigur că orice edificiu ridicat în apropierea propriului edificiu prezintă inconveniente pentru locuinţele deja existente, atât în ceea ce priveşte vederea, cât şi în ceea ce priveşte intimitatea. Instanţa apreciază însă că doar construcţiile noi, respectiv ferestrele de vedere care încalcă limitele de distanţă stabilite de dreptul comun, respectiv de articolele de lege mai sus arătate, pot reprezenta inconveniente mai mari decât cele normale, sancţionabile cu sistarea lucrărilor. Or, în condiţiile în care distanţele minime, stabilite prin textele legale mai sus arătate, au fost respectate, instanţa consideră că pârâta ,,,, nu a cauzat reclamanţilor ,,,,,,, inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate. Faţă de cele de mai sus, instanţa consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 630 alin. 1 din Noul Cod Civil, pentru ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să se dispună sistarea lucrărilor începute de către pârâta ,,,,,,

Reclamanţii au posibilitatea de a înlătura orice inconvenient legat de ferestrele de vedere ale pârâtei ,,,,, prin ridicarea unui gard, respectiv prin îngrădirea propriei proprietăţi. Astfel, conform prevederilor art. 561 din Noul Cod Civil, orice proprietar poate să îşi îngrădească proprietatea, suportând, în condiţiile legii, cheltuielile ocazionate. În acest fel, pârâta P,,,,,, ar fi împiedicată să privească înăuntrul imobilului reclamanţilor ,,,,, cu atât mai mult cu cât construcţia pârâtei este cu un singur nivel. Prin urmare, edificarea unui gard între cele două proprietăţi ar împiedica-o pe pârâta ,,,,,,,,să aibă vizibilitate înăuntrul imobilului reclamanţilor Spoială.

În ceea ce priveşte susţinerea că hornul casei pârâtei ,,,,,,, va fi la dormitoarele familiei ,,, această afirmaţie nu este dovedită în niciun fel, în proiectul faţadei casei pârâtei ,,,,(filele 55 – 57) nefiind prevăzut niciun horn.

Instanţa consideră că, în cauză, nu sunt îndeplinite nici condiţiile prevăzute de art. 996 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, pentru admiterea cererii reclamanţilor ,,,,,,,,, în raport cu pârâta ,,,,,,,, deoarece aparenţa de drept este în favoarea pârâtei ,,,,,,,,, şi nu în favoarea reclamanţilor ,,,,, pârâta ,,,,,,,, fiind aceea care a primit o autorizaţie de construire pentru edificarea locuinţei mai sus arătate, în locaţia stabilită prin documentaţia tehnică nr. ,,,/2013, menţionată prin autorizaţia de construire nr. ,,,,,,,,,.05.2014.

În ceea ce priveşte cererea reclamanţilor ,,,,,,ca pârâţii să îşi edifice construcţia pe aceeaşi linie cu reclamanţii, instanţa consideră că o astfel de cerere nu poate fi încuviinţată pe cale de ordonanţă preşedinţială, în condiţiile în care reclamanţii nu au prezentat vreun text de lege care să oblige proprietarii de terenuri să îşi edifice construcţiile doar în linie cu proprietarii terenurilor învecinate.

Pentru toate motivele mai sus expuse, instanţa va respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată şi precizată de reclamanţii ,,,,, împotriva pârâtei ,,,,

În ceea ce priveşte construcţiile care se edifică de către pârâtul ,,, instanţa constată că reclamanţii ,,,,,,, nu au invocat, în mod concret, inconveniente pe care acest pârât le-ar fi produs reclamanţilor ,,,,,,,, cu atât mai mult cu cât între imobilul reclamanţilor ,,,,,,,, şi imobilul pe care construieşte pârâtul ,,,,,,,,,, cu nr. cad. ,,,,, se află situat imobilul cu nr. cad. ,,,,al pârâtei ,,,,,,,

Se poate pune problema susţinerii cererii reclamanţilor ,,, în raport de pârâtul ,,, doar sub aspectul construirii edificatelor pe aceeaşi linie cu reclamanţii, cerere care, formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale, este neîntemeiată. Astfel, nu sunt temeiuri legale pentru a-i obliga pe pârâţi să îşi ridice edificatele numai pe linia edificatelor celorlalţi vecini. De asemenea, instanţa consideră că este neîntemeiată şi susţinerea reclamanţilor ,,, potrivit cărora construcţiile pârâtului B,,,,,împiedică soarele să încălzească proprietatea acestor reclamanţi, la apusul soarelui, deoarece distanţa dintre construcţiile pârâtului ,,,şi imobilul reclamanţilor ,,,,,,ă este, după aprecierea instanţei, de câteva zeci de metri, iar construcţiile pârâtului ,,,,,,,, vor fi edificate în regim parter. De aceea, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, şi cererea de ordonanţă preşedinţială precizată, formulată de reclamanţii ,,,,, împotriva pârâtului ,,,,

În ceea ce priveşte acţiunea precizată, formulată de reclamanta ,,,,, în raport cu pârâta ,,,,, potrivit căreia construcţia pârâtei ,,,,,îi obturează reclamantei,,,,,, răsăritul de soare, instanţa constată că reclamanta de rândul 3 deţine calitatea de proprietar asupra imobilului situat administrativ în Oradea, str. ,,,,,,,,, jud. Bihor, ce reprezintă în fapt suprafaţa de 1.500 mp., pe care, în baza Autorizaţiei de Construire nr. ,,,,,,,25.04.2014, reclamanta a construit o casă în regim S+P+1E, imobil înscris în CF şi identificat cu nr. cad. ,,,,,.

Construcţia pârâtei ,,,,,,, aşa cum se poate observa şi pe schiţa de la fila 72 din dosarul cauzei, este la câteva zeci de metri de construcţia şi de terenul reclamantei ,,,,,,. Aşa cum se poate observa din majoritatea fotografiilor depuse de părţi la dosarul cauzei, îndeosebi în fotografiile făcute dinspre strada ,,,,filele 98, 103), în spatele caselor părţilor, privite dinspre strada ,,,,,,,, există situată o mică colină. Astfel, în prezent, reclamanta ,,,,,,, are posibilitatea să vadă răsăritul de soare din spatele acelei coline. Prin ridicarea construcţiei de către pârâta ,,,,,, în măsura în care această construcţie va depăşi, vizual, marginea colinei din spatele ei, reclamanta C,,, va avea posibilitatea să privească răsăritul de soare de după dealul din spatele edificatului pârâtei, de la etajul propriei locuinţe, sau din propria curte, din locurile în care acest răsărit este vizibil. Astfel, este greu de crezut că edificiul pârâtei ,,,,,,,, în regim parter, ascunde răsăritul soarelui, pe toată suprafaţa imobilului (construcţie şi teren) proprietatea reclamantei ,,,,,,,

Însă chiar dacă lucrurile stau exact aşa, respectiv chiar dacă momentul răsăritului ar fi ascuns vederii reclamantei, din orice punct al proprietăţii acesteia,, iar reclamanta ar putea vedea soarele doar după apariţia acestuia din spatele casei reclamantei, instanţa consideră că o astfel de împrejurare nu îi cauzează reclamantei inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate. Astfel, cea mai mare parte a locuitorilor din oraşe nu au posibilitatea să privească direct răsăritul soarelui, în condiţiile în care, în general, la o distanţă mai mică sau mai mare de orice construcţie se află alte construcţii care împiedică vederea, din primul moment, al răsăritului de soare. De aceea, chiar dacă reclamanta nu ar mai vedea din primul moment răsăritul de soare, din niciun loc de pe proprietatea reclamantei, o astfel de împrejurare nu poate fi considerată ca fiind un inconvenient mai mare decât cele normale în relaţiile de vecinătate, cu atât mai mult cu cât distanţa dintre construcţia pârâtei ,,,,,,,,, şi proprietatea reclamantei ,,,, este de câteva zeci de metri, după aprecierea instanţei. În acest fel, şi sub aspect legal, ,,,,,,,,, respectă distanţa minimă dintre construcţia acesteia şi fondul reclamantei ,,,,,, distanţă statuată prin art. 612 din Noul Cod Civil, ca fiind de cel puţin 60 cm.

Susţinerea reclamantei, potrivit căreia pârâţii trebuie să îşi edifice construcţiile pe acelaşi aliniament cu al reclamanţilor, nu se regăseşte în nici un text de lege. În plus, aşa cum s-a arătat mai sus, şi aparenţa de drept este în favoarea pârâtei ,,,,, aceasta edificând construcţia în locaţia aprobată, prin autorizaţia de construire nr. ,,,,,13.05.2014, conform documentaţiei tehnice nr. 113/2013.

În consecinţă, instanţa apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite nici condiţiile prevăzute de art. 630 din Noul Cod Civil şi nici condiţiile prevăzute de Noul Cod de Procedură Civilă, pentru admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială, astfel că instanţa va respinge, ca neîntemeiată, cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta ,,,,,,, împotriva pârâtei ,,,,

În ceea ce priveşte cererea reclamantei,,,,,,, în contradictoriu cu pârâtul ,,, instanţa constată că pârâul ,,, a început construirea a două clădiri, pe propriul teren cu nr. cad. ,,,,, în baza autorizaţiei de construire nr. 1505 din conform documentaţiei tehnice nr. ,,,,,,,,/2014. Ambele clădiri ce vor fi construite sunt în regim parter, fiind evidenţiate pe schiţa de la fila 72 din dosarul cauzei.

Reclamanta afirmă că, prin construirea celor două clădiri i se cauzează inconveniente, prin aceea că „hornul casei pârâtului B,,,va fi la geamul dormitorului susnumitei ,,,,,,, aflat la etajul casei, iar hornul casei pârâtei ,, va fi la dormitoarele casei S,,,,,,”.

O astfel de susţinere nu este dovedită la dosarul cauzei. În cazul în care un astfel de horn va fi edificat şi fumul va cauza inconveniente reclamantei ,,,,,, sigur că se va putea solicita, în justiţie, înlăturarea unui astfel de inconvenient. Cel puţin în prezent, nu sunt temeiuri pentru a se aprecia că, la construcţiile pârâtului ,,,,, vor fi construite hornuri, şi că aceste hornuri vor fi îndreptate spre locuinţa reclamantei ,,,,,, De aceea, instanţa apreciază că, sub acest aspect, nu se poate reţine producerea unui prejudiciu iminent sau foarte probabil reclamantei, cu atât mai mult cu cât pârâtul ,,,,,a afirmat, cu ocazia deplasării instanţei la faţa locului, că intenţionează să îşi încălzească locuinţa, în mod electric.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei, potrivit căreia construcţiile, respectiv casa dinspre strada ,,,,şi anexa din spate, ce vor fi edificate de pârâtul B,,,,,,, împiedică soarele să încălzească proprietatea reclamantei ,,,,,,, pe toată perioada dimineţii, până la amiază, instanţa consideră că un astfel de inconvenient nu este unul mai mare decât inconvenientele normale în relaţiile de vecinătate, în condiţiile în care sunt respectate distanţele minime dintre construcţiile pârâtului şi imobilul reclamantei, respectiv dintre ferestrele de vedere şi imobilul reclamantei, distanţe prevăzute de dreptul comun, respectiv de art. 612 şi art. 615 alin. 2 din Noul Cod Civil. În condiţiile în care distanţele minime prevăzute de lege sunt respectate, instanţa consideră că gradul de umbrire, cauzat de cele două construcţii, este unul acceptabil din punct de vedere legal, cu atât mai mult cu cât construcţiile edificate de către pârâtul ,,,,,,,,, sunt în regim parter.

În ceea ce priveşte crearea, datorită amplasării construcţiilor, a „unui circuit de curenţi de aer, care formează vârtejuri … dăunători din toate punctele de vedere, tuturor proprietarilor”, instanţa constată că o astfel de susţinere nu a fost probată la dosarul cauzei. În consecinţă, instanţa apreciază că, raportat la acest motiv, nu sunt temeiuri pentru a se dispune sistarea construcţiilor pârâţilor.

În ce priveşte pretenţia reclamantei, ca pârâţii să îşi edifice construcţiile în linie cu ale reclamanţilor, instanţa consideră că o astfel de pretenţie nu îşi găseşte corespondent în lege, pârâţii neputând fi obligaţi să îşi edifice construcţiile pe amplasamentul dorit de reclamanţi sau stabilit pe un aliniament, în funcţie de construcţiile reclamanţilor.

În plus, aparenţa de drept operează în favoarea pârâtului ,,,,,, care îşi edifică construcţiile în baza autorizaţiei de construire mai sus arătate, în locurile stabilite prin documentaţia tehnică menţionată prin autorizaţia de construire.

Pentru motivele mai sus arătate, apreciind că inconvenientele cauzate de construcţiile pârâtului ,,,,,,, reclamantei ,,,,, nu sunt mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, şi văzând că aparenţa de drept este în favoarea pârâtului ,,,,,,,,, edifică construcţiile în baza unei autorizaţii de construire, instanţa consideră că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 630 din Noul Cod Civil, respectiv din art. 996 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, pentru a se dispune sistarea lucrărilor, pârâţilor, pe cale de ordonanţă preşedinţială.

În consecinţă, pentru toate motivele mai sus arătate, instanţa va respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta ,,,, împotriva pârâtului ,,

În baza prevederilor art. 453 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanţa o va obliga pe reclamanta ,,,,,,,,să îi achite pârâtului,,,,,, suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată justificate cu onorariul avocaţial achitat de acest pârât Cabinetului de Avocat Ovidiu ,,,,,,,,, (fila 128). Instanţa nu îi va obliga şi pe reclamanţii ,,,,,,,,la plata cheltuielilor de judecată către pârâtul ,,,,,z, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat mai sus, reclamanţii ,,,,,,,au invocat inconvenientele produse de către pârâta ,,,,,,,,,,,,o, referindu-se foarte puţin la construcţiile edificate de pârâtul ,,,,, pe un teren care nu este învecinat în mod direct cu imobilul reclamanţilor ,,,,,,

În ceea priveşte cheltuielile de judecată avansate de către pârâta ,,,,,, aceasta, prin avocat, a arătat la dezbaterea în fond a cererii de ordonanţă preşedinţială, că va solicita aceste cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de ordonanţă preşedinţială precizată, formulată de reclamanţii ,, precum şi ,,,, în contradictoriu cu pârâţii ,,,

Obligă pe reclamanta ,,,,, să îi plătească pârâtului ,,,,,,,, suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Fără alte cheltuieli de judecată în prezenta cauză.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţarea prezentei hotărâri, apel care se va depune la Judecătoria Oradea.

Pronunţată în şedinţa publică din 21 octombrie 2014.

 PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare