Pretenţii

Sentinţă civilă 357 din 19.04.2010


Tip speţă: sentinta civilă

Titlu: pretenţii

Data speţă: 19.04.2010

Prin cererea înregistrată la data de 28.07.2009 sub nr. 774/199/2009 pe rolul  Judecătoriei Buhuşi, creditoarea Societatea Comercială E. M. F. S.A. a chemat în  judecată pe debitoarea C. C. , solicitând ca prin hotărârea judecătoreasca ce se va pronunţa sa se dispună obligarea debitorului  la plata sumei de 76,94 lei  cu titlu de preţ energie electrică, şi prestări servicii şi 8,99 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cererea a fost legal timbrată cu 8,69 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.

În motivarea de fapt a cererii creditoarea arată  că prin contractul de furnizare a energiei încheiat între părţi creditoarea s-a obligat să furnizeze energie electrică , la

locul de consum din com. Gârleni sat Lespezi , jud. Bacău. In baza acestui contract debitoarea C. C. în calitate de proprietar al punctului de consum s-a obligat sa achite facturile in termenul de scadenta prevăzut in contractul de furnizare a energiei electrice, Decizia ANRE nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor cadru de furnizare a energiei electrice - anexa 1.

Astfel,Decizia 57/1999 prevede:

Neachitarea contravalorii facturii de către consumator în termen de 7 zile calendaristice de la data înştiinţării de plată atrage după sine: perceperea de penalităţi de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu a 8 a zi calendaristică până la achitarea facturii; întreruperea furnizării energiei electrice, cu un preaviz de 3 zile lucrătoare, după cea de a 30 a zi calendaristică de percepere a penalităţilor; rezilierea contractului şi desfiinţarea racordului sau a branşamentului de alimentare, după 15 zile calendaristice de la data întreruperii, în cazul în care consumatorul nu achitat integral consumul de energie şi penalităţile datorate furnizorului.

Ordinul 5/2003 art.11 prevede că :

Factura emisă pentru plata contravalorii energiei electrice va fi achitată în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii şi termenul de scadenţă fiind înscrise pe factură. Neachitarea facturii de către consumator în termen de 30 zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere, după cum urmează: penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a  obligaţiilor bugetare, stabilit conform reglementărilor legale în vigoare; penalităţile se datorează începând cu prima zi după data scadenţei; valoarea totală a penalităţilor nu poate depăşi valoarea facturii.

Consumatoarea C. C. nu şi-a îndeplinit principala obligaţie contractuală, aceea de a plăti contravaloarea energiei electrice şi a serviciilor contractate de societatea creditoare.

Creditoarea a încercat soluţionarea litigiului comercial pe cale amiabilă conf.art 7201Cod procedură civilă, dar debitoarea nu s-a prezentat la concilierea directă,creanţa creditoarei fiind certă , exigibilă.

În drept,  creditoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Codului comercial, art. 969 si următoarele din Codul civil, art. 720/1 Cod procedura civila, Decizia ANRE 57/1999, Ordinul nr. 5/2003,Hot.1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice, L.13/2007.

Conform art.242al.2/C. pr. civilă creditoarea a solicitat judecata în lipsă.

În dovedirea cererii  creditoarea a depus la dosar : contractul de furnizare a energiei  electrice, facturile debit energie electrică, invitaţia pentru conciliere, confirmarea de primire a invitaţiei, procesul verbal de conciliere.

Conform citaţiei şi adresei poliţiei Buhuşi din care rezultă că debitoarea este decedată, instanţa invocă din oficiu excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei,creditoarea fiind citată cu această menţiune.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art.137 Cod de procedură civilă” instanţa se va pronunţa  mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea fondului.”

 Potrivit art. 5 alin 2 din Decret. 31/1954 capacitatea de folosinţă este  capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii, capacitatea  procesuală de folosinţă  fiind  aptitudinea unei persoane  de a avea drepturi şi de a-şi asuma obligaţii pe plan procesual.

Potrivit art. 7 din Decretul nr. 31/1954  persoanele fizice  dobândesc capacitatea de folosinţă la momentul  naşterii şi o pierd odată  cu moartea.

În condiţiile  art. 41 alin 1 C. pr. civilă orice persoană care are folosinţa  drepturilor civile poate fi parte în judecată.

 În cauză, la data înregistrării cererii de chemare în judecată (28.07.2009) debitoarea nu putea sta în judecată, fiind lipsită de capacitatea de folosinţă  ca urmare a decesului său înregistrat la data de 26.04.1979.

Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, iar actele procedurale întocmite de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosinţă sau faţă de o asemenea persoană sunt lovite de nulitate absolută.

Faţă de considerentele ce preced ,instanţa va admite excepţia şi va respinge acţiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsit de capacitate de folosinţă.

Red. PA

Domenii speta