Revendicare imobiliară şi comparare titluri de proprietate

Sentinţă civilă 1730 din 13.03.2008


 

Tip document-sentinţă civilă

Număr document-1730

Data-13.03.2008

Titlu- Revendicare imobiliară şi comparare titluri de proprietate (dosar 7456/196/2007 )

Domeniu asociat: Contracte

Reclamanta G.E. cheamă în judecată pe pârâţii C.I. şi C.L. pentru a fi obligaţi pârâţii să îi lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul din Brăila, str. I. C. Brătianu nr.1. 

 În motivarea cererii, reclamanta arată că a achiziţionat imobilul în anul 1980 de la societatea constructoare. Prin executare silită imobilul a trecut în patrimoniul Cooperativei de Credit „D”, şi apoi în patrimoniul reclamanţilor prin vânzare-cumpărare. Ulterior vânzării către pârâţi, a fost admisă contestaţia la executare promovată de reclamantă şi s-au desfiinţat actele de executare. Solicită compararea titlului său de proprietate cu titlul de proprietate al pârâţilor, care provin de la un neproprietar.

Pârâţii formulează întâmpinare în care invocă excepţia autorităţii de lucru judecat şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

 Arată că reclamanta a solicitat constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul restituirii imobilului, însă prin decizia civilă nr.xxx/2006 a  Tribunalului Brăila s-a menţinut validitatea titlului părţilor şi a  fost obligată vânzătoarea Cooperativa de Credit xxx să-i restituie reclamantei numai c/val preţului obţinut prin vânzarea apartamentului către pârâţi. Reclamanta nu mai deţine prerogativele dreptului de proprietate, ci doar un drept de creanţă în care s-a subrogat dreptul său real. Pe fond acţiunea este inadmisibilă, deoarece pârâţii au cumpărat de la proprietarul Cooperativa de Credit, validitatea titlului vânzătoarei  analizându-se la data încheierii contractului .Chiar dacă ulterior s-au anulat formele de executare silită şi actul de adjudecare care constituia titlul vânzătorului, pârâţii sunt terţi subdobânditori de bună credinţă cu titlu particular şi oneros.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut în esenţă următoarele :

 Prin contractul de construire nr.xxx/1980, reclamanta a devenit proprietara apartamentului  situat în Brăila, str. xxxxxxxxxxx.

Datorită neplăţii creditului acordat de Cooperativa de Credit xxxxxa, împotriva reclamantei s-a declanşat executarea silită finalizată cu intrarea imobilului în proprietatea creditoarei.

 Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat cu nr. xxxx/2003 de BN. xxxxxx, Cooperativa de Credit xxxx transmite imobilul pârâţilor.

Prin încheierea nr.xxxx/2003 a Biroului de Carte Funciară, s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea pârâţilor.

Prin sentinţa civilă nr. xxxx/2004, au fost desfiinţate formele de executare împotriva reclamantei iar prin  decizia civilă nr.xxx/2006 s-a admis în parte cererea de întoarcerea executării  formulată de reclamantă şi a fost obligată Cooperativa de Credit să restituie reclamantei preţul de adjudecare a imobilului.

Totodată, a fost menţinut contractul de vânzare-cumpărare ce constituie titlul de proprietate al pârâţilor.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, aceasta a fost admisă având în vedere următoarele considerente:

 Acţiunea în revendicare este o acţiune reală şi petitorie, pentru a solicita compararea titlului său cu al pârâţilor fiind necesar ca reclamanta să-şi dovedească calitatea de  proprietar. Ea trebuie să dovedească că dreptul de proprietate se află în patrimoniul său, lipsindu-i doar posesia pentru a se bucura de prerogativele conferite de lege proprietarului, ceea ce în plan procesual coincide cu dovedirea calităţii sale procesuale active.

Reclamanta nu a făcut o asemenea  dovadă.

Actul pe care îşi întemeiază dreptul de proprietate, şi anume contractul de construire nr.xxx/1980, nu face dovada proprietăţii, deoarece  prin efectul executării silite, imobilul a ieşit din patrimoniul  reclamantei.

Faptul că ulterior actele de executare au fost desfiinţate nu a avut ca efect reintrarea bunului în patrimoniul său, ci doar recunoaşterea unui drept de creanţă reprezentat de preţul obţinut de creditoare din vânzarea bunului.

Pentru aceste motive, acţiunea a fost respinsă ca fiind introdusă de o persoană lipsite de calitate procesuală activă.